Vizitator smilex Postat Aprilie 22, 2012 Partajează Postat Aprilie 22, 2012 Cred ca nu inteleg de fapt ce doresti. Cauti un program bun? Nu poti face nimic fara sectiunea miezului. Volumul iti ofera o fereastra si putere mai mare, de exemplu intre E+E si acelasi E dar +I. Dar ambele au nevoie de acelasi nr. spire.De ce te complici cu programe? Calculele sunt simple. Vrei sa-ti spun punctul meu de vedere in privinta asta (si nu doar al meu)? Sunt doar cateva formule.Ce parere ai de asta: viewtopic.php?f=41&t=105509&start=15#p993413 ? Link spre comentariu
DORFU Postat Aprilie 23, 2012 Partajează Postat Aprilie 23, 2012 Nu este transformator cu miez de fier sa iei in calcul sectiunea ,aici este vorba de lungimea firului aflata in cîmpul indus,de intensitatea fluxului magnetic care este conditionat de curentul prin bobina,de viteza unghiulara cu care circula curentul prin bobina,si limitat de curba de histerezis,legea indunctiei,este transfer direct,deci se induce in secundar pe portiunea pe unde se inchide cimpul magnetic care este perpendicular pe spire,nu se merge pe inmagazinarea energiei in miez,din acest motiv nu ai intrefier ,se aseamana cu motoarele electrice,asta este parerea mea,s-ar putea sa gresesc,oricum incerc sa fac rost de un curs predat sa studiez putin problema mai atent.Chestiunea cu proiectul la prima vedere imi place,restul sunt niste calcule particulare pentru un miez si nu o chestiune generala pe care sa o aplici altor miezuri,mai ales celor despre care nu gasesti informatii,sau nu le cunosti caracteristicile,AL de ex.Vreau sa pot afla nr de spire necesar in functie de inductanta,si sa ma pot folosi de faptul ca o pot masura destul de exact,ia creste cu patratul nr de spire. Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Aprilie 24, 2012 Partajează Postat Aprilie 24, 2012 Nu cred ca inteleg ceva. In orice caz nu tot. Despre ce intrefier e vorba? Cum sa nu intre sectiunea in calcul? Daca ar fi sa folosesti o metoda de calcul proprie, cum afli nr. spire sau macar inductanta? Posteaza, te rog, formulele folosite sau pe care le-ai folosi. (presupunem material 3C90) Link spre comentariu
DORFU Postat Aprilie 27, 2012 Partajează Postat Aprilie 27, 2012 Inductanta am cu ce sa o masor.Fa si tu un calcul aici la: http://schmidt-walter.org si vezi ce iti da!Puterea este data de volumul feritei,frecventa la care lucreaza sursa si binenteles de caracteriticile magnetice ale feritei.Intrebarea se pune daca ai cu ce sa masori inductanta te poti folosi de calculul pe care care poti sa-l faci pe saitul mai de sus,stiind aproximativ puterile care s-au scos de pe miezurile recuperate,sau gasind caracteristicile lor pe net sau chiar in tabelul dat pe acest sait? Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Aprilie 28, 2012 Partajează Postat Aprilie 28, 2012 Link-ul nu functioneaza, dar banuiesc ca nu e vorba de calcule ci de introducerea unor date si afisarea rezultatelor.Nu ma intelege gresit, eu vreu sa te ajut, ai vrut sa faci o sursa si ai afirmat ca nu exista nimic postat despre calcule. Exista, dar trebuie sa cauti putin.Din legea lui Faraday: U=N•Ø/t unde U este tensiunea, N=nr. spire, Ø=fluxul magnetic, t=timpul. De fapt este o simplificare a variatiilor cu presupunerea ca se pleaca de la 0 la un timp “t”, si alte simboluri.Din definitia fluxului magnetic, pentru un camp uniform: Ø=B•S unde B este inductia electromagnetica iar S=surafata prin care se scurge acel camp, adica sectiunea miezului.Introducand fluxul in legea lui Faraday avem: U=N•B•S/t de unde N=U•t/(B•S) unde U=tensiunea la bornele bobinei in V, t=timpul cat acea tensiune sta pe bobina in secunde, B=inductia in miez in T, S=sectiunea miezului in m². Pentru simplificare putem exprima timpul si sectiunea in μs respectiv in mm², iar fiindca 1s=10⁶μs si 1m²=10⁶mm² relatia devine valabila pentru timpul in μs si sectiunea in mm² sau poate fi scrisa: N=U•t/(100•B•S) pentru sectiunea in cm² (e mai uzual in cm²).Asta e formula aplicabila la calculul nr. spire in primar.Considerente:Evident ca fiecarei tensiuni ii corespunde un anume timp, acest lucru este stabilizat de CI prin reglarea factorului de umplere. Daca insa nu exista o bucla de stabilizare, trebuie dimensionat pentru tensiune maxima si timpul folosit, care de obicei este T/2-dt unde dt este deadtime-ul. Facand abstractie de deadtime, pentru sursa stabilizata, daca dimensionezi miezul pentru tensiunea maxima, folosesti acel timp “ton” obtinut din calcule pt. Umax. Daca il dimensionezi pentru Umin. folosesti T/2 unde T=perioada, T=1/f (f=frecventa). Este necesar sa determi ton la Umax deoarece acolo vor apare solicitarile maxime (variatia de curent din inductanta de dupa redresare, variatie transmisa si trafului) si oricum ai nevoie pentru dimensionarea variatiei de curent (ΔI) in functie de toff la Umax. Este uzuala folosirea unei inductii de acea valoare care determina o putere disipata in miez nu mai mare de 0,1W/cm³ in cazul ventilatiei naturale. Daca miezul are radiatoare si/sau este ventilat se poate merge pana la 0,2W/cm³, dar nu merita deoarece crescand pierderile scade randamentul. Ferestrele sunt suficient de mari pentru 0,1W/cm³ si de obicei in cupru pierderile sunt mai mici si nu e nevoie a scadea nr. spire. Inductia care introduce aceasta putere disipata depinde de caracteristicile miezului, ca exemplu 3C90 (relativ raspandit):Astfel, in functie de frecventa, se alege o inductie nu peste acea linie rosie. Acea inductie aleasa intra in calcul si determina nr. spire. Graficele corespunzatoare materialului sunt emise de producator, trebuie cunoscute. Exista si alte tabele si grafice ce insotesc un material, care pot ajuta la alegerea unei inductii.Pentru alegerea miezului (ca dimensiuni) poti folosi: Sm•Sf≥P/(5•B•j•f) unde Sm=sectiunea miezului in cm², Sf=sectiunea ferestrei in cm², P=puterea in W, B=inductia in T, j=densitatea de curent in A/mm², f=frecventa in kHz. Uzual se alege j=3A/mm², determina pierderile in cupru.Formula de calcul a nr. spire este simpla, poate mai greoaie pare alegerea inductiei, nu vad de ce s-ar apela la alte softuri. Cum spuneam, experientele personale sunt dezamagitoare.Cu mentiunea ca acele formule nu-mi apartin, sunt universale.Tot asa, exista dimensionare pentru inductanta serie (bobina din filtru), deosebit de importanta, de fapt ea este esenta forward-ului (conversiei directe) din configuratia semipunte, punte, contratimp. Se dimensioneaza conform unei step-down (functionare identica). Este parcursa de o componenta continua si are intrefier (probabil la asta te-ai referit).Toate exista deja postate, si multe altele. Link spre comentariu
DORFU Postat Aprilie 29, 2012 Partajează Postat Aprilie 29, 2012 Din fericire nu avem un cimp magnetic uniform in cazul acestor surse,variem timpul de conductie a tranzistoarelor,deci variem timpul de curgere a curentului prin spire,practic variem curentul,variind curentul modificam fluxul,deci modificam intensitatea cimpului magnetic.Hai sa stam putin strimb si sa judecam drept,pe unde se inchid liniile de cimp magnetic util,pe toata surafata spirei?!Un miez de sursa EI 33 are 38 de spire in primar eu am pus 4 bucati unul linga altul si a fost nevoie de 28 de spire sa obtin aceeasi inductanta ca pe unul