Selena Postat Ianuarie 26, 2011 Partajează Postat Ianuarie 26, 2011 Colegu Selena, sînteţi sigur că stăpîniţi mişcarea circulară ? Dacă răspunsul va fi unul afirmativ, cum explicaţi cele afirmate la punctul 2 ? Cum se numeşte miscarea descrisă de magnet şi cum să numim mişcarea unei maşini (bicicete ) pe o traiectorie curbă (sau circulară) ? Ce legi descriu mişcarea în cele doua situaţii şi care ar fi ele ? Sunt sigur, pentru ca sunt calificat in fizica si vulpoi batran. Miscarea magnetului prins de roata care se roteste uniform (Viteza unghiulara constanta in orice punct al rotii), este miscarea circulara uniforma a unui punct material in plan vertical sau putin oblic. Raza cercului este in acest caz distanta de la osie la magnet, deci creste daca amplasam magnetul mai spre janta, in care caz viteza liniara creste dar cea ungiulara ramane aceeasi (si am explicat ca aceasta este cauza pentru care in rationamentul care te-a condus la "paradox" nu a fost de bun augur sa lucrezi cu viteza liniara, ci trebuia sa ramai la viteza unghiulara). Miscarea bicicletei la luarea unei curbe reprezinta o miscare circulara incompleta (arc de cerc), cercul este in plan orizontal, centrul spre interiorul curbei, iar viteza liniara a bicicletei este si ea orizontala, tangenta la traiectorie. Forta centrifuga la curba duce la tendinta de derapaj spre exteriorul curbei (se opune forta de frecare statica la alunecare, mare la anvelope bune si sosea uscata), deasemenea tinde sa rastoarne bicicleta cu totul spre exteriorul curbei (dar biciclistul se apleaca, din instinct, spre interior, pana cand rezultanta fortelor cade perpendicular pe baza de sprijin, foarte ingusta). In cazul vehiculelor pe patru roti, soferul nu se poate balansa sa incline masina, de aceea soseaua se construieste deja inclinata spre interior (optim doar pentru o anumita viteza de intrare in curba, ideal fiind ca rezultanta sa cada perpendicular pe soseaua inclinata si pe la mijlocul axei rotilor). Ai sarit degeaba cu gura, eu am zis ca formulele sunt bune, am aratat unde este eroarea in rationamentul interpretarii lor si am atras atentia ca sunt doua siruri de marimi cu aceeasi denumire generica (raza, cerc, viteza, forta centrifuga etc.), dar referitoare la doua miscari ce nu trebuie amestecate (miscarea circulara a magnetului in plan vertical, despre care se facea vorbire, si eventuala miscare circulara a bicicletei la intrarea in curba). Iti pun si eu o intrebare : cum se numeste traiectoria descrisa de magnetul prins de roata in miscarea rectilinie si unforma a bicicletei in cazurile: 1. Reperul este axul rotii. 2. Reperul este un copac de pe marginea soselei. Link spre comentariu
Vizitator tyc Postat Ianuarie 26, 2011 Partajează Postat Ianuarie 26, 2011 Cind pedalezi te gandesti la alte tipuri de miscarii, atunci se despica firul de par in cate vreti voi.ex:Copacul de pe marginea soselei ,in timpul observatiei,e incarcat in remorca tractorului comunitar.Deci se va lua in considerare si traiectoria bratului macaralei...discutiile de genul asta parca sant localizate in al forum. Link spre comentariu
rasputin Postat Ianuarie 26, 2011 Partajează Postat Ianuarie 26, 2011 Pentru colegul Selena.Să-ncepem cu răspunsurile, traiectoriile fiind botezate cam aşa : 1) cerc; 2) cicloidă comună.Acu', revenind la mărul discordiei :În prima pagină a acestui subiect, s-a făcut o afirmaţie de genul că " Forţa centrifugă e mai mare cu cît raza e mai mare ". Această afirmaţie a fost pusă îin discuţie, susţinută şi combătută.Eu am considerat, şi consider, că este fals. Afirmaţia mea nu se bazează pe chestiunea în cauză ( roata cu magnet ), ea decurge din legile mişcării circulare.Pentru că vorbeaţi de raţionamente greşite, în chestiunea în cauză se face un rationament greşit, sau altfel spus, se scapă ceva. Situaţia în realitate se prezintă astfel :Viteza unghiulară, aşa cum ziceţi şi dvs. este constanta, ea depinde de nr de rotaţii pe care le imprimă biciclistul roţii. Pentru simplitate considerăm o pedalare uniformă, deci nr de rotaţii constant, de aici viteză unghiulară constantă.Pînă aici, zic eu ca nu greşesc.Ştim ,că relaţia ce dă dependenţa dintre viteza liniară şi viteza unghiulară, este: v= w*r, unde: w, viteza unghiulară; v, viteza liniară; r, raza traiectoriei ( în cazul nostru, poate avea orice valoare în intervalul cuprins de la butuc la jeantă )Cum viteza unghiulară este constantă, deducem dependenta directă, a vitezei liniare, faţă de rază. Şi chestia asta, zic eu că, e în regulă.Relaţia forţei centripete o stim a fi: Fcp=m*v^2/r. Din relaţie se observă dependenţa acestei forte de pătratul vitezei liniare. Şi chestia asta, e în regulă.Cele de mai sus nu contrazic în nici un fel, observatia şi experimentul. Ciudăţenia apare atunci cînd înlocuim pe v,în funcţie de w. Matematic e cît se poate de adevărat , adică rezultatul valoric e în regulă, numai că, fizic, creşterea lui Fcp nu este dependentă, în relaţie de direct proporţionalitate cu r. Direct proportional cu r, variază v.În treacăt fie spus, vectorului viteză unghiulară, perpendicular pe planul de mişcare, e bine a-i acorda, semnificaţia geometrică pe care o are, dar în planul efectelor fizice, să dăm întîetate vitezei liniare. Dacă facem altfe, ajungem în situaţia de aici, adică pentru roata de bicicletă să avem niste legi de mişcare, iar pentru mişcarea bicicletei ( pe o traiectorie circulară ) alte legi . Realitatea zice că nu este aşa. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum