sudura cu electrozi bazici/aluminiu/inox

[em2006]

Nu le cunosc, dar sunt curios de specificatia AC, daca exista.Cu ESAB n-am avut echipamente WIG aluminiu, ci numai DC.La acestea, generatorul HF e facut cu bobina de inductie auto, Bosch.Acesta insa e folosit numai ca igniter, exclus sa fie cuplat permanent, cum ar necesita WIG AC pt. aluminiu.Chiar daca s-ar modifica schema sa poata merge in regim de lunga durata, sincronizarea e dezastruoasa.Inca mai am in dotare o inst de sud wig automat orbitala, vechiul model ESAB A21 cu PRMA si PRB, sper ca n-am incurcat denumirea, am incercat candva adaptarea partii de HF pt Al, dar n-am fost multumit, si in general de nici un model bazat pe bobine auto.Generatorul HF e facut cu tiristor si tuj, se inacrca si descarca un cond pe primarul bobinei, pe al carui secundar (avand paralel un cond de inalta tensiune) se obtin trenuri de sinusoide amortizate cu amplitudine de ordinul kilovoltilor.Oricum, vechiul procedeu e demult abandonat, nu mai corespunde normelor actuale de compatibilitate electromagnetica.PSAcum am vazut ca ai postat niste linkuri la documentatie.Multumesc Grig, chiar eram curios, nu cunosc aparatul.O sa o citesc probabil maine.

[Ion_Bumbu]

Am vazut asa ceva cuplat cu un LHL315 , invertor de 300Adc.

Are cablu intre el si invertor asa incit preia controlul curentului invertorului

pt TIG. Asta daca ambele`s ESAB.

Ei zic ca se poate cupla si cu trafo pentru sudura neferoase , pe la pag 26-27 in engleza.

 

http://manuals.esab.com/Templates/T119. ... n=frameset

Link pt manuale utilizare ESAB

Grig

 

P.S. Cu placere!

P.P.S. Se pare ca l`ai "ghicit" ca functionalitate !

[em2006]

The unit has a gas control system that supplies the torch with shielding gas during welding. Time delays for switching on and off the welding current are fully adjustable.There is also an arc ignition feature, which uses a harmless high voltage spark to ignite the arc during DC welding.During AC welding ignition pulses are used to stabilise the arc so that it is not extinguished during the zero voltage phase of the alternating current cycle.Am citit acu versiunea in engleza, am gasit textul de mai sus.Deci, am subapreciat scula,mea culpa!Desi, aici e vorba tot de un compromis, si, in opinia mea, trebe un traf optimizat (lucru de care trebe tinut cont in adoptarea altuia), probabil ca cel specializat Esab e facut sa poata lucra in conditiile acceptarii componentei continue, ori, au vreun circuit care rezolva cumva electronic aceasta problema, dar probabil intr-un mod simplist, deoarece nu vad sa existe regaj de balans.Se pare ca problema au rezolvat-o in felul urmator (e presupunerea mea): Generatorul HF, destinat pt amorsare in regimurile DC (cand nu e nevoie de sincro), e facut sincronizabil cu tensiunea si curentul de arc, fiind astfel utilizat atat pt amorsare cat si pt stabilizare.Astfel se impaca cumva si capra si varza, la amorsare AC, conditia de optim e trecerea prin maxim a tensiunii, pe cand stabilizarea arcului impune sincronizarea cu trecerea prin zero a curentului (atentie!, nu a tensiunii, important cand avem defazaje mai mari).

[nickrvl]

I-mi pare bine bina ca v-ati "dumirit" cu acest modul (TIGAID), nu am mai insitat, dar stiam sigur ca merge adaptat la un transformator (si nu numai cum defapt a aratat si Ion_Bumbu) si bineinteles ca suda "bine" aluminiu, asta pina la un moment dat cind nu a mai vrut sa lucreze, amorsa si suda numai la curenti mari, la curenti mici deloc, atunci am avut ocazia sa-l desfac pentru scurt timp si stiu, cum am mai spus, de acea Hf cu bobina de inductie auto etc etc.L.E. Transformatorul care se vede in poza nu era unul "optimizat" ci era unul "ordinar" fara redresare si care statea degeaba, adica pe acesta l-am avut pe acesta am pus TIGAID-u`, acesta din urma nu avea nici o legatura cu comanda trafului ci doar prelua curentul de la el (asa cum era, alternativ) il mai "inbogatea" cu HF si astfel se obtinea un arc stabil de curent alternativ pentru sudura WIG. Acum in cea ce priveste "problema" mea, am inteles in sfirsit la ce faceati referire, nu stiam ca (virgula) curentul alternativ are tendinta sa fie redresat de arcul electric in timpul sudurii, asta inseamna ca nu o sa reusesc sa sudez aluminiu doar atasind o sursa HF la un transformator? nici chiar daca o sincronizez cumva cu trecerea prin zero (curent) sau permanenta.....?Puteti detalia un pic ce anume i-ar trebuii acelui traf ca sa mearga si-n acel regim?

[em2006]

...si bineinteles ca suda "bine" aluminiu, asta pina la un moment dat...

Atunci, de ce nu-l pui la punct, ori sa-i tragi schema in detaliu? Ai putea vedea astfel cum rezolva sincronizarile si te-ai putea inspira.

[nickrvl]

Atunci, de ce nu-l pui la punct, ori sa-i tragi schema in detaliu? Ai putea vedea astfel cum rezolva sincronizarile si te-ai putea inspira.

Nu mai am aceas de mult la el, de vre-o 7 ani......

[em2006]

...ce anume i-ar trebuii acelui traf ca sa mearga si-n acel regim?

Am scris in discutia cu Grig ce e esential, Acum e randul meu sa-ti fac observatie ca nu citesti atent.

Daca ai inteles ce am scris despre componenta continua, e firesc ca primul lucru la care trebe sa ne gandim e cum se comporta traful de sudura daca nu se iau masuri pt eliminarea acestei componente.

 

Din pacate la acel TIGAID n-am gasit decat schema bloc, iar ce pot sa deduc din ea este ca nu s-au prevazut circuite pt asta (ar fi trebuit sa vad ceva in secundarul trafo sudura, ori nu apare nimic, intrarea merge sfoara la iesire, avand inseriat doar secundarul trafului HF). Asta inseamna ca se face abstractie de componenta continua si se merge doar pe suprapunerea permanenta a HF, probabil bine sincronizata cand trebuie si cu ce trebuie.

E pacat ca n-ai facut un releveu cat aveai aparatul in mana, eu n-am iertat niciunul cu care am intrat in contact, dar din pacate ESAB n-am avut decat TIG DC.

La automatul orbital pe care-l am si acum in atelier, partea de HF e cea din poza atasata.

Seamana cu ce ai vazut in TIGAID?

 

[em2006]

Si schema generatorului HF:

 

 

[nickrvl]

.........................................................Seamana cu ce ai vazut in TIGAID?

In afara de bobina de inductie nu seamana cu nimic din ce era in el, ca eclator avea o bujie, avea un contactor/solenoid de forta pe bara de curent sudura, traful iesire Hf era "tubular" si nu mai stiu daca avea sau nu miez (traiesc cu impresia ca nu avea).Am scotocit prin tot ce aveam eu ca si "documentatie" eram convins ca mai aveam cite ceva despre tigaid insa se pare ca s-au "dus", era bun un releveu insa nu a fost timp atunci pentru asa ceva."Acel" condensator de inalta tensiune care e pus ca "filtru simplu" pentru a proteja traful de sudura ce valoare are?

[em2006]

..."Acel" condensator de inalta tensiune care e pus ca "filtru simplu" pentru a proteja traful de sudura ce valoare are?

Acuma, hai sa nu banalizam, nu poate fi vorba de o valoare universal valabila, altfel toate instalatiile ar fi la fel...Valorile componentelor din filtre depind de parametrii impulsurilor generate (frecventa, latime), comentariul avea in vedere principiul.Configuratia se poate observa si in schema pe care o vezi 2 posturi mai sus (de aia am pus-o), de la aparatul DC, la un aparat AC modul de cuplare e similar. Corespondentul acelui condensator in schema respectiva este K27. Aci sunt puse condensatoare pe ambele borne de forta.De mentionat ca transformatorul HF (K75 din schema) este astfel conectat incat borna calda e pe iesirea ce pleaca la capul de sudura, iar borna rece e cea la care se conecteaza condensatorul K27. Fazarea corecta e esentiala pentru a se asigura protectia.

[mariusspuneceva]

daca Nelute 8 nu vrea sa ne destainuie detalii constructive despre bobina lui, va tin eu la curent cu ceea ce am facut eu . Folosind tolele unui drossel romanesc cu sectiunea de 23 cm patrati , am facut un drossel (aproximativ la fel ca drosselul din MIG - MAG -ul despre care vorbeam cateva pagini in urma ). L-am bobinat cu sarma de aluminiu de 4.5 mm ( conform unor calcule care nu stiu cat de corecte sunt, cel putin in cazul sarmei de aluminiu, diametrul de 4.5 mm e suficient pentru curent de 174.85 A ) . Am masurat inductanta bobinei si are 0.97mH. Am facut cateva probe fara condensatori si pe aluminiu se amorseaza foarte greu, dar cu toate astea sudeaza bine .

[em2006]

daca Nelute 8 nu vrea sa ne destainuie detalii constructive despre bobina lui....

De ce esti rau? Nelute a precizt niste date cand a pus schema, uita-te pe pagina 3, a folosit un tor de ferosiliciu pe care a bobinat sarma de aluminiu de 5mmm. Solutia nu e tocmai inspirata, normal bobina trebe sa aiba intrefier, iar torul se satureaza mai usor (presupun ca nu l-a crestat sa faca intrefier). Daca insa nu se satureaza la curentii de lucru si isi face treaba, e OK. In plus, a postat si schema la ce a lucrat, putea sa nu o faca publica, nu? Doar n-are nici o obligatie, e munca lui.Bineinteles ca e de apreciat si gestul tau de a face publice datele la care ai ajuns.

[em2006]

Pentru Nick:

In schema urmatoare se poate vedea cum e conectat un generator HF la iesirea unui invertor de sudare TIG-DC.

Este evident ca se face conform aceluiasi principiu care s-a vazut in schema postata de mine anterior (de la ESAB LTD200AP). De data asta sunt precizate si valorile componentelor.

Invertorul e unul mai vechi de la prestigioasa Lincoln Electric (Invertec V-180T). Extrem de simplu si eficient.

I-am facut releveu cand am avut la reparat.

 

 

Traful de cuplaj are raportul 1 la 4, e pe miez de ferita, cum se vede in poza (spre generator e o spira, serie cu pistoletul sunt 4 spire):

 

 

De remarcat cat de simplu si ingenios e facut oscilatorul. Nu mai are treaba cu 50Hz, e folosita tensiunea din secundarul trafului de iesire (ce face parte din clasicul forward cu 2 tranz), acolo-s cca 20khz, tens se aplica unui circ oscilant care se cupleaza cu celalat circ osc cu eclator, de unde se cupleaza inductiv serie cu iesirea DC, cu punctul rece spre sursa si caldul spre pistolet.

[mariusspuneceva]

e adevarat ca a postat schema, dar unele lururi sunt pur si simplu inutile fara anumte detali, ce ar fi o masina cu toate piesele componente existente, daca nu ar avea spre exemplu suruburi . Pana la urma scopul topicului ar trebui sa fie realizarea unu aparat pentur sudat metale pretentioase . Zic eu ca e mai important ce si cum este dupa puntea de diode , decat eea ce se afla inainte de ea. Transformatoare de sudura cu amperaj reglabil sunt peste tot si sunt inca foarte accesibile ca pret, in schimb bobine nu prea . A precizat ca a folosit un tor, corect, dar nu a dat detalii, cate spire, straturi, dimensiuni tor etc alea sunt importante. Eu am postat toate detalile pe care le puteam afla si pe care le stiam despre ocnstructia MIG - MAG-ului. ma rog . sa pun si condensatori si fac poze sa le pun aici cu detalii pentru a se putea realiza usor si ieftin un filtru corespunzator.

[em2006]

Marius,

Cautand poza pe care am postat-o anterior pt Nick am dat si de o poza cu drosselul de la invertorul respectiv.

Cum mi se pare interesanta, deoarece seamana cu cele care se pun si in redresoare, pentru care vad ca ai facut o adevarata pasiune, o postez si pt tine, desi probabil o sa zici ca despre a lui Nelute ca n-are nici o valoare, deoarece lipsesc detaliile.

O postez totusi, ca sa vezi o data in plus ca drosselului ii sade bine cu intrefier, in poza e cat se poate de vizibil.

Precizez ca e intr-un invertor DC care lucreaza pe 20KHz.

Se vede ca miezul e din tole E+I.