robot pornire auto

[Vizitator]

este cea mai mare dezamagire de cand sant pe forumasta daca excludem subiecte de tipul "cati watt-i are un amper"cat de clara este schema echivalenta a trafului postata anterior plus sublinierea mea cu rosu in care se spune ca fluxul nu depinde de sarcina--ce ar mai fi de adaugat?traful atx are raportul de 6 pt 12v;la o sarcina de 1 ohm in sec in primar vom avea reflectat 6 ohm si la 150v cat avem pe fiecare deschidere de tranzistor vom avea 25a-acesta este curentul ce arde tranzistorul,prin inductanta primarului de 5mH vom avea un curent de ordinul sute masa vedem:I=(U x t)/L=(150v x 15 x 10 la minus 6)/5 x 10 la minus 3=450ma asta la varf deoarece curentul printr-o inductanta creste liniar de la zero cand miezul este complet descarcat cum este cazul surselor forward (atx sant dublu forward)

[Vizitator pisica matache]

Schema echivalenta a trafului,la care faceti referire nu este cumva a trafului alimentat in primar cu o tensiune sinusoidala?Eu unul unde nu stiu intreb,chiar cu riscul de a face o gafa.Daca tac,raman filozof,dar nu invat nimic....

[Vizitator pisica matache]

Schema echivalenta a trafului,la care faceti referire nu este cumva a trafului alimentat in primar cu o tensiune sinusoidala?Eu unul unde nu stiu intreb,chiar cu riscul de a face o gafa.Daca tac,raman filozof,dar nu invat nimic....

[Dr.L]

Ba da,asa este,scrie in lucrare ca e vorba de trafuri de retea.Dar...traful pt surele in comutatie nu se supune acelorlasi principii de functionare?

[Dr.L]

Ba da,asa este,scrie in lucrare ca e vorba de trafuri de retea.Dar...traful pt surele in comutatie nu se supune acelorlasi principii de functionare?

[Vizitator smilex]

Ne departam de subiect, era vorba de calculul trafului. Eram curios cum arata varianta de calcul ce ofera acea inductanta de 9mH ca solutie.Da, complicam lucruri care oricum nu sunt simple. Sunt absolut de acord ca fluxul este constant. Sunt totodata de acord ca e impropriu spus ca inductanta scade, de fapt se creeaza in primar un curent defazat cu 180gr fata de cel din secundar. Dar asta e efectul. Iar sarcina nu e pur rezistiva, pentru ca acel curent in primar este defazat cu 90 grade fata de tensiunea aplicata. Cred ca daca s-ar putea masura experimental cu incetinitorul cresterea de curent intr-o infasurare primara cu secundarul pe un rezistor, am putea aprecia comportamentul inductiv sau rezistiv al primarului. As zice ca e preponderent rezistiv (nu pur rezistiv) pana la o valoare in jos si preponderent inductiv sub. Iar in gol e clar inductiv. Adica in anumite conditii si valori se poate obtine un curent constant (in primar) la 10 ohmi in sec. pe durata impulsului si variabil la 1 ohm in aceiasi durata.Miticamy, regret ca dezamagesc (n-ar fi prima oara) dar avand o sonda de curent poti incerca pe tensiuni mici in primar si sarcini mari. Sa vezi daca se poate sau nu obtine o crestere de curent in primar, cu secundarul pe rezistor de valoare mica, pe durata unui impuls perfect dreptunghiular in primar. Adica daca exista o valoare a unui rezistor care conduce nu la un curent constant in primar ci la o crestere a lui pe durata impulsului.

[Vizitator smilex]

Ne departam de subiect, era vorba de calculul trafului. Eram curios cum arata varianta de calcul ce ofera acea inductanta de 9mH ca solutie.Da, complicam lucruri care oricum nu sunt simple. Sunt absolut de acord ca fluxul este constant. Sunt totodata de acord ca e impropriu spus ca inductanta scade, de fapt se creeaza in primar un curent defazat cu 180gr fata de cel din secundar. Dar asta e efectul. Iar sarcina nu e pur rezistiva, pentru ca acel curent in primar este defazat cu 90 grade fata de tensiunea aplicata. Cred ca daca s-ar putea masura experimental cu incetinitorul cresterea de curent intr-o infasurare primara cu secundarul pe un rezistor, am putea aprecia comportamentul inductiv sau rezistiv al primarului. As zice ca e preponderent rezistiv (nu pur rezistiv) pana la o valoare in jos si preponderent inductiv sub. Iar in gol e clar inductiv. Adica in anumite conditii si valori se poate obtine un curent constant (in primar) la 10 ohmi in sec. pe durata impulsului si variabil la 1 ohm in aceiasi durata.Miticamy, regret ca dezamagesc (n-ar fi prima oara) dar avand o sonda de curent poti incerca pe tensiuni mici in primar si sarcini mari. Sa vezi daca se poate sau nu obtine o crestere de curent in primar, cu secundarul pe rezistor de valoare mica, pe durata unui impuls perfect dreptunghiular in primar. Adica daca exista o valoare a unui rezistor care conduce nu la un curent constant in primar ci la o crestere a lui pe durata impulsului.

[Vizitator LiFePO4]

Îmi dau şi eu cu părerea . Cel mai simplu robot de pornire auto (şi portabil pe deasupra, pentru că dacă te lasă bateria de la maşină fix unde nu te aştepţi şi n-ai sursă de curent unde să-ţi conectezi robotu'), dacă ne referim strict la pornire : se iau 16 - 20 acumulatori tip 18650 LiFePO4 şi se pun în serie 4 sau 5 pachete a câte 4 bucăţi puse in paralel . Un acumulator din acesta poate furniza cam 20-23 Amperi timp de aproximativ 20 de secunde, timp suficient pentru a porni un autoturism . Fără transformatore şi alte scheme complicate . Costă ceva, însă îi încarci de câteva ori pe an doar şi au cam peste 1000 de cicluri de încărcare . Nu ştiu câţi ani rezistă un acumulator auto care nu este pus pe maşină, dar ar fi bun unul de rezervă, ce te costă mai puţin decât acei acumulatori LiFePO4, sau ar mai fi bun un acumulator AGM . Binenţeles că pentru mulţi ideea că un robot este o investiţie mai eficientă pe termen lung, nu necesită întreţinere şi nu se pune problema deteriorării acestuia în timp chiar dacă nu este folosit, este mult mai acceptabilă, însă eu am rămas fără baterie de câteva ori prin excursii şi pe la iarbă verde (cu maşina în pantă) şi dă-i şi împinge la maşină de-ţi sar ochii din cap . Acu' nici nu ştiu dacă toate maşinile pornesc împinse . Eu am ales soluţia cu acumulatorii de rezervă

[Vizitator LiFePO4]

Îmi dau şi eu cu părerea . Cel mai simplu robot de pornire auto (şi portabil pe deasupra, pentru că dacă te lasă bateria de la maşină fix unde nu te aştepţi şi n-ai sursă de curent unde să-ţi conectezi robotu'), dacă ne referim strict la pornire : se iau 16 - 20 acumulatori tip 18650 LiFePO4 şi se pun în serie 4 sau 5 pachete a câte 4 bucăţi puse in paralel . Un acumulator din acesta poate furniza cam 20-23 Amperi timp de aproximativ 20 de secunde, timp suficient pentru a porni un autoturism . Fără transformatore şi alte scheme complicate . Costă ceva, însă îi încarci de câteva ori pe an doar şi au cam peste 1000 de cicluri de încărcare . Nu ştiu câţi ani rezistă un acumulator auto care nu este pus pe maşină, dar ar fi bun unul de rezervă, ce te costă mai puţin decât acei acumulatori LiFePO4, sau ar mai fi bun un acumulator AGM . Binenţeles că pentru mulţi ideea că un robot este o investiţie mai eficientă pe termen lung, nu necesită întreţinere şi nu se pune problema deteriorării acestuia în timp chiar dacă nu este folosit, este mult mai acceptabilă, însă eu am rămas fără baterie de câteva ori prin excursii şi pe la iarbă verde (cu maşina în pantă) şi dă-i şi împinge la maşină de-ţi sar ochii din cap . Acu' nici nu ştiu dacă toate maşinile pornesc împinse . Eu am ales soluţia cu acumulatorii de rezervă

[Vizitator]

probabil lipseste un proiect prin care o mica echipa sa demonstreze ca se poate mai mult decat balaceala din ultimile lunieu unul speram mult de la proiectul lui @silicipica sursist imi pusesem sperante si in finalizarea unui invertor de sudura rezonant cu o participare mai activa a d-lui Gradupregatirea mea limitata si starea de sanatate ma fac sa stau mai mult in galeriesi revenind la discutia noastra:nu se creeaza in primar un curent defazat cu 180gr fata de secundar;in schema echivalenta este un traf IDEAL care aduce din secundar prin raportul de transformare orice sarcina,nemodificatatot ce se reflecta din secundar este vazut in paralel cu inductanta de magnetizare a primarului,cea care creeaza fluxul magnetic despre care se spune in documentatie ca este dependent de tensiune si frecventa si nu de sarcinafluxul magnetic este numai racheta purtatoare a satelitului,este numai intermediarul care permite aplicarea tensiunii din primar sarcinii fara contact galvanicdaca sarma din primar si secundar ar fi supraconductoare putem sa facem un traf cu inductanta cat de mare vrem ca sa putem lucra cu inductii ff mici caz in care miezul ar fi nestresat--vezi atasamentsi cazul dat cu atx:curentul acela de 450ma este constant si in gol si in sarcina maxima;dar la sarcina maxima se va adauga curentul din secundar reflectat ce va atinge usor valoare de 10 ori mai maresi nu ne departam de subiect:valoarea de 9mH este o valoare ce poate rezulta la o schema push-pull sau bridge pt puteri de 500-1000w

[Vizitator]

probabil lipseste un proiect prin care o mica echipa sa demonstreze ca se poate mai mult decat balaceala din ultimile lunieu unul speram mult de la proiectul lui @silicipica sursist imi pusesem sperante si in finalizarea unui invertor de sudura rezonant cu o participare mai activa a d-lui Gradupregatirea mea limitata si starea de sanatate ma fac sa stau mai mult in galeriesi revenind la discutia noastra:nu se creeaza in primar un curent defazat cu 180gr fata de secundar;in schema echivalenta este un traf IDEAL care aduce din secundar prin raportul de transformare orice sarcina,nemodificatatot ce se reflecta din secundar este vazut in paralel cu inductanta de magnetizare a primarului,cea care creeaza fluxul magnetic despre care se spune in documentatie ca este dependent de tensiune si frecventa si nu de sarcinafluxul magnetic este numai racheta purtatoare a satelitului,este numai intermediarul care permite aplicarea tensiunii din primar sarcinii fara contact galvanicdaca sarma din primar si secundar ar fi supraconductoare putem sa facem un traf cu inductanta cat de mare vrem ca sa putem lucra cu inductii ff mici caz in care miezul ar fi nestresat--vezi atasamentsi cazul dat cu atx:curentul acela de 450ma este constant si in gol si in sarcina maxima;dar la sarcina maxima se va adauga curentul din secundar reflectat ce va atinge usor valoare de 10 ori mai maresi nu ne departam de subiect:valoarea de 9mH este o valoare ce poate rezulta la o schema push-pull sau bridge pt puteri de 500-1000w

[Vizitator smilex]

N-am chemarea necesara sa desenez grafice, dar incerc sa explic un experiment mai vechi. Fac precizarea ca eu nu lucrez acasa, deranjul e prea mare (opinia sotiei) si nici nu as avea ce. La servici, am avut acces la tot felul de materiale, am lucrat de multe ori cu stingatorul langa mine (l-am si folosit de cateva ori), unele experimente au fost intentionat distructive. Au fost vremuri cand eu doar participam ca si consultant, acum sunt cam singur, volumul de lucru (nu neapartat in electronica) e imens cateodata si nu mai am conditiile de atunci (ca timp). Aveam nevoie de o inductanta variabila la curenti mari, am obtinut-o cu doua bobine cuplate, una mobila (cuplaj variabil) si in scurt. Fiindca mobilitatea nu era suficienta, scurtul era facut pe prize. S-a incercat pe rezistoare si efectul era identic. Ce-am vazut eu practic atunci, este ca acea crestere se pastreaza clar de la zero (in gol) la o valoare anume a rezistorului care face saltul la un curent si apoi adauga cresterea. In scurt la secundar, inductanta primarului este pura, curata, mica (depinde de cuplaj) si cresterea de curent e perfect liniara. Cu cresterea rezistentei introduse in locul scurtului, acea crestere se curbeaza treptat, iar la o oarecare valoare se poate constata aparitia acelui colt ce poate determina o apreciere a unui comportament rezistiv. Nu e chiar rezistiv, e discutabil, dar sa admitem. Acum, chiar daca cresterea nu e perfect liniara inductanta (echivalenta) obtinuta este mai mica, iar efectul ei se manifesta perfect intr-un sistem.

Inceaca un experiment in RF: monteaza un secundar oscilatorului local dintr-un radio si pune rezistoare diferite. Vei constata ca postul "fuge" in jos si trebuie sa scazi frecventa pentru a-l receptiona. Sa vezi la scurt ce obtii.

Cu aparatul de masura anterior e aceiasi treaba. Inductanta obtinuta este introdusa intr-un oscilator a carui frecventa este masurata. In acel oscilator, frecventa a crescut, de aceea a aparut indicatia scaderii inductantei. Da, cresterea nu e liniara decat in gol si scurt dar e tradusa ca variabila, probabil ca factorul de calitate a inductantei obtinute este mai mic, dar efectul nu cred ca e contestabil, aparatul isi schimba frecventa.

@LiFePO4 Nu stiu daca nu exista pentru comercializare ceva cu acumulator (din auzite, eu nu posed). Probabil ca ideea este de la retea, ieftin, usor, din piese recuperate (cat mai mult) si astea ca exemplu de urmat. Sau asa am inteles.

[Vizitator smilex]

N-am chemarea necesara sa desenez grafice, dar incerc sa explic un experiment mai vechi. Fac precizarea ca eu nu lucrez acasa, deranjul e prea mare (opinia sotiei) si nici nu as avea ce. La servici, am avut acces la tot felul de materiale, am lucrat de multe ori cu stingatorul langa mine (l-am si folosit de cateva ori), unele experimente au fost intentionat distructive. Au fost vremuri cand eu doar participam ca si consultant, acum sunt cam singur, volumul de lucru (nu neapartat in electronica) e imens cateodata si nu mai am conditiile de atunci (ca timp). Aveam nevoie de o inductanta variabila la curenti mari, am obtinut-o cu doua bobine cuplate, una mobila (cuplaj variabil) si in scurt. Fiindca mobilitatea nu era suficienta, scurtul era facut pe prize. S-a incercat pe rezistoare si efectul era identic. Ce-am vazut eu practic atunci, este ca acea crestere se pastreaza clar de la zero (in gol) la o valoare anume a rezistorului care face saltul la un curent si apoi adauga cresterea. In scurt la secundar, inductanta primarului este pura, curata, mica (depinde de cuplaj) si cresterea de curent e perfect liniara. Cu cresterea rezistentei introduse in locul scurtului, acea crestere se curbeaza treptat, iar la o oarecare valoare se poate constata aparitia acelui colt ce poate determina o apreciere a unui comportament rezistiv. Nu e chiar rezistiv, e discutabil, dar sa admitem. Acum, chiar daca cresterea nu e perfect liniara inductanta (echivalenta) obtinuta este mai mica, iar efectul ei se manifesta perfect intr-un sistem.

Inceaca un experiment in RF: monteaza un secundar oscilatorului local dintr-un radio si pune rezistoare diferite. Vei constata ca postul "fuge" in jos si trebuie sa scazi frecventa pentru a-l receptiona. Sa vezi la scurt ce obtii.

Cu aparatul de masura anterior e aceiasi treaba. Inductanta obtinuta este introdusa intr-un oscilator a carui frecventa este masurata. In acel oscilator, frecventa a crescut, de aceea a aparut indicatia scaderii inductantei. Da, cresterea nu e liniara decat in gol si scurt dar e tradusa ca variabila, probabil ca factorul de calitate a inductantei obtinute este mai mic, dar efectul nu cred ca e contestabil, aparatul isi schimba frecventa.

@LiFePO4 Nu stiu daca nu exista pentru comercializare ceva cu acumulator (din auzite, eu nu posed). Probabil ca ideea este de la retea, ieftin, usor, din piese recuperate (cat mai mult) si astea ca exemplu de urmat. Sau asa am inteles.

[Vizitator]

sa incercam altfel pt ca experimentul cu bobine cuplate variabil nu mi-a dat nicio informatie pt ca nu stiu factorul de cuplaj iar curentul putea fi liniar numai datorita inductantei de scapari si nu datorita inductantei primaruluisa ne punem in situatia unui elev de 14-18 ani care citeste pe aceeasi pagina urmatoarele:1)masurand primarul unui traf atx rezulta val de 5mH;cu o rezistenta de 10 ohm pe secundarul de 12v valoarea indicata scade cu mai putin de 1% dar in schimb puntea trebuie echilibrata de la potentiometrul de pierderi2)un traf atx are inductanta primarului 7mH iar cu o rezistenta de 10 ohm pe secundarul de 12v valoarea scade la 30 microHelevul apeleaza la dvs(observa ca aveti cele mai multe postari la alimentatoare si intelege ca aveti pregatire de inginer) sa-i deslusiti neconcordanta intre cele 2 masuratorice i-ati raspunde?

[Vizitator smilex]

I-as raspunde ca cele doua trafuri sunt pentru frecvente diferite, sau traful cu variatie mai mare are un cuplaj mai bun. Sau frecventele aparatelor sunt diferite. La frecvente mari, sau aceiasi frecventa si inductante mari, fenomenul este mult mai activ, ca sa zic asa. Eu n-am obtinut cu puntea mea variatii atat de mari ca p. matache dar la scurt e inevitabil. O componenta care defazeaza curentul in urma tensiunii cu 90 grade si mai prezinta si o crestere, pentru oricare alta componenta inseamna inductanta. Sigur ca n-am sa recomand obtinerea unei inductante astfel. Dar in extremis...

Dar era vorba de obtinerea unui rezultat: 9,5mH pentru o retea cu probleme si tensiuni mici la care se doreste aproape 1kW iesire. La 30kHz si ton de 10us (sa zicem), cu 100V in primar inseamna cca. 0,1A variatie in gol sau echivalentul a 50mA pe durata respectiva, unde daca punem si toff ajungem la vreo 40mA sau 20mA de la alimentarea Vcc. Pentru 1kW dorit nu pare deloc credibil.

Era de asemenea vorba de obtinerea acestei inductante si mai apoi de calculul nr. spire pentru ea. Pur si simplu nu stiu cum au fost combinate si aplicate cele cateva formule sau care e mecanismul care a condus la asta, dar 9,5mH nu pare credibil decat la o frecventa de 10 ori mai mica, sa zicem 5kHz, pentru a obtine 1kW. Dar nu stiu, niciodata n-am plecat de la a calcula inductanta. Dar stiu ca daca e prea mare, ceea ce am spus adineauri cu indreptarea pantei, chiar se petrece la sarcini mari. De aceea atragem atentia asupra mecanismului de calcul. N-am inteles de ce nu s-a pornit de la alegerea puterii disipate in miez prin alegerea inductiei, si direct a numarului de spire.

Nu pot sa controlez fiecare expresie scrisa, incerc, dar daca incerc prea mult sa gasesc posibile interpretari a celor scrise, devine obositor.