mișa Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 La multi ani!Principial nu ar trebui sa ne facem mari probleme din cauza abaterilor de faza a amplificatoarelor audio pentru ca boxele au niste abateri de faza atit de mari incit amplificatoarele aproape nu conteaza din acest punct de vedere. Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 La multi ani ! Da misa asa este precum spui(referitor la boxe) ,dar atunci cind aplicam reactie negativa (intr_un amplificator) abaterea de faza(fuga fazei) devine foarte importanta !(mai ales daca gradul de reactie negativa globala este ridicat asociat cu fuga fazei) ,daca nu am NFB nici nu ma mai intereseaza fuga fazei !. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 Da, dar in cazul asta e importanta deoarece ar putea creea anumite tendinte de oscilatie la anumite frecvente si atit. Doar din punctul asta de vedere prezinta importanta. In rest e "vax albina". Faptul ca fuge faza putin la inalte si joase e nimic fata de ce se intimpla la frecventele de taiere in filtrele din boxe. Ce sa mai vorbim de faza mecanica ce iese din boxa...dintr-una buna... Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 Nu ma refer la acest lucru .... Faptul ca fuge faza putin la inalte si joase e nimic fata de ce se intimpla la frecventele de taiere in filtrele din boxe...Las la o parte tendintele de oscilatie(nu asta ma intereseaza aici/acum in aceasta discutie/dialog).Cind spun ca fuga fazei este inportanta ,ma refer la faptul ca atunci cind nu exista o fuga a fazei(sau este minima cu putinta ,dar am NFB) si analizez sa zicem un palier sqw de 10khz constat ca inceputul acestui palier este foarte "cuminte" !,ma refer la pastrarea acuratetei formei de unda pentu orice frecventa posibila din spectrul AF intrare-iesire-amplificator ,pe mine personal ma intereseaza si acuratetea formei de unda intrare-iesire in cazul unui amplificator(incintele/boxele/filtrele cu treaba lor) ,sau daca vrei fuga fazei(din amplificator) la capetele benzi audio are importanta numai in contextul NFB(din punctul meu de vedere ,o chestie de finete la care tin), in lipsa NFB aceasta fuga a fazei nu va altera forma si devine "vax albina" precum spui. De fapt voiam sa spun ca daca am o fuga a fazei oarecare(fara pericol de intrare in oscilatie) dar care altereaza oarecum sa zic inceputul de palier sqw in prezenta NFB ,prefer mai degraba o solutie fara NFB stfel incit palierul sa ramina curat=audiofil sa zicem. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 Da! Ca electronist, chestia cu masurarea fazei si a formei de unda e foarte importanta, chiar daca pentru altii nu conteaza. Nici eu nu accept sa stiu ca e ascuns vre-un "defect" in amplificatorul pe care-l ascult eu. Ma deranjaza ca acest "defect" exista, nu ca se aude. Ma duc sa beau un pahar de Ulei de Sarpe in cinstea tuturor! Link spre comentariu
Vizitator Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 Daca comparam cele doua oscilograme ambele reprezentind 10.000Hz-sqw NFB-prezent(obtinute de acelasi autor=domnul sebi_c , lucrari diferite si in special OT) download/file.php?id=55589&mode=view download/file.php?id=38829&mode=view sint net in favoarea primeia.As "traduce" in felul urmator diferentele ,in prima oscilograma diferenta de faza(fuga fazei) generata de ansamblul tuburi finale si transformator de iesire este mica asadar palierul sqw este relativ neted/rectiliniu, In a doua imagine fuga fazei generata de ansamblul tuburi finale si transformator fiind ceva mai mare palierul sqw nu mai este relativ neted/rectiliniu. Astfel se poate deduce cu usurinta ca solutia Mac(sau clasica CFB tub final) este net superioara atunci cind discutam de fuga fazei generata de ansamblul tuburi finale-OT. Sau altfel spus numai un OT de exceptie intr_un montaj PP-clasic va asigura o fuga a fazei mica la capetele benzi astfel incit prezenta NFB sa nu afecteze prea mult un paler sqw la 10.000Hz. Sau cu cit fuga fazei va fi mai mica la 10.000Hz-sqw(sa zicem) cu atit palierul va fi mai neted/rectiliniu in prezenta NFB(acuratete ridicata a formei de unda amplificata...). PS. NU stiu daca se va sesiza oarecum implicatiile de natura "audiofila" si nu numai. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 Da! De asta mi-a atras atentia solutia Mac. Inca, din pacate, nu am ascultat asa ceva, dar voi construi si voi asculta. (dar asta dupa ce mai beau un paharel de ulei de sarpe - de prune) Pina una alta mai trebuie sa slefuiesc putin la suprafata de contact a miezurilor C pe care le am. Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 La multi ani, operatia de slefuire este foarte afurisita, am patit-o si eu cu miezuri C care nu se imbinau perfect, diferenta de inductivitate este foarte mare in acest caz, sugestia mea este sa aplici tus pe o suprafata a miezului pt determinarea impreciziei de contact dar operatia se face inaintea tratamentului cu ulei de cobra, glumesc... Link spre comentariu
Kosmin Postat Ianuarie 1, 2011 Partajează Postat Ianuarie 1, 2011 La multi ani tuturor!Pentru slefuire se mai poate folosi un geam gros pe care se pune ulei sau ceva lichid mai vascos, se aplica C-ul si vede imediat prin geam unde nu e drept.Revenind la observatiile lui valderama.... a doua oscilograma e luata de la gu17 parca, am masurat distorsiunile armonice ale amplifului, la putere sinus maxima (fara sa deformeze unda adica un 9w cu gu17 sau un pic mai mult cu qqe) la 10khz aveam 0,45% indicatie pe distorsiometru. La 1w tot 10khz situatia era si mai buna 0,006%. ... NU stiu daca se va sesiza oarecum implicatiile de natura "audiofila" si nu numai.Asadar nu cred sa influenteze prea mult sunetul acel defazaj daca nu este foarte pronuntat.Nici eu nu am ascultat un mac dar urmeaza sa-l fac si vedem dupa ce efect acustic va avea cfb-ul. Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 15, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 15, 2011 O schema echivalenta teoretic cu configuratia McIntosh este si configuratia lui Crowhurst din 1960, "Twin-coupled Amplifier". Diferenta majora consta din utilizarea a doua transformatoare de iesire identice, unul in anozii iar altul in catozii finalelor cu secundarele in paralel. Dpdv functional, teoretic, este acelasi lucru ca in cazul McIntosh, cu deosebirea ca nefiind un traf unic, nu se mai beneficiaza de avantajele bobinajului multifilar, privind problema inductantei de dispersie. In rest are aceleasi cerinte privind drivingul (tensiuni f. mari). Altfel, se pot realiza amplificatoare utilizand transformatoare de putere 1/2 din cea de iesire si fara pretenti de bobinaj bifilar. Link spre comentariu
mișa Postat Ianuarie 15, 2011 Partajează Postat Ianuarie 15, 2011 Interesanta idee, dar eu am fost intotdeauna impotriva impartirii transformatorului in doua deoarece puterea e proportionala cu patratul sectiunii. Daca imparti un traf in doua practic injumatatesti puterea totala. Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 15, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 15, 2011 Interesanta idee, dar eu am fost intotdeauna impotriva impartirii transformatorului in doua deoarece puterea e proportionala cu patratul sectiunii. Daca imparti un traf in doua practic injumatatesti puterea totala.Crowhurst a facut un design pentru toata lumea. Cumperi doua trafuri, deja facute din pravalie, si-ti faci un amplificator de calitate. Trafurile nefiind chiar potrivite, se observa ca puterea la iesire e numai 35W. Ma gandesc ca acest lucru este bun pentru amplificatoare mai dificile, ca de exemplu cu OT100. In rest, exemplul de proiectare este excelent expus. Se vede rafinamentul omului bine pregatit in domeniu!PS In rest, amplificatorul poate scoate aceeasi putere, ca si in cazul folosirii unui singur transformator, unde 1/2 din putere este absorbita de sarcina din catozi, iar 1/2 din anozi. Link spre comentariu
blue Postat Ianuarie 15, 2011 Partajează Postat Ianuarie 15, 2011 Curios, secundarele sint in paralel, va dati seama cit de riguros egale trebuie sa fie transformatoarele ? Cred ca mai bine erau sa fie serie ,oricum subscriu la parerea lui Misa Link spre comentariu
sebi_c Postat Ianuarie 15, 2011 Autor Partajează Postat Ianuarie 15, 2011 Curios, secundarele sint in paralel, va dati seama cit de riguros egale trebuie sa fie transformatoarele ? Cred ca mai bine erau sa fie serie ,oricum subscriu la parerea lui MisaTrebuie sa te gandesti ca sarcina de la traful din anod trebuie sa se reflecte in catozi intocmai la fel. Asa cum a pus Crowhorst e cel mai bine. Cele doua trafuri se comporta ca si cand ar fi unul. Link spre comentariu
Ovidanie Postat Ianuarie 25, 2011 Partajează Postat Ianuarie 25, 2011 Era interesant sa faci o poza si la un 6n6p langa un 6n30p, sa vedem daca sunt diferente mari intre distantele dintre electrozi. Astazi, cautand altceva am gasit tuburile 6H30. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum