Caut schema functionala rx cu reactie pe tuburi

[ancient]

Buna ziua,Nu sunt radioamator, dar ma gandesc de multa vreme sa imi fac timppentru a face pasul catre aceasta nobila pasiune... Am testat mai multeechipamente industriale si home-made, am ascultat emisiunile din benzile de radioamator, dar timpul nu prea mi-a permis sa fugaresc incoace si incolo pentru autorizare. Acum am revenit asupra ideii si a hobby-ului propriu-zis, dar privitedintr-o perspectiva retro; as dori sa experimentez cu tuburi electronice. Am construit cateva receptoare, sincrodina si superheterodina cu simplaschimbare de frecventa (de fapt, transceiverul A412). As vrea acum sa construiesc un receptor cu reactie pe tuburi, asa cumerau pe vremuri. Ar reprezenta si debutul meu in lumea tuburilor, asadaras vrea sa cer celor care citesc acest mesaj, un sprijin concret din parteaacelora care au construit si obtinut efectiv ceva rezultate cu un astfelde echipament. Mentionez asta pentru ca am incercat, dar nu am fost prea multumit de rezultate. Incercarile le-am facut in benzile de radiodifuziune, unde nuau fost mari probleme; incercand totusi sa abordez benzile de amatori, am reusit o singura data pana acum sa fac un tub sa functioneze satisfacator.Dupa ce am mai incercat cu alte configuratii asemanatoare, am inregistratnumai rateuri, desi tuburile au fost verificate de un amic, pe un catometru.E istorie mare cu dimensionarea bobinelor, a prizei pentru catod si a divizorului rezistiv necesar stabilirii tensiunii pe grila-ecran astfel incat intrarea in reactie sa se produca lent, elegant, fara salturi bruste. (ma refer la un etaj detector cu reactie realizat in jurul unui tub de tip pentoda, in configuratie ECO - priza la catod; tuburile incercate au fost foarte variate: ECF80/82=6F1P, EF89,EF80,EF86, ECL82 si chiar EL84 !De asemenea, am mai intampinat probleme in partea de etaj audio, in careapare fenomenul de "motor-boat". Cand conectez iesirea audio a detectoruluicu reactie, la intrarea AF a etajului construit cu ECL82, daca maresc volumul, acesta incepe sa oscileze regulat, de parca ar fi motor de barca.Redresorul este conceput cu diode semiconductoare, bialternanta, ofera 160Vcc/100mA in regim de sarcina, trecuti prin doua filtre LC cu drosel. Filamentele sunt alimentate in c.c. stabilizat. In cazul in care exista forumisti care au experimentat cu succes un astfel demontaj - pe bune ! - ii rog sa imi ofere o mana de ajutor in vederea realizariisi punerii la punct a unui astfel de receptor si eventual, a altor detalii pe carele inteleg mai putin acum. Nu exclud sfaturile venite din partea oricarui entuziast, dar deja am primit o tona de informatii care s-au dovedit a fi pure speculatii, si nu va mai spun catde greu a fost sa separ realul de fictiune !Multumesc foarte mult, Ancient

[hpavictor]

Felicitari ! Pentru o receptie stabila , va trebui sa concepi receptorul astfel incat detectorul cu reactie sa nu mai poata fi influentat de antena , acord , mana operatorului etc prin stabilizarea tensiunii G2 , si o metoda buna poate fi atasarea unui convertor pentru benzile de radioamatori.....astfel , receptorul se transforma intr-o superheterodina fara FI , cu detector cu reactie , mult mai stabil si mai sensibil , sigur performantele te vor multumi !

[ancient]

Pentru o receptie stabila , va trebui sa concepi receptorul astfel incat detectorul cu reactie sa nu mai poata fi influentat de antena , acord , mana operatorului etc prin stabilizarea tensiunii G2, si o metoda buna poate fi atasarea unui convertor pentru benzile de radioamatori.....astfel , receptorul se transforma intr-o superheterodina fara FI , cu detector cu reactie , mult mai stabil si mai sensibil , sigur performantele te vor multumi !

Salutare si multumesc pentru raspuns.Tensiunea G2 este luata din bara de anodic, care e stabilizat deja cu un tub StR150/30, folosit doar pentru etajul detector cu reactie. Referitor la convertor, da, am vazut cateva exemple de "regenerodyne" realizate de cativa radioamatori pe Internet, dar asta este un proiect de viitor.Deocamdata, asa cum am mai spus, m-ar interesa daca cineva de pe acest forum a realizat practic un receptor cu reactie pe tuburi, a carui functionare sa fie satisfacatoare pentru realizarea unor legaturi radio in conditii modeste.Repet, caut o astfel de persoana, deoarece am constatat ca folclorul pe internet variaza exponential, fiecare publica diverse variante mai mult sau mai putin testate, mai mult sau mai putin corecte dpdv al arhitecturii si mai ales, deficitare in zona explicatiilor necesare unei puneri efective la punct. Am trecut si pe la radioclubul din Popa Tatu, incercand sa schimb cateva vorbe cu radioamatorii vechi, de varsta a 3-a. Majoritatea au zambit, amintindu-si de vremurile cand au realizat astfel de receptoare (0V1 sau 1V1) si cu care, sustineau ca chiar au putut sustine legaturi radio. In schimb, n-a sarit nici unul sa comenteze clar un anumit tip de etaj detector cu reactie: cum sa alegi priza optima in cazul unui etaj ECO sau cum sa alegi corect pragul de functionare a unui etaj cu reactie prin cuplaj anodic... modalitatea corecta de concepere a divizorului rezistiv pentru reglajul pragului de reactie (in cazul utilizarii unei pentode), alimentarea anodului si extragerea semnalului audio prin utilizarea unui filtru adecvat (RC, LC, etc.). Si multe altele.Din acest motiv ma intereseaza sa pot aborda o discutie cu cineva care s-a straduit sa puna in functiune un astfel de receptor si care cel mai probabil s-a lovit de majoritatea hopurilor pe care le-am intalnit si eu. O zi buna !Ancient

[Flor]

O, ce chestie interesanta. Eu m-am apucat de electronica in 1977 si era momentul in care se scoteau din productie ultimele televizoare cu tuburi, asa ca nu prea am reparat aparate cu lampi.

Si de aia vreu sa imi construiesc ceva "borcanat", hi, hi..

Ce parere ai de "paraset"? Ask gogu, care iti va oferi doar 155.000 de raspunsuri, hi, hi.

De ex http://en.wikipedia.org/wiki/Paraset sau http://members.shaw.ca/ve7sl/paraset.html ..

Evident ca tu neavand inca autorizatie*nu o sa iti faci si mai ales utilizezi partea de emisie..

Lampasele+soclurile+ restul se gasesc prin targ-uri (chiar vezi ca e maine unul in Militari) sau pe e-bay.

Eu am deja o mare parte din piese si voi incepe lucru la acest proiect la anu, adica dupa 1 ianuarie. Si am un prieten care deja si-a facut sursa + ceva pe alaturi...

Asa ca daca vrei putem colabora. Discutam prin MP, ca sa nu umplem spatiul de pe forum...

Dar daca mai sunt si amatori, voi fi incantat sa schimbam impresiile, sa depasim impreuna problemele, etc...

*Extrem de sincer, nu inteleg ce o fi atat de greu sa dai/iei examenul, ca pt a III-a, cred ca 10 ore de "toceala", dar la modul serios, ar fi suficiente. Dupa stil se pare ca ai depasit clasa a X-a, asa ca matematica -recte extragerea radicalilor- nu iti va crea probleme..

(Ca_KUi stiu eu, care inca nu facuse asa ceva la scoala (era in clasa a VII-a), hi, hi, uff)

Sau daca nu, exista si a III-aR, unde nu e nevoie de radiotehnica..

**Mare atentie. Dintr-un om ca lumea faci (relativ) usor un radioamator, dar dintr-un radioamator nu mai faci un om intreg. [email protected] Asa ca mai bine FUGI...

