Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

6P3_Mac_Amplifier


sebi_c

Postări Recomandate

Si eu cred ca un transf. interstage in aplicatia Mac are nevoie sa fie ridicator, probabil 1/4 condus de un tub cu Ra cit mai mic de pilda 6080, 6AS7, transformatorul poate fi construit mai usor, un numar de spire mai mic este mai avantajos. Cred ca am sa fac un test Mac de SE cu un transformator 2*110v/2*9v din acelea folosite in TV-urile SPORT, double core si infasurari separate, sa vad daca este posibila o ameliorare a randamentului SE, credeti ca merita sa incerc acest lucru ? Bineinteles ca sporul de putere ar fi destul de mic dar un control mai bun al fazei ar putea fi tentant

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 158
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • sebi_c

    52

  • mișa

    32

  • THOMAS

    16

  • blue

    12

Top autori în acest subiect

Si eu cred ca un transf. interstage in aplicatia Mac are nevoie sa fie ridicator, probabil 1/4 condus de un tub cu Ra cit mai mic de pilda 6080, 6AS7, transformatorul poate fi construit mai usor, un numar de spire mai mic este mai avantajos. Cred ca am sa fac un test Mac de SE cu un transformator 2*110v/2*9v din acelea folosite in TV-urile SPORT, double core si infasurari separate, sa vad daca este posibila o ameliorare a randamentului SE, credeti ca merita sa incerc acest lucru ? Bineinteles ca sporul de putere ar fi destul de mic dar un control mai bun al fazei ar putea fi tentant

Eu chiar am simulat un asemenea etaj! Inegalitatea semialternatelor pozitiva cu cea negativa, caracteristica montajelor SE, se reduce in mod evident. Chestiunea ceva mai sensibila, ramane atacul. Miezurile de Sport mi-au facut impresie buna, pacat ca acum nu mai am nici unu'! Nu mai stiu cat aveau aria miezului. Poate ar merge chiar un PP cu EL84 (?).
Link spre comentariu

Cam asta ar fi schema pentru o clona McIntosh cu EL84 si bineinteles si datele complete pentru transformatorul de iesire,o supun atentiei si analizei lui Sebi si nu numai.Deocamdata eu "insailez" la ea(schema!),traful de iesire este gata (cel pe C.core) dar pentru ca este frig in "atelierul" meu nu pot lucra si la traful cu E+I,aceste motive ma tin departe de micile lucrari pe care le mai faceam din pasiune.Spatiul unde "lucrez" nu-mi permite activitatea in timpul iernii......,asta este; cine are,.....are!!!! (la spatiu m-am referit). P.S Nu ma "dau in vant" dupa schemele sau principiul McIntosh,dar curiozitatea ma impinge sa realizez un astfel de montaj sa vad si eu ce si cum si se pare ca ar fi interesant,asa dupa cum spune si mai ales in ceea ce priveste controlul fazei,in rest ce pot sa spun; ce castig la "sfarsit" am cheltuit deja la "intrare" (sistemul de atac al finalelor,traful de iesire special,tuburi cu panta buna in final........s.a.m.d!!!).In desenul transformatorului sunt prezentate doua modele de OT: unul pe miez facut cu tole E+I si altul pe miez 2XC.Nu o spun cu rautate,dar un SE in configuratie "McIntosh",nu se poate numi asa pentru ca nu este asa,este doar un SE cu sarcina distribuita 50%-50% (anod katod),iar un traf de TV.SPORT nu este bobinat bifilar (sigur ca stim asta toti),mai mult decat atat s-ar putea ca sarma din cele doua primare sa nu fie cu acelasi diametru,nu stiu exact nu-mi mai aduc aminte,dar usurinta cu care se poate face un astfel de transformator,mai ales pe un miez de TV-SPORT si realizat de dv., v-ar fi ajutat la acest experimet sa va apropiati cat mai mult de niste rezultate foarte bune si trebuie tinut cont si de realizarea unui intrefier de 0,1-0,2mm intre C-uri,un transformator realizat cu miez C se satureaza mult mai repede in comparatie cu E+I la trecerea unei componente DC prin bobine. Oricum,astept cu nerbdare rezultatele experimentului dv.,chiar ar fi interesant.

Link spre comentariu

Ideea de baza la un traf din asta nu era sa fie bobinat bifilar o infasurare anodica cu cea catodica a celuilalt tub? Asta in ideea ca nu apare diferenta de potential in AC, caz in care capacitatile nu mai perturba?

Link spre comentariu

Ideea de baza la un traf din asta nu era sa fie bobinat bifilar o infasurare anodica cu cea catodica a celuilalt tub? Asta in ideea ca nu apare diferenta de potential in AC, caz in care capacitatile nu mai perturba?

Tocmai asta am spus si eu,!.....

".......Nu o spun cu rautate,dar un SE in configuratie "McIntosh",nu se poate numi asa pentru ca nu este asa,este doar un SE cu sarcina distribuita 50%-50% (anod katod),iar un traf de TV.SPORT nu este bobinat bifilar (sigur ca stim asta toti),....."

..iar in desenul meu,spun foarte clar ca sunt bobinate bifilar(infasurarea de anod paralel cu cea de katod) urmariti atent desenul(!!) dar am facut si o intretesere,consider asta o idee originala pornita de la McIntosh,care nu va strica cu nimic performantele trafului poate chiar le imbunatatesc.

Link spre comentariu

Din schema trafului asa am inteles si eu, dar din desenul infasurarilor si din pozitionarea capetelor am dedus altceva, adica ma asteptam ca o sectiune bifilara sa aiba 4 capete nu 2.

Asa sunt,:

-bobina totala de la capatul 1 la 4 este infasurarea pentru anod tub1

 

- bobina totala de la capatul 2 la 3 este infasurarea pentru katodul tub 2

 

astea sunt bobinate bifilar...

 

-bobina totala de la capatul 5 la 8 este infasurarea pentru anod tub 2

 

-bobina totala de la capatul 6 la 7 este infasurarea pentru katodul tubului 1

 

si astea sunt bobinate bifilar.

 

1G2A bifilar cu 1A1A,2G2A bifilar cu 2A1A,2G2B bifilar cu 2A1B si 1G2B bifilar cu 1A1B (perechile galeben+ rosu din desen sunt bifilare)

 

 

 

 

 

In schimb eu le-am impartit inca odata la doi si le-am distribuit in mod egal in camp,pastrand secundarele la mijlocul bobinajului.

Ma rog,este o idee a mea,oricine poate spune orice,d'aia suntem aici sa invatam si sa ne consultam,nu?

Link spre comentariu

Am facut acest experiment , dar miezul sa saturat imediat la 100mA si evident toate masuratorile au devenit inutile , cam 4W necajiti, oricum mai mult nu se poate fiindca tensiunea alternativa pe infasurarea de catod 58v (identica cu cea din anod ) este prea mare, cu toate ca driverul livreaza usor 200Vv-v, iar modul in care sint bobinate infasurarile au dat un raspuns slab pe semnal dreptunghiular la 10 Khz, buna observatia d-lui Lazaroiu, miezurile de acest tip se satureaza mai repede. Am uitat sa spun ca finala a fost Gu50 iar impendanta transformatorului am apreciat-o la 3K/16 ohm, montajul de test era cel cu SE clasic GU50

Link spre comentariu

... P.S Nu ma "dau in vant" dupa schemele sau principiul McIntosh,dar curiozitatea ma impinge ...

Am si eu o "nelamurire"/intrebare=cit ar fi tensiunea in regim static g1 finlale EL84 "McIntosh EL84 PP 22.pdf" ? (U3-U6 comportinduse ca un repetor pe catod in regim static teoretic/practic ar repeta -60V=g1 static EL84) , in ce clasa ar functiona respectivul etaj final ? EL84-PP(C ?), asa cum sint prezentate potentialele in schema(bias in special=tensiunea negativare tuburi finale ?!).

 

..., oricum mai mult nu se poate fiindca tensiunea alternativa pe infasurarea de catod 58v (identica cu cea din anod ) este prea mare, cu toate ca driverul livreaza usor 200Vv-v,...Am uitat sa spun ca finala a fost Gu50

200Vv-v aproximativ 70Vef , daca priviti tubul final GU50-SE ca avind sarcina distibuita(sau reactie negativa totala ,cu un grad de reactie negativa totala locala etajul in cauza va avea cistig unitar , in speta etajul GU50-SE= CFB total=cistig unitar in tensiune ,desigur in secundar trafo-out mult sub-unitar) ce sa obtineti mai mult in anod sau catod ?!...

 

......................................................................................................................................................................

Revin la aceasta oscilograma fara cusur(sau saturatie) download/file.php?id=55588&mode=view (on topic)

Link spre comentariu

Schema in atasament cu cateva tensiuni si curenti prin circuit (practic).Schema este absolut experimentala,asa ca orice idei,pareri,sfaturi sunt foarte bine venite.Pe masura ce o sa am noutati le voi posta aici,dar nu asa curand......P.S pe schema s-au mai facut urmatoarele modificari: R3 si R4 (22K) au fost marite la 33K/2W iar R12 (15K) a fost marita la 22K/2W;niciodata nu se potriveste "socoteala din targ cu cea de acasa",teoria cu practica.Dupa "creion si hartie" mai trebuiesc facute ceva ajustari in practica,uneori destul de majore si asta datorita multiplelor variabile ce le intalnim in realitate..... :jytuiyu

Link spre comentariu

Schema in atasament cu cateva tensiuni si curenti prin circuit (practic).Schema este absolut experimentala,asa ca orice idei,pareri,sfaturi sunt foarte bine venite.Pe masura ce o sa am noutati le voi posta aici,dar nu asa curand......P.S pe schema s-au mai facut urmatoarele modificari: R3 si R4 (22K) au fost marite la 33K/2W iar R12 (15K) a fost marita la 22K/2W;niciodata nu se potriveste "socoteala din targ cu cea de acasa",teoria cu practica.Dupa "creion si hartie" mai trebuiesc facute ceva ajustari in practica,uneori destul de majore si asta datorita multiplelor variabile ce le intalnim in realitate..... :jytuiyu

Este vina mea,trebuia sa specific ca <-60V bias> este o tensiune variabila de la -60V.....0V din sursa negativa de bias,nu am desenat schema si nici nu am specificat acest lucru,imi cer scuze. Pentru acest amplificator este nevoie de o sursa dubla de +/-300V,cea de +300V trebuie sa fie capabila de un curent de 250mA....300mA,cea de -300V de un curent de 50mA...75mA.Din sursa de -300V printr-un divizor si un potentiometru semireglabil se va obtine tensiunea de bias de -60V (max) de care am vb mai devreme. Pe langa un traf special de iesire deja incepem sa intram,cu aceasta sursa(+/-300V=>600V !!!!!) in neajunsurile unui McIntosh(!!!!!)
Link spre comentariu

Cam asta ar fi schema pentru o clona McIntosh cu EL84...

In primul rand, as spune ca nu e o clona! Ca sa fie clona, trebuie sa aiba un grad f. ridicat de identitate cu originalul, asa ca mai potrivit este "in stil McIntosh..", sau ma rog altcumva. Daca nu te superi, este chiar designul tau!Eu nu o sa fiu in stare niciodata sa fac o clona, si mai ales in cazul McIntosh. Designul imi apartine, mai ales ca o piesa de baza, transformatorul, a fost imaginata prin studii proprii, plecand de la transformarea etajului conventional PP in etaj cu distributia sarcinii in catod si anod, indiferent cat este procentul sarcinii distribuite. Ce nu-mi place la acest amplificator e defazorul. Are cele mai multe abateri de faza si nu contribuie cu nimic la nevoia mare de amplificare, dealtfel necesara la acest tip de amplificator. Poti sa vezi ca chiar si Mac a preferat un defazor diferential (nu intamplator), dupa mine, cel mai usor de pus la punct din clasa lor. Altfel este laudabila initiativa si faptul ca ai reusit sa obtii polarizarea finalelor de catre etajul prefinal, o idee care-mi place si mie. Totusi daca l-ai realizat, poti sa ne transmiti si noua cateva pareri si ceva semnale. De asemeni, as fi interesat, daca puterea la iesire, chiar a fost 20W si cam ce nivel de distorsiuni estimezi.
Link spre comentariu

...Ce nu-mi place la acest amplificator e defazorul. Are cele mai multe abateri de faza si nu contribuie cu nimic la nevoia mare de amplificare...

Afirmatia referinduse la defazorul cu sarcina distribuita.Desigur nu contribuie la nevoia mare de amplificare in cazul de fata (defazorul cu sarcina distibuita) dar as intreba ce va face sa considerati/apreciati ca acest tip de defazor "Are cele mai multe abateri de faza" ? sau cum apar aceste abateri de faza in cazul defazorului cu sarcina distribuita ?(poate ceva mi_a "scapat din vedere" mult timp ,ar fi de inteles diferente de amplitudine pe iesirele faza-antifaza datorate rezistentei interne diferite faza-antifaza privit ca sursa si asociat unor rezistente/impedante relativ mici de sarcina pe iesirile faza-antifaza) ,daca acestui tip de defazor nu i se cere sa furnizeze curenti de grila sau rezistentele/impedantele de sarcina sint relativ mari nu vad cum pot aparea "abateri de faza" ,as zice ca diferenta de faza 180' intre iesiri(faza-antifaza) se mentine constanta in toata banda audio si mult in afara ei chiar si la cele mai inferioare frecvente(0Hz-20Hz) supuse defazari.Daca tinem cont si de aceasta afirmatie (tot o sarcina distribuia sa zicem):

plecand de la transformarea etajului conventional PP in etaj cu distributia sarcinii in catod si anod, indiferent cat este procentul sarcinii distribuite...

intrati intr_un cerc vicios in ceea ce priveste "abateri de faza".Sau daca doriti/admiteti etajul defazor cu sarcina distribuita poate fi considerat un etaj de amplificare unde cistigul devine unitar(usor-subunitar pe sarcina) dar gradul de reactie negativa locala este total.Chiar si un defazor diferential se bazeaza pe acelasi principiu o fractiune a semnalului culeasa din catod "moduleaza" celalat catod(cuplajul intre cele doua etaje cu faza schimbata realizinduse in catozi) astfel in anozi apare diferenta de faza (desigur rezistentele interne ale celor doua etaje faza-antifaza in aceasta situatie sint sensibil egale).
Link spre comentariu

Abateri de faza mai pronuntate la frecv joase si inalte, fata de alte solutii diferentiale. Parca dumneata-i spuneai fuga de faza! Altfel, Pi e Pi, atat cat se poate in toate cazurile.Cand am exprimat o parere despre sarcina distribuita, a fost cu referire la etajul final McIntosh. Adica, pornind de la schema conventionala, se pot face deductii cu privire la redistributia sarcinii din anod si spre catod. Aspectul se refera la consideratii de calcul transformator, Raa, Rcc, etc.Altfel," La multi ani!", lamparilor.PS Revin, ca si catodina este cu sarcina distribuita, e-n regula, eu i-am spus pur si simplu defazor. Pentru etajul final, am facut referire, folosind terminiologia respectiva. Cazul McIntosh e un caz particular al finalelor cu sarcina distribuita, in care sarcina e 1:1, de aici si "unity coupled".

Link spre comentariu

Un montaj extrem de simplu pentru a verifica eventuala "abatere de faza" intre iesirea faza respectiv antifaza(un sumator simplu de semnal cu posibilitatea de corectare a diferentelor de amplitudine/posibile ,interesul fiind sa descoperim/vedem daca diferenta de faza ramine constanta 180' la o frecventa data/susceptibila) in situatia in care nu exista "abateri de de faza" trasa la osciloscop va ramine o linie dreapta(bineinteles dupa ce am echilibrat amplitudinile din 220k/lin) pntru orice frecventa sau forma de unda introdusa la intrare defazor(cred ca se subintelege ca va fi eliminata componenta CC din iesirile defazor).

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări