Transformator pentru un amplificator SE cu GU-50...

[mișa]

Curba de disipatie maxima delimiteaza zona de functionare in care puterea disipata de lampa e mai mica decit cea maxim admisa.In principiu e data de producator. In cazul in care nu e desenata de producator, poate fi trasata marcind punctele pentru care produsul tensiune ori curent e egal cu puterea maxima. P=UXI.Adica: citesti din specificatii puterea maxima, alegi o tensiune si calculezi curentul pentru care se indeplineste conditia. Marchezi punctul pe grafic. Alegi alta tensiune, calculezi si marchezi al doilea punct, si tot asa.

[ggg]

Adica: citesti din specificatii puterea maxima, alegi o tensiune si calculezi curentul pentru care se indeplineste conditia. Marchezi punctul pe grafic. Alegi alta tensiune, calculezi si marchezi al doilea punct, si tot asa.

Asta am banuit de la inceput desi daca ar trebui facuta exact , munca este destul de migaloasa.Am crezut ca mai este vreun trick.Multam

[Vizitator]

...De unde aveti datele despre curba/panta de disipare maxima pe anod (de stiut cum se calculeaza ar fi si mai interesant) ...

Nu le am("datele"...,curba in sine in momentul initial) de obicei ,dar am Pda_max admisa,__Curba de disipatie maxima la anod este locul geometric format din toate punctele Pda_max care satisfac relatia Pda_max=U X I , unde Pda_max=cunoscut/dat , variabile U si I (U=fiind tensiunea anod_catod , I=curentul prin circuitul anodic al tubului), a descris foarte bine solutia practica de trasare a acestei curbe(eu folosesc 5-6 puncte/ dupa care racordez aceste puncte cu "linii" curbe in paint de sub win ,primul punct prioritar fiind situat si pe -Ug=0 ,al doilea punct prioritar plecat la formare din prezumtiva Ua , si al treilea punct prioritar plecat la formare din dublu Ua sau ceva mai putin , plus doua puncte intermediare ,cam minim cinci puncte sint necesare pentru trasarea curbei-corect).

[feri.visky]

...am plecat de la premiza de Ua<=400 V ca sa nu complic prea mult sursa... ...

Tot ce am prezentat in cadrul acestui subiect respecta "premiza Ua<=400V"(PSF "personale" prezentate au Ua<=400V tub final GU50-SE) download/file.php?id=53859&mode=view (Uak=370V< 400V).

Ati vrut sa ziceti Ua0<=400... tensiunea sursei trebuie sa fie cu 20% mai mare... nu? Si daca nu pot asigura excursia maxima de tensiune? Ramane sa experimentam niste limite teoretice si apoi sa tragem concluzii... Oricum, va fi cum zice... transformatorul (aproape ca v-am citat)!Pd~=(randament/8000)*(iamax-iamin)(uamax-uamin) [VA] formula stiuta de Dvs. (randament=0.8-0.85 pt. P>5VA).

[Vizitator]

Pentru aceasta situatie download/file.php?id=53859&mode=view tensiunea de alimentare/anodica a etajului final trebuie sa fie circa 400-410V in sarcina avind in vedere o negativare automata in catodul finalei GU50-SE.Pentru aceasta situatie si puterea data transformatorul trebuie sa zica 3k3 primar(sarcina anod).Rndamentul la anod raportat la puterea disipata la anod in gol 39W , Pu/Pd 38% randamentul in sarcina secundar 0,38 x 0,85=0,32 =32% mai mult sau mai putin functie de 0,85 (reusita trafo_out).

_Vi se pare un randament prea mare ?! raportat la puterea disipata (ce s_ar fi intimplat daca postam Pu/Pd 48%).

De regula pentru orice tetroda_pentoda SE exista un PSF sau mai multe care duc la putere utila la anod/(excluzind randament trafo-out) de 50% din putera disipata de anod.Acest Pw0(aceasta putere la anod se mai poate intilni in unele cataloage ca W0) fiind de cele mai multe ori valoare foaie de catalog(pentru tubul respectiv).

_Banuiesc ca in traditionala firma Philips_veche aveti incredere sau in PSF din foaia de catalog(exemple pot continua)...

Ma rog , nici macar nu este vorba de vre un exemplu, acel grafic(PSF GU50 , proiectiile sale spun totul) ,-nu vad ce sar mai putea discuta (mai ales ca Pw0=W0=15W este chiar mica pentru acel GU50-SE).

[feri.visky]

Da asa este... de abia astept transformatoarele cu primarele pentru versiunile de test propuse... Apoi vom trage concluzii dupa... urechi!A-pro-pos, nu vi se pare subtire sarma de 0.28 mm (efectiv) in primar?

[Vizitator]

Nu este subtire 0,28mm/efectiv/ (suporta lejer 100-110mA pentru Ia0 chiar si 120mA , densitate curent 2000mA/mm_patrat) ,probabil ca de diametru mai mare nu incapea in fereastra...,cel mult daca Rcc primar este mare(nr mare de spire primar) poate scadea usor randamentul trafo_out.

[THOMAS]

Da asa este... de abia astept transformatoarele cu primarele pentru versiunile de test propuse... Apoi vom trage concluzii dupa... urechi!

 

A-pro-pos, nu vi se pare subtire sarma de 0.28 mm (efectiv) in primar?

Sigur ca diametrul sarmei din primar/secundar este calculat fara izolatie,asa se procedeaza de obicei,dupa care se face calculul "icarcarii" carcasei alegandu-se un tip de tola cu fereastra corespunzatoare cerintelor proiectului pentru o incarcare maxima.Randamentul transformatorului depinde foarte mult de acest lucru,dar si de cat de bine este facut pachetul de tole ce compun miezul activ.Pemntru transformatoarele de iesire,fiind considerate ca facand parte din categoria transformatoare speciale,ar fi bine sa se foloseasca miezuri in care decuparile tehnologice ale tolelor sa fie facute in zonele cu reluctanta mare (rezistenta magnetica mare).Cele mai bune tole sunt tolele manta (Q) de tip M cu grosimea de 0,35mm,dar si miezurile constituite din coloane (tole tip L+L, sau C-core-excentric).In cazul constructiilor DIY sunt foloite cu precadere miezuri recuperate din transformatoarele de alimentare (si ne mai miram de ce avem un randament atat de prost?!).....

...as putea sa va dau un exemplu:

-am primit cu cateva saptamani in urma un transformator de la un amplificator de chitara de 50w,era strapuns din cauza proastei utilizari (ramas fara sarcina!).Miezul are o sectiune de 16cmp (tole E16 cu grosimea G=0,35mm).Eu am o bobina standart* cu un numar dat de spire in care pun esantioane de tole,egale geometric,si masor inductanta acelei bobine; concluzie: un esantion de tole de la trafo imi rezulta o inductanta cu acea bobina de 5-6 ori mai mare decat cu orice fel de alte tole uzuale de acelasi tip (E16 cu G=0,35mm).

Va inchipuiti ca acel traf era de la un amplificator de chitara,deci sigur cei care construiesc cu adevarat amplificatoare audiofile folosesc tole de foarte buna calitate.NU vreau sa dezamagesc pe nimeni,am dat doar un exemplu din experienta mea....

[THOMAS]

Un numar mai mare de sectiuni in primar si cuplate cat mai strans cu secundarul,va mari capacitatea dintre primar si secundar.Condensatoarele virtuale din desen se vor constitui in condensatoare reale intre primar si secundar,iar suma lor va fi toate in paralel.

Din practica va spun ca un transformator cu un singur primar si un singur secundar cu o seciune de ~10cmp are o capacitate intre P/S de 680pF-750pF,iar acelasi transformator bobinat cu patru primare si trei secundare are o capacitate P/S de 2200pF-2500pF.In schimp,capacitatea dintre primar si miez este aceeasi in ambele cazuri.

[Kosmin]

Capacitatea intr-adevar creste odata cu nr de infasurari, dar cu inductanta de scapari cum ramane?

[THOMAS]

Cu inductanta de scapari totul este foarte clar,adica asa cum spunea mai devreme,eu am raspuns la ce spunea :"Dl. valderama, va inteleg nerabdarea cu diletantii... eu, insa, am plecat de la premiza de Ua<=400 V ca sa nu complic prea mult sursa... asa ca prea multe nu mai pot sa fac...

Transformatorul ramane cel de la Dl. lazaroiu, desi mai multe sectiuni primare scad capacitatile parazite...". Cu cat cuplajul intre primar si secundar este mai strans (prin diverse tenhici,sectiuni mai multe,bobinaje bifilare...) cu atat inductanta de scapari este mai buna....

.....dar un C de 2,2nF sau chiar 3-4nF (capacitate parazita)intre anodul tubului si masa (pentru ca dinamic este la masa),inseamna o limitare semnificatiava a benzii de frecventa in partea superioara(!!!!!),asa ca trebuiesc facute niste compromisuri....,parerea mea!

