Caut schema functionala rx cu reactie pe tuburi

[nea_bobina]

Se incumeta cineva sa testeze metoda de aplicare a circuitului " reflex " adica ARF-ul sa amplifice si semnalul audio , in concordanta cu SE108 / 3 ? Consider ca ar putea iesi foarte compact , daca s-ar folosi tuburi gen ECF82 pentru ARF si detector , si ECL82 pentru AAF si un eventual filtru CW , iar circuitul acordat din intrare sa fie gen MILLER ( obsesia mea mai veche.....) ?

Salut Victore,

Am experimentat eu un montaj reflex cu reactie pe tuburi, cam in genul celui de care amintesti mai sus. Este inferior dpdv al conceptiei fata de ceea ce am vazut in schema pe care ai trimis-o, a lui SE108/3. Radioul meu este inspirat dupa montajul "REGEN-O-FLEX" al lui Dave Schmarder. Dave a folosit un tub trioda, atat la detector cat si la ARF; iar trioda ARF nu dispune de circuit acordat la intrare. Ca urmare, sensibilitatea a crescut, intr-adevar, dar si interferentele provenite de la posturile mai puternice. In plus, configuratia aleasa nu e cea mai inspirata, datorita 1) capacitatilor interne ale tubului si 2) faptului ca atacat in catod, tubul e cam puturos.

In aceasta situatie, banuiesc ca un filtru de tip Miller ar putea imbunatati performantele in zona receptiei de broadcasting, sau de exemplu in banda de 7MHz unde ne intersectam cu serviciile de radiodifuziune. In ceea ce ma priveste, voi incerca si un filtru Miller, dar acum mesteresc la proiectul meu cu 1V1 si MOPA. Hi. Am obtinut rezultate in final cu "MOPA" , dar am trecut deja la o alta varianta. Momentan, tac ca melcul, dar voi scoate de la naftalina ceva cand voi avea rezultate mai concrete. Hi.

 

Daca vreti sa vedeti schema radioului reflex pe care l-am experimentat, cum arata in varianta testata si ceea ce am obtinut cu el, pun aici cateva link-uri la dispozitie:

 

- schema

- aspectul montajului de test

- fisiere multimedia (.wav) cu esantioane audio

 

Tuburile utilizate au fost ECF82 (6Φ1Π) si ECL82 (6Φ3Π). In poza se vad EF89 si ECL82, intrucat schimbasem deja configuratia. Solutia din SE108/3 mi se pare mult mai inginerita decat cea folosita de Dave Schmarder; e posibil sa incerc dracovenia sugerata in locul actualului ARF cu care am echipat 1V1-ul meu. Multam ptr. postare !

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

Ar mai fi o varianta de ARF.........poate ne ofera cineva echivalentele tuburilor folosite , in sensul gasirii unora moderne , de televizor , mai domestice ( EF 80 / 85 / 89 / 183 / 184 etc ) pentru ca cele japoneze heptale nu prea ai de unde sa iei.....

Montajul nu reclama cine stie ce pretentii. De fapt, e clasic. In ceea ce ma priveste, actualul meu 1V1 incasetat in cutia de A7B este executat in acelasi stil. Schema simulata a ARF-ului am postat-o intr-un din paginile anterioare (3...6, nu mai stiu). Detectorul si ARF-ul le-am realizat cu 6K3, dar vreau sa inlocuiesc 6K3 cu o pentoda mai putin zgomotoasa. Etajul audio are in preamplificator un tub 6J8 si finala cu 6Π6C, alimentata la 320V. Detectorul e alimentat la 150V stabilizati cu VR150. Diferenta intre acest 1V1 si cel realizat de mine e ca in detector, eu folosesc reactia in catod, si am introdus un preamplificator AF in fata finalei.

 

Atrag atentia ca sarcina ARF-ului nu e acordata, mergandu-se pe ideea ca acordul il face circuitul detectorului, cuplat inductiv cu ARF-ul. Aici e un mic shpilhozen: atentie la capacitatile interne ale tubului ARF (in special Cag); daca sunt prea mari, amplificarea semnalelor RF in benzile de amatori de peste 3MHz va suferi atenuari considerabile (asta deoarece Cag intern al tubului se constituie intr-un filtru trece-jos impreuna cu sarcina neacordata). O capacitate Cag cat mai mica, tipica pentodelor RF de VHF (ex: ECF82) va interveni mult mai putin in atenuarea la frecventele din unde scurte.

 

6AQ5 = tetroda cu fascicul dirijat, pentru final audio. E cunoscut ca se poate inlocui cu succes cu EL84 sau 6L31 (fabricat de tesla). Pentru un etaj audio non-HiFi, sunt sigur ca oricare tub clasic isi va face treaba (cu conditia de a se revedea si reajusta la nevoie puntele statice de functionare).

 

6BA6 = pentoda cu panta variabila, S=4.4mA/V, Ri=1M. Cred ca se poate inlocui fara probleme cu un pic mai puturoasa EF89 (S=3.5mA/V). De asemenea, tot in ideea de a folosi pentode cu panta variabila, cred ca merge si EF183, desi acesta are o panta considerabil mai zdravana: S=12.5mA/V. 6BA6 e data ca fiind echivalenta direct cu 6K4Π, dar tin sa va zic ca eu am obtinut rezultate excelente folosind ca tub detector batranul EF22. De asemenea, am mai mentionat ca EL84, fara a avea panta variabila, ofera o calitate foarte buna pe post de detector cu reactie.

 

NOTA: unii se vor intreba de ce EL84, sau tuburi "audio" de putere? Pentru ca electrozii acestora sunt foarte robusti, iar capacitatile inter-electrozi rezultate in urma dilatarii lor nu variaza mult. Acest lucru e foarte important pentru stabilitatea oscilatiei. In trecut se utilizau de multe ori astfel de tuburi (sau chiar si mai puternice!) pe post de oscilatoare. De asemenea, tinand cont ca materialul catodului e destul de carnos si are o inertie termica mare, se mai apela la un truc: tubul era subalimentat la filamente si i se stabilea un punct de functionare un pic peste limita la care intra in oscilatie. Astfel, oscila stabil, dar fara sa consume curentul nominal, iar incalzirea acestuia era mult mai mica. Un radioamator batran mi-a povestit ca in marina, avea un emitator Marconi in care pe post de oscilator functiona un tub ... 807 !

 

6BD6 = tot pentoda cu panta variabila, S=2.2mA/V. Echivalent direct = 6SK7(GT). Nu vad un motiv absolut pentru a utiliza un tub cu panta variabila in ARF, poate doar in cazul in care ar fi fost controlat de un sistem de AGC. Tinand cont de panta mica, cred ca se poate inlocui fara probleme cu un tub ordinar de gen 6K3, 6K4, 6J8, 6J4, EF80, EF89. Evident, trebuiesc reajustate punctele statice de functionare, dar la asta e bun catalogul si pana la urma, chiar si inspiratia, in cazul celor care sunt mai putin incantati in a face calcule si prea multe masuratori. Hi.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

iar circuitul acordat din intrare sa fie gen MILLER ( obsesia mea mai veche.....) ? As dori macar sa analizati , la nivel de discutie libera , pentru ca totii suntem ocupati , fara timp liber disponibil pentru hobby , iar ca sa experimenteze cineva , consider ca deja este prea mult........multumesc anticipat !

Victore, Eu am insailat un filtru Miller mai de multisor, dar specificul sau m-a determinat sa-l uit intr-un colt, pentru teste si studii ulterioare. Il construisem pentru banda de unde medii, pot sa-ti trimit si o poza. Analiza lui cere ceva mai mult timp, asa cum am mai spus. Iti promit ca dupa ce voi termina cu proiectul meu de 1V1 + MOPA, voi incerca sa ma uit mai atent la Miller-ul ala si sa scot ceva din el. Asta daca nu o vei face tu sau altcineva pana atunci, hi !Si inca ceva: mi-am amintit ca ai solicitat 2 nuvistoare. Ai facut rost de tuburi? Asta pentru ca stiu ca pe la taica-meu, ar trebui sa mai am o placa cu componente rusesti, din care pot sa-ti scot 2-3 nuvistoare si sa ti le dau. Eu mai am cateva. Daca te "coafeaza" oferta, te rog sa-mi amintesti si cand voi trece pe la taica-meu, o sa le caut. Cu stima,Nea Bobina

[hpavictor]

Inca nu am facut rost..................dar nici nu m-am hotarat inca la o schema finala , probabil ca nuvistoarele vor fi ARF acordat in montaj cascod.........

[hpavictor]

Aveti aici http://oak.cats.ohiou.edu/~postr/bapix/GRC109.htm si aici manualul cu detalii de exploatare si scheme http://bama.edebris.com/manuals/military/grc109/ cel mai evoluat urmas al lui SE108/3 , doar ca exemplu de evolutie ( dar din alta epoca , post WW2 ).......este total altceva !

[Vizitator viobio]

Ar mai fi o varianta de ARF.........poate ne ofera cineva echivalentele tuburilor folosite , in sensul gasirii unora moderne , de televizor , mai domestice ( EF 80 / 85 / 89 / 183 / 184 etc ) pentru ca cele japoneze heptale nu prea ai de unde sa iei.....Va mai propun spre studiu si un mic transceiver cu doar 6 tuburi , poate un viitor proiect.......Se incumeta cineva sa testeze metoda de aplicare a circuitului " reflex " adica ARF-ul sa amplifice si semnalul audio , in concordanta cu SE108 / 3 ? Consider ca ar putea iesi foarte compact , daca s-ar folosi tuburi gen ECF82 pentru ARF si detector , si ECL82 pentru AAF si un eventual filtru CW , iar circuitul acordat din intrare sa fie gen MILLER ( obsesia mea mai veche.....) ? As dori macar sa analizati , la nivel de discutie libera , pentru ca totii suntem ocupati , fara timp liber disponibil pentru hobby , iar ca sa experimenteze cineva , consider ca deja este prea mult........multumesc anticipat !

atentie la 1V1 nenea japonezul a notat gresit valoarea din catodul finalei 6AQ5valoarea corecta este 250ohmi nu 250kohmi6AQ5 se poate inlocui cu EL90 sunt echivalente pin cu pin sau se poate folosi orice pentoda finala6BD6si 6BA6 se pot inlocui cu 6J1P

[mila]

Am pus intrebarea aici:viewtopic.php?f=183&t=74994Ce parere aveti?La mine unele posturi se aud cu brum clar de retea si unele nu!De ce?

[hpavictor]

Aici aveti un alt exemplu de ARF......se incumeta cineva sa il redeseneze in varianta reflex SE108 / 3 pe o schema clasica 1V1 ?Sau....poate fi lasat asa cum este adica sincrodina , oare care ar putea fi mai performant ?

[lorik199]

revin dupa mult timp, aseara mi-am alocat niste timp si am realizar RR cu bobina de UM, dar n-am putut receptiona nimic, bobina am realizat-o pe o bucata de furtun de cauciuc, dar n-am avut litza RF, si am facut-o toata cu sarma de 0,2 mm, am respectat, numarul de spire,bobinata spira langa spira, respectate distantele intre ele; cred ca lipsa litzei RF n-a afectat prea mult functionalitatea montajului, o sa mai incerc totusi si cu alte lampi cu panta variabila, cu o EF183, si o EF89

Lorik,

Hai "sa calculam".

Vom porni de la ideea ca majoritatea montajelor de receptoare cu reactie pentru gama de unde medii,

folosesc bobine care au in general, aproximativ 70 spire infasurate pe o carcasa in jur de 30mm.

Daca stabilim ca vom folosi carcasa de PVC (teava de apa) de 32mm (1.25 inch sau "un tzol si-un sfert"),

si sarma de 0.22mm, inductanta rezultanta este de 160uH. Folosind sarma de 0.35mm, L va fi de aprox. 130uH.

 

Sa dimensionam acum circuitul oscilant.

Putem folosi formula lui Thompson, sau un calculator online, de exemplu, "[url-http://www.crystalradio.net/professorcoyle/professorcoylecyl.shtml]Professor Coyle[/url]". Vom observa ca folosind L=160uH, ca sa acoperim banda de unde medii (de la 0.5 la 1.6MHz) vom avea nevoie de o capacitate intre 633 pF si 62 pF. Daca vei folosi CV-ul de la Traviata, determinarile mele au aratat ca modelul respectiv are o variatie intre 15 si 340 pF (sectiunea mare). Daca vei cupla in paralel cele doua sectiuni, vei obtine o variatie dubla, adica de la 30 la 680pF, adica in apropierea plajei de care ai nevoie.

 

Cu alte cuvinte, bobina ta va avea datele:

- diametru carcasa 32mm;

- 70 spire CuEm 0.22mm;

 

Pentru infasurarea de reactie eu as bobina doar 20 spire pentru inceput, dispuse pe o bucata de material din carton, in asa fel incat sa se poata deplasa pe carcasa bobinei de acord. E putin mai greu de executat, dar nu imposibil.

 

Ai putea executa mai intai circuitul oscilant sugerat mai sus, apoi sa atarni o dioda detectoare si sa asculti intr-un amplificator semnalul. Antena poate fi o sarma exterioara de 10m, care o cuplezi la borna calda a circuitului oscilant, prin intermediul unui condensator de 10-22pF. TRagi cu urechea la semnalul detectat si vezi ce se poate auzi.

 

Daca ai ceva receptie, atunci esti unde trebuie si cu ocazia asta ai realizat prima schema de receptor cu cristal, hi.

Vei putea trece apoi la montajul cu lampa.

 

Cu stima,

Nea Bobina

Revin iar dupa mult timp, am facut ce mi-ati spus, cu mici exceptii, adica carcasa bobinei e de 30 mm, si in jur de 70 spire 0,2, si pe carcasa mobila 20 sp acelasi conductor, si merge

nu cred ca realizati ce-am simtit cand am auzit primul sunet in difuzoare

am prins 8-9 posturi, unele surprinzator de bine, comparabil 100% c-un receptor comercial "de bazar" la receptionarea a vreo 2 posturi,din pacate niciunul romanesc

dar ideea e ca merge

ceea ce n-am inteles e ca merge doar cand CV e deschis aproape la maxim, cu cele 2 sectiuni in paralel aproape nimic n-am prins, doar cu cea mica mult mai multe posturi, iau cu ele in serie s-a vazut clar o imbunatatire

cu sectiunile in serie mai permite sa fie inchis putin, dar putin

selectivitatea....varza dar sincer nu am ce-i cere

 

edit: am legat mijlocul condensatoarelor(carcasa) la pamant, si am reusit sa receptionez radio iasi pe 1053 khz ,cu CV aproape inchis

[hpavictor]

Felicitari !Cu o antena mai lunga , degajata si orientata geografic pe o directie de interes , la orele ce permit o buna propagare radio in functie de frecventa dorita , poti avea mari satisfactii DX .... Cu selectivitatea este altceva.....circuitul dublu acordat MILLER ar putea fi solutia , dar sa asteptam verdictul lui Nea Bobina sau alte propuneri de la cei cu o mare experienta practica in domeniul RF !

[+_Florin_+]

Revin si eu, intre timp am reusit sa finalizez compartimentul amplificatorului audio + stabilizare tensiune (foto1) si detectorul propriu-zis care cuprinde 2 compartimente, unul cu grupul de filtrare al semnalului audio de la socul de rf mai departe, inclusiv circuitul de polarizare al grilei2 si altul mai mare, unde este bobina si condensatorii de acord, tubul, circuitul RC, etc(foto2 si 3).In ultima poza este receptorul vazut de sus.Nu am facut amplificatorul de RF, dar maine sunt liber si spre seara va fi gata cu totul, inclusiv un filmulet cu receptorul in stare de functionare.La audio am renuntat la ECL/PCL, montand un simplu 6P14P. Asta pentru ca pe viitor voi monta si un filtru activ de telegrafie (am lasat in acest scop o gaura de soclu libera). Filtrul avand si amplificare o simpla pentoda e suficienta ca etaj final.Momentan cred ca se va auzi indeajuns de bine si fara amplificarea filtrului.Transformatorul de iesire este pt 16 ohmi, voi pune 2 dif de 8 ohmi serie si mufa pt casti de 32 cu elementele in paralel.Detectorul l-am facut tot cu 6P14P, ambele lampi fiind noi. Posibil sa aiba nevoie de ecranaj lampa detectoare, voi vedea maine. Grupul RC din grila1 e compus din 4.7Mohm in paralel cu 120pF.Circuitul de acord are un 27pF cu coeficient negativ in paralel cu bobina. Tot in paralel cu bobina este variabilul (1 sectiune inseriata cu 56pF cu coef. pozitiv). Sper sa fie bine asa.Pentru ARF raman la 6K13P.

[lorik199]

o sa fac un amplificator la detectorul cu dioda sa vad daca obtin ceva mai bunincet, incet voi ajunge sa-l finalizez si pe cel cu lampa si sa functioneze ok

[nea_bobina]

Revin si eu, intre timp am reusit sa finalizez [...] In ultima poza este receptorul vazut de sus.

Felicitari maestre! Iata ca mai ai putin si o sa auzi tititi-taaa-titi. Hi.

Nu am facut amplificatorul de RF' date=' dar maine sunt liber si spre seara va fi gata cu totul, inclusiv un filmulet cu receptorul in stare de functionare.[/quote']Eu nu m-as arunca sa-l fac si pe ala imediat. Sau as monta piesele pe langa soclu, dar n-as infige imediat lampa. As porni cu detectorul, sa-l convingi pe ala sa voteze cu cine trebuie, apoi ARF-ul. In acest sens, spirele bobinei de cuplaj cu cea de la detector (banuiesc ca le-ai bobinat pe aceasi carcasa) le-ai putea folosi pentru legatura cu antena. Un capat la masa si celalalt inseriat cu un trimer de 10/40 pF, direct la antena. Convingi mai intai lampa sa intre in reactie, ajustezi reteaua de polarizare a g2 dupa caz, in asa fel incat sa simti intrarea si iesirea lenta din reactie rotind potentiometrul, iar dupa ce ai finalizat aceasta etapa, cuplezi antena. Vezi ce se aude...

 

Problema va fi la stabilirea capetelor de banda. Un generator RF ti-ar fi de mare folos, dar daca nu ai, poti apela, pe rand, la mai multe metode de "convingere". O solutie ar fi un frecventmetru. Daca ai asa ceva, ai putea incerca sa captezi semnalul tubului detector, prin inductie. Si cred ca in acest sens, ar putea functiona chiar infasurarea de cuplaj cu antena, hi. N-am experimentat personal, dar simt ca ar trebui sa functioneze. Daca frecventmetrul tau are impedanta mare pe intrare (la cele industriale, uzual min. 1Mohm), atunci amortizarea indusa in circuitul detectorului va fi neglijabila. Desigur, cu cat maresti tensiunea pe g2, cu atat nivelul oscilatiei va fi mai puternic, dar si frecventa se deplaseaza. Ce e imbucurator, e ca nu se deplaseaza mult (doar cativa KHz). Si te poti lega de acest truc, ca sa vizualizezi pe frecventmetru zona in care oscileaza lampa. Cuplezi frecventmetrul la infasurarea pentru antena si reglezi pot. ptr. g2 pana apare o indicatie ferma pe display. Apoi, te joci cu miezul bobinei in asa fel incat, avand CV inchis, sa aduci oscilatorul la capatul inferior al benzii. Deschizi apoi CV si vezi cat de mult se duce "in sus". In functie de excursia pe care o vei gasi, vei decide daca reteaua de extindere a benzii mai trebuie ajustata sau nu.

 

Iti atrag atentia ca la acest capitol (reglajul extensiei de banda) s-ar putea sa ai mult, foarte mult de lucru. Iti trebuie rabdare si eventual niste metode automatizate de calcul ale retelei. Daca vezi ca nu tine "dupa ureche", posteaza aici schema exact cum o ai si voi incerca sa te ajut, dar astea-s deja fineturi carora nu trebuie sa le dai o atentie deosebita in prima faza. Convinge lampa aia sa se incadreze de la capatul inferior al benzii in sus, apoi pune antena pe infasurarea de cuplaj si ... bucura-te de primele semnale din banda de amatori, receptionate cu un 0V1. Hi.

 

Dupa ce vei fi terminat aceasta etapa, poti trece la implementarea etajului ARF. Acolo vei avea cateva mici surprize, dar le comentam pe traseu. Din start, te anunt sa nu te astepti la imbunatatiri spulberatoare. N-ai cum. Dar ar trebui sa simti amplificarea si totodata o mai buna separare fata de zona de broadcast (mai ales in 40m). La ARF trebuie sa-i pui musai un reglaj al amplificarii, altfel efectele pot fi nedorite (distorsiuni sau autooscilatii).

Pentru ARF raman la 6K13P.

@hpavictor a spus bine un lucru: in ARF trebuie un tub cu zgomot mic. Eu nu m-am conformat acestei uzante, desi o cunosteam, datorita grabei de a vedea cum functioneaza jmekeria. Am folosit 6K3 si nu e o alegere prea inspirata. Acum sunt la job si nu am timp sa ma uit la specurile lui 6K13P, dar in prima faza, cred ca nu conteaza. Prima etapa si aici, ca si la detector, e sa vezi ca lucrurile functioneaza pe un fagas normal. Apoi vii si aplici corectii si imbunatatiri.

La audio am renuntat la ECL/PCL' date=' montand un simplu 6P14P. Asta pentru ca pe viitor voi monta si un filtru activ de telegrafie (am lasat in acest scop o gaura de soclu libera). Filtrul avand si amplificare o simpla pentoda e suficienta ca etaj final.Momentan cred ca se va auzi indeajuns de bine si fara amplificarea filtrului. [/quote'] Nu stiu cat de viguros va fi semnalul livrat de EL84, dar iti pot spune ca 6K3 folosit in detector, livreaza la limita de acrosaj, aproximativ 20mVvv. Parerea mea sincera e ca nu reprezinta un nivel suficient pentru atacul unui tub final de gen EL84 si ca mai indicat ar fi sa folosesti macar ECL82, care are o trioda preamplificatoare in fata. Atentie si la filtrul AF. Daca il vei construi cu un singur tub, e posibil sa nu fie suficient. Asta pentru ca reteaua pasiva atenueaza mult, iar amplificarea tubului s-ar putea sa nu fie de ajuns pentru a compensa intr-o limita acceptabila. Daca vei construi filtrul AF incadrat intre doua tuburi (ex. intre doua triode din acelasi tub, ECC83) atunci cred ca vei iesi la liman pentru a ataca corespunzator un EL84 (fara a mai fi nevoie de alt tub in fata).

 

Oricum ar fi, fa-i testul fumului si vezi ce iese, din ce ai descris pana acum si din poze cred ca esti pe drumul cel bun ! De bibileli, ai timp si dupa. Nu-ti va iesi din start "la mustata", asa ca da-i bice!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

o sa fac un amplificator la detectorul cu dioda sa vad daca obtin ceva mai bunincet, incet voi ajunge sa-l finalizez si pe cel cu lampa si sa functioneze ok

Pentru unde medii, un tub ECL82 ar trebui sa fie de ajuns. Preamplificatorul va fi constituit din trioda, iar pentoda finala va face restul. In total, cu 3 tuburi ar trebui sa spulbere. Ideea lui hpavictor cu un filtru de selectivitate imbunatatita, e foarte buna, dar dracovenia aia e o chestie cu multe shpiluri si deocamdata, bucura-te o vreme de ce ai construit si vezi ce mai scoti din el. Cu stima,Nea Bobina

[nea_bobina]

Revin iar dupa mult timp, am facut ce mi-ati spus, cu mici exceptii, adica carcasa bobinei e de 30 mm, si in jur de 70 spire 0,2, si pe carcasa mobila 20 sp acelasi conductor, si merge nu cred ca realizati ce-am simtit cand am auzit primul sunet in difuzoare

Bravos mestere, te-ai scos! Felicitari! Ma bucur ca ai reusit! Vezi ca e buna la ceva si aritmetica ? Nu degeaba canta o orchestra dupa partitura si nu dupa ureche, precum lautarii !

am prins 8-9 posturi, unele surprinzator de bine, comparabil 100% c-un receptor comercial "de bazar" la receptionarea a vreo 2 posturi,din pacate niciunul romanesc

E dificil sa apreciez unde esti cu acordul. Cel mai probabil, te-ai dus in partea de sus a benzii de UM, de la 1300 KHz incolo.

ceea ce n-am inteles e ca merge doar cand CV e deschis aproape la maxim' date=' cu cele 2 sectiuni in paralel aproape nimic n-am prins, doar cu cea mica mult mai multe posturi, iau cu ele in serie s-a vazut clar o imbunatatire; cu sectiunile in serie mai permite sa fie inchis putin, dar putin [/quote'] E clar ca-i limpede. Esti sus de tot. Legarea in paralel a sectiunilor, mareste capacitatea totala. Legarea in serie, o micsoreaza. In cazul tau, inchizand CV-ul, ai capacitatea cea mai mare. Si daca zici ca receptionezi ceva doar cu el deschis, atunci va trebui sa ajustezi bobina. Cum si in ce fel, aici e de discutat, intrucat ar trebui sa am niste repere ca sa realizez ce frecvente receptionezi.

 

Inteleg ca nu prea ai la dispozitie aparatura de masura si control. Hm. Ai putea folosi un radioreceptor obisnuit pe post de generator de semnal RF ! Da da. Cred ca ar merge. Ia un radio din ala chinezesc de 20-30 lei, nu chiar unul de buzunar ci ceva care sa poata sa stea pe masa. Sau daca ai prin casa, alt radioreceptor comercial. Porneste-l si cu CV-ul deschis in asa fel incat sa auzi ceva in receptorul cu reactie, apropie radioul comercial cat mai mult de bobina detectorului. Cu radioul comercial deschis, plimba-te pe scala de unde medii de la un cap la celalalt si vezi daca prinzi semnalul oscilatorului din radio, pe receptorul cu reactie. Daca l-ai prins, e un indicator suficient de bun al locului in care te afli, dar trebuie sa tii cont ca oscilatorul de la radioreceptor este de regula cu 455KHz mai jos fata de frecventa pe care o vei vedea pe scala.

Cand vei receptiona semnalul oscilatorului din radio, fie se va face liniste (insotita de un zgomot de fond mai puternic) pe receptorul cu reactie, fie va piui mai tare, in functie de nivelul la care e impins pragul de reactie.

 

Exemplu: sa zicem ca ai prins oscilatorul radioului pe receptorul cu reactie. Te uiti pe scala radioului si vezi frecventa de pe scala. Sa zicem, 1400 KHz. Frecventa reala receptionata de tine pe rx-ul cu reactie, va fi de 1400 KHz - 455 KHz = 945 KHz. Desigur, e o aproximatie, ptr. ca nu vei sti cu exactitate ca ceea ce citesti tu pe scala radioului reprezinta 1400 KHz sau 1420 KHz, etc. Dar aproximatia asta e suficienta pentru unde medii.

 

In functie de cum vei receptiona semnalul oscilatorului din radioul comercial, te poti orienta ca sa intelegi ce vei avea de facut. Hai sa nu complicam de pe acum lucrurile, ptr. ca esti la inceput de drum. Incearca mai intai sa vezi daca si unde prinzi semnalul oscilatorului din radio, si revino cu o postare. Spune-ne care a fost cea mai de sus frecventa de pe scala aparatului de radio, receptionata cu rx-ul cu reactie, apoi cea mai de jos (daca ai mai prins ceva mai jos). Hi.

 

Dupa asta, voi incerca sa realizez cam pe unde esti cu acordul circuitului oscilant si sa-ti explic cam ce vei avea de facut ca sa-l modifici, ptr. a-l aduce unde trebuie.

 

Ah, si inca ceva. Spune-ne si noua cam pe ce frecvente receptionezi cele doua posturi nationale de radio, acolo la tine. De exemplu, in jurul lui 630 KHz si 850 KHz (privind pe scala unui receptor comercial) ?

 

Asteptam noi date.

 

Ah, am raspuns printre randuri si abia acum vad :

edit: am legat mijlocul condensatoarelor(carcasa) la pamant, si am reusit sa receptionez radio iasi pe 1053 khz ,cu CV aproape inchis

Aaaa, pai erai in sfecla rau. Carcasa CV-ului trebuia oricum legata la masa (sasiu). Nu era legata ?! Sau era legata la sasiu, dar nu impamantasesi ? Oricum, daca zici ca ai prins radio Iasi cu CV spre maximum (inchis), inseamna ca bobina are inductanta prea mica (prea putine spire). Lorik, daca nu ai ceva care sa te ajute la acord, e mai complicat. Va trebui sa faci pe tatonari. Macar un radio comercial de control, ar putea sa te ajute.

 

Aaaa, si inca ceva. Ai putea folosi radioul comercial pentru a monitoriza semnalul din tubul detector ! Da da, e metoda de verificare inversa a celei descrise mai sus. Hi. Pune radioul comercial pe 1100 KHz si invarte CV-ul reactorului. Ar trebui sa auzi un semnal in radioul comercial. Acolo unde il vei auzi, exact acolo este si detectorul tau. Daca din fericire ai un radio comercial cu afisor digital, precizia masuratorii va fi mai mult decat necesara. Ia incearca si asa !

 

Apoi, maresti numarul de spire al bobinei. Daca ai acum 70, mai adauga 20 spire (daca mai ai loc, poti bobina de la capatul primei bobine si inseriezi efectiv, prin lipitura). Apoi vezi unde ajungi cu acordul, monitorizand semnalul detectorului cu ajutorul rx-ului comercial.

 

Sper ca nu te-am zapacit. Pentru mine e clar, dar sunt la job si nu ma pot concentra sa fiu mai pe intelesul tau acum. Spune daca ai neclaritati si vedem cum te mai putem ajuta !

 

Cu stima,

Nea Bobina