***La "motor boat" osciloscopul ce arata?

[ancient]

Salut Flor, incantat de cunostiinta!

Ce parere ai de "paraset"?

N-am incercat! Interesant, e un punct de plecare in experimente. Multumesc!

Lampasele+soclurile+ restul se gasesc prin targ-uri (chiar vezi ca e maine unul in Militari)

Pe astea le am, nu duc lipsa.

Asa ca daca vrei putem colabora. Discutam prin MP, ca sa nu umplem spatiul de pe forum...Dar daca mai sunt si amatori, voi fi incantat sa schimbam impresiile, sa depasim impreuna problemele, etc...

Pai mi se pare mai OK pe forum, ca sa mai aiba si altii info utile. Poate s-or mai fi lovit si ei cu capul de aspecte asemanatoare... Multumesc pentru invitatie!

Extrem de sincer, nu inteleg ce o fi atat de greu sa dai/iei examenul [...] Dupa stil se pare ca ai depasit clasa a X-a, asa ca matematica -recte extragerea radicalilor- nu iti va crea probleme..

Hi. Sunt trecut de 35 si nu am probleme cu matematica... ci cu timpul liber. Acelasi motiv si pentru examinare & rest. Mai cunosc radioamatori, am vizitat si FRR intre timp, dar astept un moment prielnic pentru a "da lovitura" decisiva. Nu ma intimideaza examenul in sine, chiar tintesc direct spre cl.II-a, dar ... timpul ma omoara. E pe apucate si putin. In conditiile astea, nici nu ma mir ca am ajuns sa pun intrebari pe forum... he !

**Mare atentie. Dintr-un om ca lumea faci (relativ) usor un radioamator, dar dintr-un radioamator nu mai faci un om intreg. [email protected] Asa ca mai bine FUGI...

Nu fug, cunosc sindromul si l-am observat la cei din breasla asta, din care am cunoscut destui. Oricum nu mai am cum sa fug; devreme ce m-am hotarat sa candidez, inseamna ca sunt deja virusat.

***La "motor boat" osciloscopul ce arata?

Eheeeee, motor-boat-ul e din graba, cred. Am insailat pe masa ceva si nu ma mira. Inca n-am pus sonda in punctul critic. Dar voi ataca mai indeaproape problema in acest week-end, sperand ca macar acum sa am cateva ore de surubareala tihnita. Este si motivul ptr. care am apelat la forumisti, sperand sa gasesc pe cineva care sa mentioneze cate ceva mai concret, ptr. ca sunt sigur ca s-au lovit multi de aceleasi probleme.

 

"Reactorul" desi pare un montaj simplu, in realitate nu este. Cred ca e mai complicat sa-l pui la punct decat o superheterodina simpla, cum a fost A412. Asta datorita multifunctionalitatii etajului in sine, care implica o serie de fenomene care nu pot fi controlate in totalitate si nici evaluate strict matematic. Cere si ceva din metoda "incercare si eroare", lucru cu care nu prea sunt obisnuit.

 

Multumesc si tinem legatura !

Cu bine,

Ancient

[cirip]

Salut,Am tot ezitat sa ma bag, dar entuziasmul este molipsitor, asa ca ... zic si eu doua vorbe.Acum mai bine de un an am facut un receptor cu reactie pe unde medii, alimentat cu ... tineti-va bine: sursa in comutatie.Din pacate nu am schema, pentru ca e facut cam la botul calului din multimea de variante existente pe net. Am constatat experimental ca cel mai multumit sunt de reactia prin anod.Din pacate abilitatile mele de prelucrari mecanice tind la zero dinspre valori negative. Arata urat, dar merge.Daca in conditiile astea exista interes, pot face poze si poate un filmulet, dar cam atata. Timpul nu imi permite sa ma lansez in chestii mai detaliate.Ce am constatat in timpul experimentelor.-In general toate schemele postate aiurea pe net sunt functionale. Receptorul cu reactie nu e altceva decat un oscilator la care amplificarea pe bucla este sub limita amorsarii oscilatiei.-Faptul ca unuia ii merge si altuia nu depinde in mare masura de realizarea practica. Este imposibil sa ai acelasi factor de cuplaj, acelasi castig la lampa s.a.m.d. De aici belelele.-Cred ca odata inteles principiul, este mai usor de experimentat-Ideea de baza este sa nu permiti castigului ala sa creasca peste cat e nevoie. De exemplu, sa presupunem ca folositi o pentoda in detector; eu am EF183 (Am incercat si cu EF80, e cam tot aia). Castigul se poate regla din G2. Daca oscileaza cand tens pe G2 e mica, 20-40V, inseamna ca cuplajul e prea mare si fie indepartati bobinele, fie reduceti nr de spire din cuplaj, fie coborati priza, daca reactia e prin catod.-Daca acrosul este prea brusc, se masoara domeniul de tensiuni G2 pe care se face trecerea de la amplificare mica la acros si se incadreaza potentiometrul de reactie (tensiune G2) intre rezistente in asa fel incat domeniul de tensiuni sa fie distribuit pe intreaga cursa de 270 de grade ale potului.Asta e ce-mi vine in minte acum, dar daca threadul ia viteza, mai contribui. Sunt mici bibiluri care imbunatatesc cate putin receptorul si dau satisfactie pana la urma.M-a apucat si pe mine flama cu un receptor pe lampi, a fost de scurta durata, dar vorbeam cu un amic si ziceam ce imagine idilica ar fi sa stai iarna la gura sobei/semineului, sa bei o cana de vin fiert cu scortisoara si sa asculti ceva la un radio cu lampi, carora sa li se vada filamentele ... Hi hi!Bafta si spor!Cirip

[nea_bobina]

Salut Ancient,

 

Ma bucur ca mai exista oameni care incearca gustul lucrurilor vechi si bune, care vor sa cunoasca istoria radioului si sa vada cum au inceput "stramosii", hi.

Citind postarile de pana aici, doresc sa-ti transmit ca periplul tau in zona receptoarelor cu reactie a inceput aproximativ similar cu itinerariul parcurs pana in prezent de mine. Si eu sunt pasionat de asemenea constructii simple din trecut si am intampinat cam toate tipurile de probleme mentionate de tine.

 

Vei zambi daca iti voi spune ca aseara, in jurul orei 22:30, tocmai am pornit cel de-al 5-lea receptor cu reactie din ultimii 2 ani. Nu vreau sa se inteleaga ca oi fi vreun guru in astfel de chestiuni; sunt un simplu amator caruia ii place sa experimenteze. De mai multa vreme ma straduiesc sa pun la punct o varianta cat mai finisata a etajului detector cu reactie, in asa fel incat sa obtin exact ceea ce iti doresti si tu: o receptie acceptabila, prin care sa pot face efectiv trafic in una sau mai multe benzi de radioamatori.

 

Cat despre vizitele tale la stabilimentul din Popa Tatu, iti pot spune doar ca la fel ca si tine, am incercat si eu sa am discutii cu cativa batranei de acolo, dar m-am ales fie doar cu istorii si povesti frumoase (in stil pescaresc), fie cu explicatii asemanatoare stabilizarii tensiunii la G2 pentru ca mana op-ului si antena sa nu mai influenteze acordul receptorului... Au fost multi care mi-au povestit cum realizau ei QSO-uri pe vremurile de demult, folosind 0V1; dar n-a venit nimeni sa deseneze pe vreo foaie de hartie vreun truc interesant, in afara de cele doua scheme tipice de detectoare cu reactie (cuplaj in catod sau mai rar, in anod).

 

Lasand satira la o parte, recunosc ca e 11:10 si nu am prea mult timp la dispozitie, intrucat trebuie sa ma apuc de anumite chestiuni administrative prin casa. Pana cand voi reveni, voi atinge pe scurt cateva puncte legate de punerea la punct a unui astfel de etaj.

 

Am testat multe variante, inainte de a ma apuca sa aplic metode mai putin emipirice de lucru. Dintre toate, iti pot recomanda ca cel mai bun punct de plecare, realizarea lui ZL2JJ:

 

ZL2JJ TRF Receiver

 

E o schema foarte ingrijit lucrata, cu o conceptie clara si cu unele artificii care aduc imbunatatiri clare functionarii. Nu te repezi sa o reproduci direct ! Pune-ti la punct mai intai etajul audio. Te-ai plans de motor-boating; am patit si eu o figura asemanatoare. E posibil sa se petreaca si in cazul tau aceasi problema: oscilatie AF prin sursa de alimentare. Daca rezistenta interna a sursei e suficient de mare, in momentul in care etajul final incepe sa absoarba curent, linia +Ua scade usor, lucru care se sesizeaza si in circuitul de alimentare al tubului detector. In functie de cum e realizat filtrul de alimentare, momentul respectiv se poate transforma sau nu intr-o oscilatie cu efect motor-boat. Solutia este sa mesteresti in bucla de reactie formata prin reteaua de alimentare, in asa fel incat sa-i micsorezi castigul. Eu am realizat lucrul asta foarte simplu, marind condensatorul incercuit cu rosu din schema atasata a detectorului folosit de ZL2JJ la 3.3uF (asta pentru ca n-am avut altceva). De fapt, initial n-am avut nici 0.82uF, si am pus 0.47uF, ceea ce a fost insuficient. Hi. Bucla de reactie am incadrat-o cu un dreptunghi albastru.

 

Actualul meu dector cu reactie este realizat (culmea!) in jurul unui tub EL84. Asta deoarece am vrut sa verific daca acest tub, foarte comun pentru pasionatii domeniului audio, ar putea oferi un bun punct de plecare si celor care fac primul pas in zona receptoarelor radio. Tubul EL84 a fost folosit cu succes in trecut pentru excitatoare in benzile de unde scurte, avand si o panta zdravana (11mA/V). Culmea e ca sta bine si la capacitatile interne, asadar ar fi fost de asteptat sa ofere rezultate suficient de bune inclusiv la receptie. Si din cate vad, chiar ofera.

 

De realizarea bobinei depind majoritatea performantelor receptorului. EU am realizat montajul in aer, folosind ca suport o bucata de circuit imprimat si alimentand nestabilizat. Stabilitatea etajului detector e influentata direct de mai multi factori, atat mecanici cat si de mediu (termici), precum si de cuplajul cu antena. ZL2JJ a ameliorat acest lucru montand un amplificator inaintea tubului detector, dar pana acolo mai avem.

 

Ca prim sfat, din pataniile mele, incearca sa incepi cu dreptul, procurandu-ti un sasiu gata executat de la vreun aparat de radio ieftin, de gen Carmen3 sau asemanator, care sa-ti ofere un suport rigid de montaj. Eu am procurat un sasiu de la o statie A7B, care este ideal pentru un asemenea montaj - are un variabil de f buna calitate (cu placi din alama, care ofera un coeficient mic de dilatare termica), cond.semireglabile deja existente pentru acord fin, scala cu demultiplicare, montura solida, socluri ptr. tuburi si locuri ptr. bobine.

 

Alt sfat direct ar fi sa minimizezi pe cat posibil actiunea mediului inconjurator asupra bobinei detectorului, si asupra etajului detector in sine. O buna solutionare este montarea tubului deasupra, iar bobina detectorului sub sasiu. Astfel, aerul cald produs de functionarea tuburilor va ajunge mai greu la bobina. Eu cred ca dupa ce o voi reface, o voi izola intr-un compartiment cu polistiren. De asemenea, componentele sensibile ale etajului, trebuiesc montate tot dedesupt, din aceleasi motive. Condensatoarele din circuitul detectorului sa fie styroflex sau cu mica. Daca folosesti ceramici, va trebui sa cauti fie NP0, fie sa folosesti o schema de compensare termica, dar asta o vei face abia dupa ce vezi cum se comporta detectorul. Condensatoarele ceramice cu coeficient negativ de temperatura, gasite de mine la ADElectrocom, au un marcaj cu vopsea neagra exact pe muchia superioara a corpului. Bobinele au in general un coef. de fuga pozitiv, asa ca folosind astfel de condensatoare, le poti aduce intr-o limita de fuga acceptabila.

 

Tinand cont de faptul ca etajul detector este asemanator cu un oscilator adus doar in pragul intrarii in oscilatie, toate regulile de executie valabile pentru un VFO se aplica si in acest caz.

 

Ca punct de plecare grosier si fara nici o pretentie, bobina detectorului meu, realizat pentru 7MHz, am realizat-o pe un tub de medicamente EFERALGAN, avand diametrul de 26mm. Am extras din capac bilutele existente sub protectia de carton, apoi am practicat niste orificii de 1.5mm, prin care am scos capetele bobinajului. Am bobinat 19 spire CuEm 0.6mm, cu priza la spira 1 pentru catod. Condensatorul variabil folosit e de la receptoarele Pacific sau Gloria, o singura sectiune de UUS, a carei capacitate (masurata) variaza intre 17 si 27pF. Pentru acordul in banda de 7MHz, a fost suficient un cond. de 82pF in paralel, fara pader.

 

Cuplajul cu antena e realizat in prezent printr-o infasurare de 5 spire, dar aici mai e de lucru.

 

Inainte de a pleca, trebuie sa mentionez ca este extrem de important sa determini experimental (n-o poti face prin calcul) zona optima a prizei pentru catod. Acest punct este primul factor care delimiteaza pragurile de functionare ale tubului intre oscilator si detector cu reactie. Al doilea factor este dat de reglajul corect (asa cum ai sesizat si tu) al tensiunii pe G2.

 

Voi reveni dupa amiaza cu detalii de calcul a retelei de polarizare pentru G2, ptr. ca nu mai pot ramane acum. Pana atunci, daca te apuci cumva sa construiesti circuitul oscilant, iti mai pot recomanda sa scazi factorul de priza, intrucat eu l-am gasit si asa prea impins. In loc de 1 spira, poti folosi cu succes 0.5 spire. O alta idee pe care mi-a dat-o un foarte bun prieten, ar fi utilizarea separata a unei bobinute cu miez de ferita *REGLABIL* si cateva spire (cu L intre 0.1 si 1uH), in locul infasurarii de reactie. Ar mai ramane doar bobina de acord, lucru care ar fi extrem de comod.

Astfel, poti simula varierea factorului de priza, hi ! N-am avut timp sa experimentez, dar o voi face in cursul acestei zile.

 

Deocamdata atat. Voi reveni cu detalii suplimentare si in functie de ce mai mesteresc si eu, poze, probe audio, etc.

 

Multa bafta si spor la sarmareala!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[ancient]

Pentru cirip si Nea Bobina: multumesc frumos pentru sfaturi si exemplificarile practice!Se vede c-ati incercat sa realizati ceva de acest gen. Sunteti primii dintre multi altii(inclusiv de pe alte forumuri) care ati reusit sa-mi oferiti raspunsuri la o parte dintreproblemele care ma presau!Intrucat constat ca punctele voastre de vedere sunt relativ asemanatoare, o sa incercsa aplic practic cele enumerate si sa vad unde voi ajunge. Va voi tine la curent, m-apuc de mesterit !Si de asemenea, multumesc oricarui alt binevoitor care ar mai putea veni cu idei interesante si practice in completarea actualului thread. Cu bine,Ancient

[hpavictor]

Nu am suficienta experienta in comentarea functionarii defectuoase a unui etaj de detectie cu reactie dar putem privi pe la altii , care le-au studiat in epoca de aur a tuburilor

[hpavictor]

In curand voi atasa si schema receptorului meu , pentru a o comenta impreuna , si care reprezinta un colaj de scheme adunate de pe net.....mai adaug cateva scheme " originale "Va urez mult succes in constructii de calitate !

[ancient]

Salut hpavictor,Multumesc pentru compilatia de scheme! Ma voi orienta printre ele, si ramane sa vedem ce mai apare... Deocamdata sunt la capitolul dimensionare bobina si cautarea unui sasiu. :)Week-end placut!Ancient

[hpavictor]

Si eu sunt in aceeasi faza , dimensionarea bobinelor.....poate pe tine o sa te ajute mai mult , eu nu am ( inca ) LCmetru , se pare ca nu se poate fara el !

[hpavictor]

Mai atasez cateva chestii utile in dimensionarea bobinelor.....daca reusesti sa dimensionezi bobinele , te rog indruma-ma si pe mine......oricum am remarcat ca majoritatea construiesc bobinele pe carcasa de diametru mare , trebuie sa fie un secret aici....?

[nea_bobina]

Salut Ancient,

Scuze ca revin atat de tarziu, dar n-am putut altfel. E cam tarziu si mi-e somn, dar voi incerca sa postez aici o metoda prin care sa-ti poti dimensiona sistemul de polarizare al grilei ecran, in asa fel incat sa extinzi plaja de reglaj dintre pragul minim si maxim al reactiei, pe intreaga cursa a potentiometrului .

 

In acest scop, atasez o schemutza simulata in LTSpice, pe ale carei componente voi discuta.

 

Majoritatea montajelor care folosesc sistemul de reglaj al reactiei prin varierea tensiunii grilei-ecran apartinand unei pentode, incadreaza pragurile intre 20 si 40V. Eu voi discuta pe exemplul practic construit de ieri incoace, folosind tubul EL84 si o bobina realizata pe carcasa de 26mm. Ma asteptam ca scazand factorul de cuplaj, sa fie necesara si ridicarea substantiala a

pragului de intrare in reactie, dar am avut surpriza ca, in cazul acestui tub, sa nu fie chiar asa. Zona optima este intre 7 si 10V.

 

Prima manevra este sa folosesti sistemul de polarizare asa cum e si sa masori pragurile la care etajul detector iese din acrosaj si de la care incepe sa oscileze efectiv. Chiar daca cursa este foarte scurta, e suficient pentru a-ti face o idee. In cazul meu, acestea au fost la 7V si la 10V.

Am masurat apoi caderea de tensiune pe R1 (1.5k), gasind 14mV. De aici, a rezultat ca Ig2 = aproximativ 10uA. Discutand grosso-modo, pentru a scadea rez.interna a sursei de tensiune care alimenteaza g2, estimam ca prin divizor (de fapt, potentiometrul de reglaj al reactiei) ar putea sa treaca un curent de cca 20x mai mare (in cazul de fata, ar fi 0.2mA).

De aici, rezulta valoarea ideala a potentiometrului: POT = (prag max-prag min)/0.2mA = 3V/0.2mA = 15K. Deoarece nu exista valori standardizate pentru potentiometre de 15K, a trebuit sa aleg o valoare reala cat mai apropiata, astfel incat curentul care trece prin POT sa nu fie mai mic decat

valoarea minima impusa mai sus = 0.2mA). E clar ca daca am alege un POT de valoare mai mare decat 15K, s-ar petrece exact acest lucru; asadar, alegem o valoare standard imediat sub 15K, adica 10K.

Apoi, se recalculeaza curentul prin POT si implicit prin intreg divizorul rezistiv implicat in alimentarea grilei-ecran:

 

Ipot = 3V/10K = 0.3mA

 

prin R5 trec 0.3mA (acelasi cu cel de POT), iar la capul de sus trebuie sa avem tens. minima a pragului de reactie, adica 7V. Rezulta R5=7V/0.3mA=23.3K .

 

In capatul de sus al POT treb sa avem 10V (prag maxim reactie). Rezulta caderea de tensiune pe R4 = dU(R4)= 161-10= 151V. I(R4) = 0.3mA (acelasi cu cel de POT).

Rezulta R4 = 151/0.3 = 503 Kohm.

 

In simulare am folosit R4 = 470K si R5 = 22K, valori standard. Pentru a simula functionarea potentiometrului de reglaj a pragului de reactie (prin trasarea pragurilor pe graficul simularii), am parametrizat valorile lui R3 si am legat astfel variatia lui R2 de valorile luate de R3 (se vede formula in schema). Rezultatele au fost in conformitate cu calculele, atat in simulare cat si in realitate.

Atasez atat snapshot-urile dupa simulare, cat si fisierul simularii, in cazul in care vei dori sa-l folosesti.

 

Cam atat pentru seara asta; ramane sa revin maine dimineata, cu cate ceva legat de bobine.

Vad ca hpavictor a postat deja cateva scheme interesante, din care te mai poti inspira; de asemenea, e binevenita ideea lui de a adauga metodele de calcul a componentelor reactive in favoarea extensiei de banda. Acestea sunt elemente de care vei avea mai tarziu nevoie.

 

@hpavictor: referitor la intrebarea ta:

oricum am remarcat ca majoritatea construiesc bobinele pe carcasa de diametru mare , trebuie sa fie un secret aici....?

Din folclorul inconjurator, am auzit ca s-ar spune ca factorul de calitate Q ar fi proportional cu diametrul carcasei, hi. Maine dimineata voi face niste teste ale calor rezultate le voi afisa, dar pana atunci, putem intalni un paradox numai prin calcule. Spre exemplu, sa luam o bobina cu inductanta L = 3.5uH (buna pentru 7MHz, daca o acordam cu un C=aprox.150pF). Aceasi inductanta se poate obtine atat pe o carcasa de 26mm, dar si pe o carcasa de 8mm. In primul caz se vor bobina 9.58 spire, iar in al doilea caz, 38.5 spire. Lungimea totala a conductorului folosit in primul caz va fi de 78.25cm, iar in ultimul caz, de 96.76cm. Este evident ca si rezistenta serie a celor doua inductante, va fi diferita; pentru bobina realizata pe carcasa de 8mm, va fi mai mare decat pentru cea de 26mm, intrucat s-a folosit un tronson mai lung de conductor.

 

Mergand pe aceasta idee, am fi tentati sa spunem ca Q-ul bobinei cu diametru mai mic, va fi "stricat" datorita rezistentei serie mai mari. Folosind calculatorul online de la HAMWAVES, rezultatele ne vor oferi o surpriza: se pare ca situatia este exact pe dos. Q-ul bobinei cu diametru mare rezulta cam 100, iar la cea de 8mm, 105. Calculatorul respectiv a tinut cont de mai multe aspecte, inclusiv de efectul pelicular.

 

Intrucat n-am apucat sa verific acest aspect, voi incerca maine dimineata cateva experimente si masuratori cu impedantmetrul, urmand sa le fac cunoscute dupa aceea. Presupun totusi ca cei care au conceput calculatorul online amintit, fiind profesionisti in domeniu, nu au cum sa greseasca.

 

Q-ul bobinelor depinde mai ales de diametrul conductorului folosit, de spatierea dintre spire, precum si de materialul dielectric al carcasei. In cazul detectorului cu reactie, chiar daca Q-ul bobinei nu ar fi grozav, acest lucru se compenseaza prin chiar reglajul pragului de reactie, care va multiplica factorul de calitate al intregului circuit. Experimental, am determinat ca in cazul bobinelor realizate in conditii de amator, cu conductor de CuEm si carcase cilindrice, Q-urile nu depasesc valoarea de 80, uzual mai putin (60-70).

 

Cam atat deocamdata, o sterg ca mi se inchid ochii de somn !

Noapte buna si spor la lipituri, oameni buni !

 

Cu stima,

Nea Bobina

[lorik199]

vreau sa realizez si eu aceste receptor download/file.php?id=55781&mode=view , tocmai am inaintat o cerere pt autorizatie de receptorintrebarea este, realizez doar aceasta schema si leg la prima bobina antena, un capat la masa si unul la cablu? ca schema originala mai continea un tubbineinteles,voi adauga si varianta de polarizare a lui G2 descrisa de nea bobina