6P3_Mac_Amplifier

[sebi_c]

Vai ce-mi place osciloscopul tau! Am lucrat mult cu unul identic, tot cu "storage", ca deseori erau pulsuri rare si scurte.

Osciloscopul asta e ca fratele meu! Am dat o gramada de bani pe el, nou, prin 1991. E un "storage" analogic cu memorie electrostatica, fosfor, de la Tektronix. Cum crezi ca fotografiez 20Hz, sau mai putin. Pot sa-l pun si intru-un stil, hai sa zicem, semi-storage sa nu ma nauceasca frecventele joase. Asta o fac si la frecvente mari, cand scade luminozitatea. Poti da si un "save" si ai unda aia cateva minute inmortalizata. Intr-un cuvant, este analogic, nu are zgomot de cuantizare si nu depinde de megasample. Chiar si "one shot" este valabil. Vai, cate probleme de reset (microsisteme cu microcontroller) si alte probleme de contacte releistice am depistat! Are doua baze de timp de-ti permit sa faci lupe de timp extrem de stabile si poti ilumina zona de lupare ca pe vremuri cand invatam osciloscopie in scoala.Ma inebuneste ventilatorul lui care nu se aude decat cand e liniste deplina, deplina si iti ascuti urechea. Singura mea durere este ca nu mai am sondele originale care s-au distrus cu timpul sau din neglijenta unor nevoiasi ce s-au mai incumetat sa-l foloseasca. Alea comutau automat scala de 1/10. Acum am doua sonde cumparate de Germania. Dupa doua luni am ramas fara varfuri (s-au indoit usor si s-au rupt). Le-am scris ca sondele originale supuse la vitregii prin industria romana, au tinut una 15ani si a doua 18ani, iar ale lor numai doua luni. Mi-au trimis un plic cu vreo 20, sa am ceva timp.PS: Eu zic ca la GU50 trebuie trifilar pentru grila ecran, asa cum a facut studentul. Mai mult, cred ca e indicat ca dupa amplificatorul asta sa pui un repetor catodic in ideea de al folosi chiar cu curenti de grila pe GU50 in scopul utilizarii unei tensiuni anodice mai mici. Eu am simulat cu OT100, la 250W si merge, chiar in regim cu curenti de grila. Lampa, poate fi de ex. 6n6p. In realitate nu cred ca va functiona, pentru ca am depasit cu mult tensiunea maxim admisa de 6n6p (Ua=1000V). Dar la GU50, s-ar putea sa mearga.

[THOMAS]

Si inca un articol interesant in primul pdf.de unde ne mai putem inspira!

 

Iar in cel de al-2-lea pdf. sunt toate tipurile de defazoare posibile pentru amplificatoarele pp. cu tuburi electronice,este in poloneza dar se intelege tot ce este acolo cel mai interesant este cel de la figura Rys.3a,3b si 3c de aici cu ceva cunostinte de electronica se pot dezvota o multime de arhitecturi de defazoare cu orice fel de tuburi electronice (folosind caracteristicile si datele de cataog specifice si socotind foarte bine curentii prin circuit) (!!!)

!...acest articol ; http://www.tubebooks.org/file_downloads ... in_amp.pdf ,nu are nicio legatura cu McIntosh(se face o mica referire la OT McIntosh!),dar aici este tratat modelul Bereskin,adica modelul bifilar numai pentru bobinajul primar de anod si cu tip de NFB serie,dar cine doreste se poate inspira si de aici,oricum,asteptam un traf multifilar realizat de tine,vb foarte serios,stiu ca ai toate SDV-urile necesare pentru a realiza asa ceva.

P.S eu am facut astfel de transformatoare(tip Bereskin) cu zecile dar numai atunci cand am avut sarma foarte bine izolata si am fost sigur de asta,chiar aici pe forum sunt cativa useri care folosesc acest timp de trafuri,au o simetrie perfecta,inductante excelente si daca se mai fac si doua,trei intreteseri se poate scoate si o capacitate parazita destul de buna.

[mișa]

Lazaroiu, articolul http://www.tubebooks.org/file_downloads ... in_amp.pdf are la pag. 52 o sectiune prin traf de o asemanare izbitoare cu trafurile Mc. Rasucirea sirmei bifilare la fiecare spira e insa o problema dar principial, ce e descris la pag 51 si 52 e identic cu Mc

[THOMAS]

Lazaroiu, articolul http://www.tubebooks.org/file_downloads ... in_amp.pdf are la pag. 52 o sectiune prin traf de o asemanare izbitoare cu trafurile Mc. Rasucirea sirmei bifilare la fiecare spira e insa o problema dar principial, ce e descris la pag 51 si 52 e identic cu Mc

Da,,asa este dar in desenul de la Pag.52,este vb de traful Bereskin,adica cele 4 bobine facute bifilar sunt numai pentru bobinajul anodic nu si pentru katod (asa ca la McIntosh),transformator ce va fi folosit la schema de la Pag.54,cel putin eu asa inteleg....,dar poate fi luat ca model pentru proiectarea unui tarf McIntosh....mai studiem si vedem noi ce si cum,dupa cum am mai spus,OT-McIntosh nu este chiar asa o treaba simpla....P.S atentie ce miez folosesc astia (!!!): Hipersil C Cores-Moloney ME-31- Hipercores,.....asa ca pe mine ma sperie chestia asta,crede-ma!

[sebi_c]

Lazaroiu, articolul http://www.tubebooks.org/file_downloads ... in_amp.pdf are la pag. 52 o sectiune prin traf de o asemanare izbitoare cu trafurile Mc. Rasucirea sirmei bifilare la fiecare spira e insa o problema dar principial, ce e descris la pag 51 si 52 e identic cu Mc

Da,,asa este dar in desenul de la Pag.52,este vb de traful Bereskin,adica cele 4 bobine facute bifilar sunt numai pentru bobinajul anodic nu si pentru katod (asa ca la McIntosh),transformator ce va fi folosit la schema de la Pag.54,cel putin eu asa inteleg....,dar poate fi luat ca model pentru proiectarea unui tarf McIntosh....mai studiem si vedem noi ce si cum,dupa cum am mai spus,OT-McIntosh nu este chiar asa o treaba simpla....P.S atentie ce miez folosesc astia (!!!): Hipersil C Cores-Moloney ME-31- Hipercores,.....asa ca pe mine ma sperie chestia asta,crede-ma!

Bereskin asta, a luat traful McIntosh si a inseriat infasurarile bifilare si le-a pus in anozi pe amandoua. Pai ce crezi ca a rezultat? O noua Raa de 4 ori mai mare, adica ca la un conventional PP, in care infasurarile sunt facute bifilar. Nu mai are efectul ala cu tensiuni in faza ci cu tensiuni in opozitie de faza (deci nu mai are treaba cu minimizarea inductantei de dispersie). In esenta e un amplificator obisnuit!Am tras cu ochiul in patentul McIntosh al transformatorului, unde are o formula (cea mai avansata?) in care bobineaza fiecare infasurare bifilara, Anod-Catod, in doi galeti si secundarul uniform distribuit deasupra pe toata suprafata galetilor (dispare notiunea de galet, pentru secundar).PS Am uitata sa spun ca tensiunea creste mult o data cu semnalul! La Mac, tensiunea de strapungere e cea a alimentarii!

[sebi_c]

Si inca un articol interesant in primul pdf.de unde ne mai putem inspira!Iar in cel de al-2-lea pdf. sunt toate tipurile de defazoare posibile pentru amplificatoarele pp. cu tuburi electronice...

... mai putin cascoda diferentiala!

[sebi_c]

Postez o schema mai frumos facuta, pt cazul cu EL34!PS: S-a rectificat chestiunea echilibrarii. S-au adaugat R21A si R21B. Plaja de echilibrare +/-4mA. Multumesc D-lui Valderama!

[Vizitator]

Voiam sa va intreb cum faceti balans(cc) din P1(25k) nu prea avem consum dupa el ?!(pentru a obtine efectul de balans negativare),poate daca de la capetele lui(P1) ar mai cadea cite o rezistenta la masa(s_ar obtine balans in CC).

[sebi_c]

Voiam sa va intreb cum faceti balans(cc) din P1(25k) nu prea avem consum dupa el ?!(pentru a obtine efectul de balans negativare).

Corect, asa e! In experiment nici nu am pus asta, pt ca am selectionat cate doua lampi. Trebuie inchisa calea de curent.PS: Au fost corectate fisierele originale.

[hpavictor]

Imi cer scuze pentru offtopic , dar am o intrebare : oare cum ar functiona un SE GU 50 cu trafo out construit pe principiul Mac , adica infasurarea Anodica egala cu cea din Catod ? Ar putea prezenta avantaje ?

[mișa]

Deci, hai sa presupunem ca as dori sa experimentez un asemenea amplificator cu triode. Presupunem ca folosesc o pereche de triode care in montaj clasic ar avea nevoie de un transformator de Zpp=4000 ohmi (anod-anod). In cazul in care utilizez configuratia Mac, fiecare din cele 4 infasurari va avea Z=Zpp/8=500 ohmi?Dar in cazul in care folosesc pentode care in configuratie clasica ar avea nevoie de Zpp=4000 ohmi ?Tot de 4 infasurari de Zpp/8=500 ohmi am nevoie? (in varianta folosita de Sebi)Cazul al treilea ar fi situatia in care merg pe trifilar cu infasurare separata pentru g2. In cazul asta folosesc 6 infasurari fiecare de 500 ohmi?

[sebi_c]

Daca ai Raa=4000ohm in PP conventional, inseamna ca tu vei avea Raa=1000 Ohm si Rcc=1000 Ohm. In acest caz fiecare rezistenta vazuta de catodul sau anodul unei lampi va fi de 250 Ohm. Cand socotesti cat trebuie sa fie secundarul, iei in calcul o singura data Raa sau Rcc, astfel KL=Raa/Rs=Rcc/Rs, de ex pt 8 Ohm, Raport inductante, KL= 1000/8= 125. Raprtul infasurarilor va fi: N=sqrt(KL), adica N8=sqrt(1250)=11.18. Idem calculezi pentru orice rezistenta de sarcina Rs si scoti prizele necesare. Puterea trafului se socoteste ca pentru un traf PP, conventional, echivalent. In fond, numarul de spire in primar este acelasi in ambele cazuri (conv., sau unity...), numai ca este redistribuit in catod si anod.PS: Daca vrei trifilar, bobineaza trifilar cu spirele socotite pentru anod si catod. Bobina pt grila ecran este mai mult pentru reactie, nu injecteaza putere semnificativa si trebuie bobinata numai daca vrei sa utilizezi alta tensiune la grila ecran. Dupa mine, as folosi chiar sarma mai subtire avand in vedere ca la grila ecran este o valoare mai mica a curentului. Altfel, daca ecranul merge la tensiunea anodica, eu zic ca este cel mai bine folosirea bobinajului bifilar. Capacitatile introduse de multe infasurari pot inrautati situatia. Daca te uiti la student, are caracteristici mai proaste ca Mac. cu 6L6G.La mine in loc de 1000Ohm, sunt 700Ohm, deci in anozi si catozi e 700/4=175! Pt EL34 este cea mai potrivita valoare (Uanod=480V). Pentru 6P3S, ar trebui Raa=Rcc= 800 Ohm (Uanod=440V). Astea in montaje cu lampile ca pentode.

[mișa]

Multumesc,pricepui.Din punct de vedere electric intr-adevar infasurarea a treia, cea pentru g2, poate fi facuta cu sirma mult mai subtire. Practic vorbind, nu ai cum sa faci un bobinaj trifilar cu sirme de diametre diferite.

[sebi_c]

Eu zic ca merge cu orice fel de sarma, bobinajul multifilar. Chiar si pentru bifilar, eu trag din doua mosoare, doua fire paralele la bobinaj.

[adrian_pic]

sebi_c si daca diametrele celor doua sarme nu sunt egale iti iese uniforma bobinarea? Nu are tendinta sa se incalece un fir pe celalat?