[mișa]

Iata la ce concluzii am ajuns eu: In cazul unui traf de iesire, capacitatea intre PRIMAR si SECUNDAR nu ne incurca prea mult, uneori chiar cred ca ajuta. Capacitatea intre spirele primarului ne limiteaza intr-adevar superior asa ca trebuie sa fie cit mai mica. Asta inseamna cit mai multe straturi primar secundar. In cazul bobinajului polifilar inductanta intre spirele primarului e minima pentru ca intre 2 spire consecutive de primar va exista intotdeauna o spira de secundar. Deci capacitatea intre spirele primarului va fi inlocuita cu capacitatea dintre primar si decundar. De asemenea, si inductanta parazita are o puternica influienta asupra bezii de trecere.Concluzia mea e ca un traf cu mai multe straturi primar/secundar e intotdeauna mai bun ca unul cu mai putine. Am ajuns la aceste concluzii in urma construirii (strict de dragul stiintei) a unor trafuri pe miez identic, cu inductanta si raport identic dar cu diverse metode de bobinare. (bineinteles, am facut masuratori)Oricum, modul de bobinaj trebuie ales functie de posibilitatile tehnice si evident economice. Trebuie tinut cont si de "clasa" amplificatorului, de ce "iti pemite" lampa sa faci, de tensiunea de alimentare, etc.

[Vizitator]

Capacitatea intr-adevar creste odata cu nr de infasurari, dar cu inductanta de scapari cum ramane?

kosmin227 prin aceasta intrebare a pus punctul pe "I".

Depinde foarte mult de ce Ra sau Raa se discuta , aceasta capacitate primar secundar poate avea si 8nF sau chiar 10nF (situatia multifilar) daca Ra sau Raa este mic ,fara sa afecteze prea devreme raspunsul la frecvente superioare ,intotdeauna exista un compromis-optim intre aceasta capacitate si inductanta de scapari desigur dependent si de Ra sau Raa sau/si de L(H) primar...,

__pentru un Ra mic(500Ω-1K) caruia ii corespunde si un L(H) mic de regula , prefer o inductanta mica de scapari capacitatea primar-secundar putind fi foarte mare 4-6nF si 10nF.

[THOMAS]

Iata la ce concluzii am ajuns eu: In cazul unui traf de iesire, capacitatea intre PRIMAR si SECUNDAR nu ne incurca prea mult, uneori chiar cred ca ajuta. Capacitatea intre spirele primarului ne limiteaza intr-adevar superior asa ca trebuie sa fie cit mai mica. Asta inseamna cit mai multe straturi primar secundar. In cazul bobinajului polifilar inductanta intre spirele primarului e minima pentru ca intre 2 spire consecutive de primar va exista intotdeauna o spira de secundar. Deci capacitatea intre spirele primarului va fi inlocuita cu capacitatea dintre primar si decundar. De asemenea, si inductanta parazita are o puternica influienta asupra bezii de trecere.Concluzia mea e ca un traf cu mai multe straturi primar/secundar e intotdeauna mai bun ca unul cu mai putine. Am ajuns la aceste concluzii in urma construirii (strict de dragul stiintei) a unor trafuri pe miez identic, cu inductanta si raport identic dar cu diverse metode de bobinare. (bineinteles, am facut masuratori)Oricum, modul de bobinaj trebuie ales functie de posibilitatile tehnice si evident economice. Trebuie tinut cont si de "clasa" amplificatorului, de ce "iti pemite" lampa sa faci, de tensiunea de alimentare, etc.

Este foarte corect ce spuneti dv.,cu cat mai multe straturi (si numar de spire) capacitatile virtuale dintre doua spire se vor aduna ca niste condensatoare in serie,deci capacitatea totala dintre spire va fi mai mica(practic capacitatea paralel pe bobina primara) in schimb capacitatea P/S mai mare.Dar ce parere aveti,tot de dragul cercetarii,daca am bobina fiecare strat(primar) spira langa spira dar cu o distanta de cel putin doua diametre de conductor intre ele,cam ce am castiga,sau ce am pierde??

[mișa]

......... de ce "iti pemite" lampa sa faci, de tensiunea de alimentare, etc.

Ai perfecta dreptate! Explicatia completa e sofisticata si clar e vorba de un compromis. Am dat o explicatie "in linii mari", dar pe baza experientei personale.@Lazaroiu. Cred ca am pierde spatiu foarte valoros. Respectiv inductanta, cresterea rezistentei.Cred ca ar trebui o sirma de bobinaj izolata cu un izolator cu permitivitate relativa 0