singur,dupa formula de sus ar fi trebuit sa impart 38 la 4 pentru ca suprafata spirei a crescut de patru ori,si mi-ar fi dat 9,5 spire ar fi fost beton treaba bagam sirma groasa la greu si aveam si spatiu berechet,eu te rog sa pui macar doua miezuri de acest fel unul linga altul sa dai nr de spire jumatate si sa-l pui inapoi in sursa de calculator si baga-l in sarcina sa vezi ce iese,nu scoti nici jumatate din ce scoti in varianta originala cu un singur miez ,niste flacari in mod sigur,daca ar fi fost asa faceau multii surse in comutatie.Daca te uiti putin prin sursa de 12V,40A de pe net daca bine imi aduc aminte numarul de spire in primar este de 26-28 spire parca?Poate acea formula sa o aplici cind folosesti o oala de ferita dar si acolo trebuie luat in calcul spatiu gol pe unde ies firele.Modul de functionare ale acestor surse este foarte asemanator cu a motoarelor electrice,unde vorbim de forta electromagnetica,este un transfer de forta electromagnetica din primar in secundar,unde ideal ar fi sa ai intrefier 0.Un motor asincron trifazat are un cos de fi de 0,82,deci un randament bun fata de un motor termic,o sursa de putere mare in comutatie cu transfer direct ajunge si la 96% randament .Cind ai ocazia masoara lungimea unui stator de motor de 3KW si unul de 250-300KW ,fa o comparatie din punct de vedere fizic.Transformatorul de retea este un transformator cu transfer direct si in faza de energie,si acolo folosim o formula tipizata si nu una generala,ia imparte 50 la sectiune,si imparte 60 la sectiune sau de ce nu 30 sau 40 si vezi ce-ti da.Ce ne da ca la frecventa mai joasa avem numar de spire mai mic decit la frecventa mai mare ceea ce este o aberatie.Acea formula de mai sus este una poate pentru un miez de anumite dimensiunii,din material 3c90 la o anumita frecventa,parerea mea este ca: este un caz cit de cit unicat si nicidecum un model de pornire si de calcul pentru pornirea altui proiect.Pe acel sait nu faci tu calcule,introduci datele si ti se dau unele rezultate si numarul de spire din catalog pentru niste miezuri produse de firma siemens,nu-ti da nimenii formulele de calcul acolo,de ce? Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 Nu cred ca ne intelegem.Vorbeam de uniformitatea distributiei pe suprafata. E o presupunere de bun simt ca acel camp magnetic este uniform distribuit pe suprafata sectiunii.Inductanta se dubleaza daca dublezi miezul. Ea depinde insa de patratul nr. spire, deci nu poti imparti la 2 nr. spire pentru aceiasi inductanta. Se imparte la 1,41.Nu are comparatie cu reteaua, forma de unda e dreptunghiulara, o alta presupunere de bun simt este ca tensiunea e constanta pe durata impulsului. In plus, inductia aleasa nu e maxima, e optimizata. Pentru inductie maxima si echivalent in forma de unda, se verifica si la retea (forma sin).Am calculat cateva zeci de trafuri (sa zicem 50?) de vreo 7-8 tipuri diferite. Fara probleme, garantez. Singura problema este cunoasterea miezului pentru alegerea inductiei in vederea puterii disipate.Cum sa-ti dea un nr. spire mai mic la frecventa joasa? Timpul creste, fata de frecventele uzuale, si de 1000 ori pt. 50Hz, arunca o privire, e la numaratorul fractiei. E drept ca inductiile admise sunt mai mari in tole, dar doar de 4-5 ori (la numitor). Asta facand abstractie de forma de unda.Deduc ca nu detii nici o formula de calcul, dar nici nu accepti legi fizice, doresti particularizarea fiecarui caz. Dupa ce criterii? Crezi ca softul acela iti face asta mai bine decat o poti face tu? Iti doresc succes, sanatate si spor la treaba! Link spre comentariu
DORFU Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 Am spus si eu mai sus ca inductanta creste cu patratul numarului de spire,si este adevarat ca daca dublezi suprafata se dubleaza inductanta,daca ma iau dupa formula ta trebuie sa impart cu 2 daca dublez suprafata sau cu patru pentru ca eu vreau sa folosesc patru miezuri din care sa scot 14,4V la 60A la o frecventa a controlarului de 75Khz,daca m-am luat dupa calculul de pe acel sait mi-a iesit o inductanta de 9,3-9,5mH cea ce corespunde unui nr de 27 -28 spire bobinate pe patru miezuri EI 33.Sunt de acord ca teoretic liniile de cimp sunt distribuite uniform pe suprafata spirei,dar variaza densitensitatea liniilor de cimp ,tensiunea o fi constanta dar nu si intensitatea liniilor de cimp.Si care este problema ca bagam curent continu si nu alternativ intr-un motor de c.c bagam altceva decit c.c si merge,sa nu uitam ca primele motoare electrice au fost de c.c.si nu de c.a.uite ca acum trebuie sa facem tranformatoare care sa functioneze in c.c.iar cei care stiu nu prea vor sa spuna,imi scapa ceva dar ma prind pina la urma.Daca iau si impart 38 la 1,41 imi da 27 de spire in primar,pe patru miezuri este ceea ce am obtinut si din rezultatele de pe acel sait.Eu nu contest cunostintele tale in domeniu si cred ca ai realizat acele surse,eu spun ca aceea formula pe care ai postato nu o pot aplica in cazul meu.Vad ca ai recunoscut pina la urma ca este nevoie de o inductanta mai mare pentru a obtine un curent mai mare in secundar,nu ma intereseaza numai tensiunea din secundar ma intereseaza si curentul.Eu spun ca tensiunea se induce in doua laturi ale bobinei si nu in 4, si aici apare undeva in calcul diferenta intre sectiunea miezului si lungimea conductorului strabatut de cimpul magnetic.Am ceva formule dar mai lipseste ceva,nu pot posta din word ca sa-ti pun niste formule,eu am cerut o parere despre aceste calcule si rezultate,dar nimeni nu spune nimic sper ca in aceeasta vara sa ma lamuresc o sa am timp si sper sa gasesc si ceva documentatie .Vreau sa-ti spun ca am pornit un proiect dupa aceasta formula inainte sa scriu pe acest topic si am ras un igbt am obtinut tensiune dar curent pauza,si am facut si o prajitura numita igbt,dupa care m-am apucat sa masor inductantele din primar a diferitelor surse.Pacat ca nu pot posta niste poze aici sa vezi ceva miezuri bobinate,si bobina de fazare bobinata pe oala de ferita lucrare de "Brincusi" facuta de un roman.As mai intreba ceva cum aflu Al la un miez pe care nu-l cunosc?U=Lxdi/dt.Oricum principiu de functionare l-am inteles ma omoara putin formulele,pentru ca nu le am pe toate , nu am grupat aceste formule intr-un loc sunt numai frinturi care mi-au ramas in memorie eu daca nu aplic uit in timp nu pot sa le memorez ca o poezie daca nu pricep logica lor.Mie imi place cind te trimit uni sa citesti tot ce au scris alti pentru a te lamuri cu ceva. Link spre comentariu
em2006 Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 ....As mai intreba ceva cum aflu Al la un miez pe care nu-l cunosc?...Foarte simplu, bobinezi niste spire pe miez si masori inductanta....Mie imi place cind te trimit uni sa citesti tot ce au scris alti pentru a te lamuri cu ceva.Te rog sa nu te superi, dar daca ai citi atent si ai asimila tot ce scris smilex in aceasta sectiune ai avea mult de castigat. Mai ales ca are o metoda didactica atractiva. Parerea mea. Eu am descoperit recent aceste posturi si le citesc cu reala placere. La fel ca si postarile lui miticamy si cirip. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 30, 2012 Partajează Postat Aprilie 30, 2012 am lucrat la surse pana in 1986;avand la dispozitie pt puterile cerute in fabrica numai 2 miezuri--E42 si E55--nu ne faceam probleme sa proiectam "la sange" trafurile si de obicei erau supradimensionatemai venea partidul si cerea un plus de putere,caz in care trageam de o sursa deja proiectata pana cadeam de acord ca mai mult nu se poateasa ca nu aveam problemele domnului DORFUoricum era suficient ce postase @smilex pt a se descurca;documentatia suplimentara pe care i-am propus-o era pt a vedea si alte metode de abordare dar vad ca exista si intentie de ajutor care deranjeaza Link spre comentariu
DORFU Postat Mai 1, 2012 Partajează Postat Mai 1, 2012 Pîna una alta eu merg pe mina neamtului,sa vad cind fac carcasa pentru cele patru miezuri,mai am de rebobinat un traf pentru 5V numai ,si rămîne sa comand trei trafuri cu un singur controler in faza,iar iesirile lor le leg in serie sa vedem ce iese,acest proiect va fi stric cu componente recuperate din sursele de calculator.Mi-ar place sa am vre-o patru miezurii E55 poate ca mai fac astia pe la Urziceni am sunat la ei de vre-o doi ani si trebuia sa comand cel putin 10 am renuntat,a intervenit ceva financiar si am abandonat ideia dar cine stie.Si eu sunt pe principiu supradimensionarii putin nu strica,nu se stie niciodata in ce conditii de temperatura ajunge sa lucreze plus de asta ramine si o rezerva de putere.Oricum una se proiecteza iar in practica iese pînă la urmă puțin diferit,încercăriile în sarcină își vor spune cuvîntul,sper să nu am prea multe prăjituri.Am vazut si reparat ceva surse facute din acele vremuri unele mai merg si in ziua de azi si sunt facute cu ku607,nu mulți repara asa ceva sunt ingineri care fug de ele ca dracu de tămîie,am alimentatoare în comutatie facute cu 2n3055 pe trafuri cu tole de fier siliciu de prin anii 70 de la 48V la 2000V,pe vremea împușcatului umblai in limba dupa un SU 169,SU 161,BU205,BU208,BU326 etc.daca aveai așa ceva bagai intr-un televizor si scoteai ceva bani nu-ți venea să te joci cu ele mai ales că eram elev pe vremea aceeia.Oricum de service pînă la proiectare este un pas mare,dar nu-i tîrziu niciodată. Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Mai 1, 2012 Partajează Postat Mai 1, 2012 @DORFU Eram hotarat sa nu mai postez referitor la problema ta, dar hai sa mai incercam. Incearca sa pornesti de la premisa ca nimeni nu vrea sa te deruteze, ci dimpotriva. Am facut surse pe conceptie proprie (totul de la a la z) de pe vremea raposatului. Depanez (printre altele) surse industriale de sute de kg. (se monteaza cu stivuitorul) care lucreaza in conditii greu de imaginat (autoinductii de mii de volti). Nu ma consider un expert, n-am terminat electronica, dar am probabil un anume orgoliu care ma obliga sa fac acel efort necesar pentru a evolua profesional, atat cat imi permit cei cativa neuroni disponibili. Nu vad nici un impediment in crearea sursei tale. Ce ti-am spus, e ceea ce as folosi personal. Inductanta nu conteaza. Sau nu are relevanta, pentru ca ea intra in calcul numai la mersul in gol. Este mare oricum, in sarcina, echivalentul ei este in functie de sarcina si de pierderi (pe care le dorim si le presupunem mici). Pur si simplu nu te poate interesa daca are 1mH sau 100mH. Sigur ca va fi o legatura intre ele (putere si inductanta), dar consumul va depinde de sarcina, nu de inductanta primarului. Inductia conteaza. Ce trebuie sa obtii la puterea dorita este un randament bun al trafului, peste 95%. Asadar trebuie sa ai, la putere maxima, o anume putere disipata pe traf, adica in infasurari si in miez. Ce-ti pasa tie de valoarea inductantei cand poti sa stabilesti si sa controlezi aceste pierderi? Daca la 500W pierzi pe traf 5W (1%), este ablsolut clar ca ai scos tot ce se putea din el. Vei avea pierderi mai pronuntate pe MOS si mai ales pe redresare. Eu ti-am propus o metoda pragmatica de control al pierderilor prin alegerea unei anumite densitati de curent dar mai ales, prin alegerea unei inductii corespunzatoare. Cred ca, in mod gresit, ai facut o obsesie fata de valoarea inductantei. Conteaza numai in flyback. Sfatul meu, daca-mi permiti, este sa impachetezi inductanta si sa o arunci la cos. Da, daca dublezi sectiunea, injumatatesti nr. spire. Exista totusi cateva chichite. Daca fereastra iti permite, pune mai multe spire, va scadea inductia si implicit pierderile in miez. Tot asa, daca fereastra iti permite, foloseste conductor mai gros (mai multe fire), va scadea pierderile in cupru. Cuplajul bun se realizeaza prin intreteserea primarului cu secundarul, cu cat mai mult, cu atat mai bine. Pierderile pot fi calculate in functie de inductie, tipul si volumul miezului, iar in cupru in functie de sectiunea conductorului, lungime si rezistivitate. Spune-mi te rog, de ce ti-ar pasa de valoarea inductantei, daca reusesti un cuplaj bun si pierderi de 1-2%. Ce poti sa realizezi in plus printr-un calcul pe baza inductantei, fara a tine cont de puterea dezvoltata in miez datorita inductiei? Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 1, 2012 Partajează Postat Mai 1, 2012 Ii dau dreptate lui Smilex, in ceea ce zice.Inductanta este importanta in flyback, insa si in sursele half bridge resonant mode, ceea ce nu este vorba aici.Eu intotdeauna am experimentat, pina am ajuns la valoarea maxima de randament.Incercind calcule de pe acel site german, mai rau am distrus componente, iar dupa ce zic ei acolo, miezurile etd59, maxim 1000W, altfel te muta la "mai scumpele" U93, si altceva.Mie imi pare ca este un fel de formula ce promoveaza aproape exclusiv firma Siemens,miezurile scumpe spre folosire...In smps-ul de la 12V (auto) ce l-am facut eu, aveam 2x3 spire in primar, si randamentul maxim era pe la 25-27 Khz.Daca puneam 2x4 spire, randamentul maxim era pe la 20-22 Khz, daca puneam 2x2 spire, aveam randament maxim pe la 40Khz, insa puterea era ceva mai mica si se cam incingeau mosurile.Concluzia, 2x3 spire, era ideal, trafo fiind facut pe 2 toruri R63, cu bobinele atit primare cit si secundare, in paralel, insa bobinate atent cu litz.Spor la treaba! Link spre comentariu
Vizitator Postat Mai 2, 2012 Partajează Postat Mai 2, 2012 extras dintr-un document Link spre comentariu
giongiu Postat Decembrie 30, 2013 Partajează Postat Decembrie 30, 2013 A trecut ceva vreme de cand nu s-a mai postat aici. Ma gandesc ca intre timp, cineva a reusit sa construiasca un robot pornire in comutatie. Iar daca a reusit poate spune cum a rezolvat problema. In ultimul timp, am testat asa ceva, o semipunte fara stabilizare, pilotata de un IR2153-IR2110, care comanda doi mosfeti de 47A. Traful, un EE65, 11 spire in primar,2x1 spira secundar, redresare cu cate 4 MBR6045, in paralel, pe ramura. Filtraj pe 300V, 3300 micro, traful conectat prin doua conduri echivalente de cca 4 micro, inductanta serie de 8 micro, frecventa de lucru, cca 30khz. Tensiunea in gol, cca 12,5V care scade insa puternic in sarcina, pana la cca 6V/240A. Caderea de tensiune e prea mare, am reusit cu greu sa pornesc o Solenza, la care am decuplat acumulatorul. Banuiesc ca vinovat de caderea de tensiune, e traful, dar astept pareri avizate pentru a obtine o cadere mai mica de tensiune pe iesire. Pun si un filmulet din timpul testelor, in care se observa caderea de tensiune functie de curentul de sarcina. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum