Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Radioreceptor cu lampa PCH200 alimentat la 9V


Vizitator

Postări Recomandate

Buna seara,

In weekend-ul acesta mi-am propus sa realizez un experiment cu tubul PCH200, alimentat la tensiune anodica redusa.

Conform catalogului sectiunea de heptoda lucreaza la 14V dar in realitate se poate cobori tensiunea chiar mai jos la 9V.

Plecand de la aceste date am construit un radioreceptor cu reactie aplicata pe heptoda iar trioda am utilizat-o ca amplificator audio cu iesire pe difuzor prin intermediul unui transformator.

Detalii transformator:

Traf cadre TV sectiune (4cmp):

-Primar 2x1520sp CuEm 0.12mm;

-Secundar 120sp CuEm 0.5mm; 4 prize 30+30+30+30 spire;

(Traf asamblat intretesut fara intrefier).

Alimentarea anodica este comuna cu tensiunea de filament insa sursa trebuie sa suporte un curent de minim 300-400mA

In experimentul de astazi am intrebuintat boxele de la calculator pentru o auditie clara si puternica :da

Schema conceputa de mine este destul de simpla dar performantele sunt excelente net superioare unui receptor cu doua pentode...

Am urcat trei videoclipuri:

Radio receiver with Tube PCH200 I

Radio receiver with Tube PCH200 II

Radio receiver with Tube PCH200 III

Cateva poze si schema:

:dans: :dans: :dans:

Enjoy!

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 106
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • mila

    21

  • feri.visky

    12

  • kripton

    3

  • mitokadona

    3

Top autori în acest subiect

Imagini postate

Felicitari,Pare un receptor deosebit de sensibil tinand cont de tensiunea anodica!Sunt interesat sa aud si varianta finala cu iesire pe difuzor!Decupleaza la masa filamentul (pin6)cu un condensator de 10nF. :aplauze

Link spre comentariu

Felicitari,

Pare un receptor deosebit de sensibil tinand cont de tensiunea anodica!Sunt interesat sa aud si varianta finala cu iesire pe difuzor!Decupleaza la masa filamentul (pin6)cu un condensator de 10nF.

:aplauze

Pentru auditii in difuzor am marit tensiunea anodica la 12V, am cuplat un difuzor de 750ohmi direct in circuitul anodic trioda.

Puterea de iesire pe trioda este destul de mica max 50mW, de aproape (40...60cm) se aude fain dar pentru auditii mai puternice este necesar un amplificator final. Oricum rezultatele au fost excelente.

:101 :101 :101

Un video aici

Schema+poza:

Link spre comentariu

felicitari.ti-am urmarit experimentele si am remarcat pasiunea pentru lampi si in special utilizari ale lampilor in scheme de radiouri.personal, imi starneste curiozitatea de a experimenta si eu... :aplauze

Link spre comentariu
:freaza: O a doua varianta ar fi utilizarea Triodei ca amplificator in RF iar Heptoda ramanand tot receptor cu reactie.Iesirea de audio-frecventa poate ataca un etaj final de putere...Daca nu intra in reactie se inverseaza capetele bobinei L2, lucru valabil si pentru prima schema.Bobinele sunt realizate aidoma ca in primul montaj. :rade: Schema + PCB:
Link spre comentariu

Donc...

Pentru a obtine o putere audio ceva mai mare , am adaptat receptorului un etaj final Push-pull cu PCC85 alimentat tot la 12V :da

Tensiunea de filament de 9V este comuna pentru ambele tuburi.

Sau pentru varianta ECH200/ECC85 cu filamentele legate in serie alimentate de la o sursa comuna cu circuitul anodic, la 12V.

Schema:

PS: sursa de inspiratie pentru etajul final: aici

Link spre comentariu

Imi place desi nu se poate folosi functia PCB in cazul tuburilor ci doar desenarea efectiva fara linkul automat cu circuitul.

Il prefer si asa decat "munca cu celebrul limitat sds"... :ras:

Legat de cartea "Röhren-Projekte von 6 bis 60 Volt" publicata de Elektor, nu am gasit decat o scanare de cateva pagini, totusi sunt foarte interesat daca o are cineva. M-as apuca sa fac toate schemele din ea...numai sa gasesc componentele necesare.

:rade:

Link spre comentariu

Salut,

Stiam de articol insa dupa parerea mea cel mai bine functioneaza (P)ECH200/ECH83;

Referitor la varianta ECH81/ECH83 prezentata in articolul respectiv sunt convins ca tuburile au fost selectionate, ca dovada ca nu toata lumea este de acord cu aceasta echivalenta. In site-ul citat, radiomuseum, s-a mers pana acolo ca au trecut la ECH83 echivalent direct ECH81 aici, dar nu este trecuta ca echivalenta nici varianta ruseasca 6i1p identica cu ECH81, deci argumentatia este insuficienta. Pe de alta parte este OK, la criza de ECH83 se pot gasi 2-3 tuburi ECH81 care sa functioneze egal cu ECH83 la tensiune redusa... :ras:

Este intr-un fel cam aceiasi poveste cu ECC88 versus ECC86, se pot selectiona ECC88 care pot functiona la tensiune redusa apropiat de ECC86; Se fac masuratori demonstrative ca sunt OK, dar in realitate este vorba de o selectie. In statistica se numeste ca avem o problema de reprezentare a esantionului. :limb:

Link spre comentariu

Bun, problema pe care o ridic eu si care ma intereseaza e functionarea lampilor E(P)CH200 ,6I4P la tensiuni anodice mari ca si ECH81, de asemenea nu am gasit nicaieri indicatii cu privire la panta lui E(P)CH200 la partea heptoda.

Link spre comentariu

Bun, problema pe care o ridic eu si care ma intereseaza e functionarea lampilor E(P)CH200 ,6I4P la tensiuni anodice mari ca si ECH81, de asemenea nu am gasit nicaieri indicatii cu privire la panta lui E(P)CH200 la partea heptoda.

Da, pentru ca ECH200 este proiectata din fabrica exact ca si ECH83 sa functioneze la tensiuni mici pe partea de heptoda. Referitor la aplicatii fiind o heptoda /trioda universala se preteaza a fi utilizata cam la fel cu ECH81 adica int-un etaj mixer RF dintr-o superheterodina, aplicatia uzuala, dar si la diverse montaje RF/AF din publicatiile cunoscute pe tensiuni reduse. Am remarcat pe radiomuseum ca ECH200 are ca tub succesor pe ECH84 care iarasi zic, o parere strict personala, este cel mai aproape de ECH83.Cine va merge pe varianta ECH200(ECH84)/ECH83 va avea rezultate excelente in toate aplicatiile RF (AF) la tensiuni reduse 12-18V, fara sortarea prealabila a tuburilor :da
Link spre comentariu

Luand in considerare cele expuse revenind la schema receptorului cu PCH200 este doar o chestiune de soclare a tubului ECH83.Diferenta de pinii se datoreaza si faptului ca PCH200 are catozi separati trioda/heptoda;

Link spre comentariu

Dat fiind cele expuse in ultimile posturi si avand deja montajul as avea rugamintea sa faci proba cu ech81 in montajul cu pch200(la aceleasi tensiuni)si sa faci o apreciere calitativa.De asemenea daca poti alimenteaza montajul cu PCH200 la peste 100V tensiuni anodice sa vedem daca are probleme la tensiuni mai mari.Multumim anticipat!

Link spre comentariu

Ok,Am sa fac probe cu ECH81, cu 6i1p si daca gasesc cu un ECH84, printr-o adaptare pe soclul actual de 10 pini; Pentru testele la tensiuni mai mari (la PCH200) este necesara redimensionarea rezistoarelor din circuitul anodic, insa pot sa urc tensiunea in trepte pana la o limita acceptabila. Pentru partea de trioda cred ca va fi OK suta de volti conform catalogului dar pentru heptoda am un semn de intrebare. :freaza:

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări