sudura cu electrozi bazici/aluminiu/inox

[mariusspuneceva]

asta afirmam si eu , in ideea ca , cel putin in cazul acestui aparat,crescand intensitatea creste si viteza sarmei si nu invers .

[em2006]

Marius, dupa ce am citit ce a scris Ciprian, cred ca am inteles de unde vine concluzia ta, o sa reiau discutia dar nu in seara asta, abia am venit de la servici dupa o avarie urata si nu prea am acum dispozitie pt teorii, dar o sa lamurim si asta. Am intrat aci pentru ca ieri am gasit niste fisiere cu pozele de la ultimul traf diy pe care l-am facut acum vreo 4 ani, si la care am adaugat punte redresoare si drossel, in carcase separate, ca sa nu-si rupa oasele sudorul carand la ele. N-am mai avut timp sa le postez aseara, asa ca o sa le pun acum, am vazut ca tot insisti cu drosselul.Referitor la calculul drosselului, sa stii ca nu e simplu, si e nevoie de caracteristicile materialelor pe care nu intotdeauna le ai. Am cateva carti in limba rusa care se ocupa punctual de aceasta proiectare, dar cred ca depasesc cadrul unui forum. In fond e vorba de calculul unui filtru de putere pentru un redresor monofazat sau trifazat.Solutia amatoriceasca e tot prin incercari, dar urmand o anumita linie.In primul rand, bara cu care bobinam va trebui sa suporte curentul de scurtcircuit fara incalzire exagerata, deci, orientativ va fi de aceeasi sectiune cu secundarul trafului de sudura.Obligatoriu trebe sa avem intrefier, se stie de ce, de la electrotehnica. Deci, daca e din tole E+I, U+I, pachetele se fac separat E separat de I, respectiv U separat de I, s.a.m.d), iar intre ele se pune o izolatie stabila (placa izolanta din pertinax, textolit, carton presat, etc, pt grosimi mici poate fi prespan, novolit, folie PES, etc).Inductanta e bine sa fie cat mai mare (deci miez mare, spire multe), mai ales daca traful nu e trifazat (ar fi de preferat) ci monofazat.Se va urmari, la probe, sa nu se satureze si sa nu afecteze vizibil dinamica sursei (lucru ce se poate intampla daca inductanta e prea mare). Daca acest lucru se intampla, rezolvarea e simpla, se mareste intrefierul, eventual se reduc din spire. Orientativ, eu am mers pe sectiuni de 40-50cmp, iar ca numar de spire de ordinul zecilor, optimizarea facand-o experimental la probe, atat electrice cat si cu sudor meserias. Probele de sudura le-am facut intotdeauna cu sudor, eu sunt electronist si, desi am fost nevoit sa studiez cat de cat si sudura intrucat faceam service pt echipamente, am mers intotdeauna pe mana sudorului meserias si am tinut cont de observatiile lui (e adevarat ca, activand in unitati de profil am avut si de unde sa aleg sudori ultrameseriasi de la care de-a lungul anilor am invatat multe lucruri ce tin de meseria lor).pspregatesc acuma si pozele sa le postez in seara asta.

[mariusspuneceva]

SURPRIZA! Azi a facut test un priete, care va spunean ca le face in serie, si: - cu doua aparate diferite, unul mai puternic si unul mai slab, nu e diferenta intre ele la sudat, cu superbaz de 2,5. -s-a testat cu primul la 57V, al doi-lea cu 42V -impresie mai buna a lasat-o cel cu 42 -ca bobina de soc, s-a folosit de infasurarea secundara a altui aparat de sudura, care scoate 37 si 46V -pe infasurarea de 37, mergea prost, chiar neputandu-se lucra, iar pe cea de 46, perfect. Deci, aparatului de sudura i-a aplicat o punte redresoare iar pe firul de masa (+), a montat in serie infasurarea secundara a altui aparat de sudura, pe mediana de 46V, care a mers perfect. Acum se intelege ca bobina de soc, ar putea fi construita pe un miez, cu o sectiune destul de mare, in ferestrela caruia sa incapa o infasurare calculata sa scoata o tensiune cel putin egala cu cea de sudat, si sarma apropiata de cea din secundarul unui aparat. In rest, mai experimentati sa descoperim ce stiu altii de o suta de ani.

Aici Nelute spunea ca a folosit ca drossel un traf de sudura, mai exact secundarul. Acel traf avea pachetele de tole izolate intre ele ? daca nu, de ce functiona ? de ce este necesara folosirea izolata a pachetelor de tole ?

[em2006]

Stai sa pun pozele, cat am dat de ele, si vorbim pe urma.

 

Aparatul e compus din 2 module:

-modul trafo, care se poate folosi ca atare, independenr

-modul redresor plus filtru, care are 2 cabluri de sudura de cate 1m, prevazute cu papuci, care se pot lega pe bornele trafului, iar pt iesirea de curent continuu sunt prevazute 2 conectoare rapide Texas, de panou.

Pentru ca omul sa vada bine polaritatea, semnele PLUS si MINUS sunt decupate in panou.

 

Acesta e modulul trafo, comparativ ca dimensiuni cu modulul redresor:

 

 

[em2006]

Modul redresor & filtru:

 

 

 

 

[mariusspuneceva]

ce sectiune are miezul bobinei de filtrare ? nu pod deosebi din poza, este pachetul de tole I , izolat si separat de tolele E ? Sunt curios, nu am cautat sa vad daca bobina din mig -mag era construita cu pachetele de tole izolate intre ele. observ ca lipsesc condensatorii din modulul cu puntea si bobina, sau nu se vad . .. diferenta de dimensiune intre traf si cutia cu puntea si bobina , nu este evidenta din poze, poate daca dadeai si niste detalii de marime ale cutiilor ( si neaparat ale bobinei, ca ea este cea mai importanta , nu cutia sau vopseaua de pe ea ) era mai evidenta diferenta inte ele ... PS : Nelute desi a postat schema, nu a dat detalii pertinente despre ... bobina , probabil ii frica ca ii fura careva patentul . sau poate sunt eu uracios si omu a vrut asta da nu o mai fi avut acces la net ...

[Dr.L]

Pai intrefier inseamna exact ceea ce se...aude: adica miezul de fier este intrerupt,astfel circuitul magnetic e intrerupt. Daca n-ar fi intrerupt,s-ar satura rapid in cc si bobina nu ar mai functiona.O intrerupere usoara e la imbinarea dintre tolele E si I,din motive evidente...

[em2006]

ce sectiune are miezul bobinei e filtrare ?

Nu mai stiu, doar pozele astea le-am gasit. Aparatul l-am cedat sudorilor cu care am facut probele.

Schitele nu stiu pe unde sunt, de aia am postat poze si cu traful, la traf se pot aprecia dimensiunile dupa ventilatorul din spate, e din cel de 120mm cum e in invertoarele de sudura.

Iar modulele sunt cam la fel de mari. Dar am zis mai inainte domeniul sectiunilor.

...nu pod deosebi din poza, este pachetul de tole I , izolat si separat de tolele E ?..

Pachetul de I-uri e cel din partea superioara, intre el si pachetul de E-uri e pus un straif de textolit de latime egala cu grosimea pachetului.

...Sunt curios, nu am cautat sa vad daca bobina din mig -mag era construita cu pachetele de tole izolate intre ele....

Obligatoriu trebe sa fie, droselul e pus dupa punte, in general componenta continua il poate satura daca nu se prevede intrefier. Un drossel saturat e ca si cum n-ar fi, inductanta e prea mica si spirele nu fac mai mult decat ar face cablul de sudura infasurat in aer, fara miez. Acuma sa stii ca intrefierul micsoreaza inductanta, mai citeste pe la electrotehnica ori cauta cu google, chestiile astea tin de electrotehnica elementara si eu nu am rabdare sa le dezvolt aci, poate detaliaza altcineva.

... observ ca lipsesc condensatorii din modulul cu puntea si bobina, sau nu se vad . ..

Nu, exemplarul asta a ramas pana la urma fara, tin minte ca initial am pus niste electrolitici intre borna comuna si o mediana cam pe la mijlocul bobinei, formandu-se astfel un filtru. Pana la urma acestia au bubuit din cauza supratensiunilor si a calitatii slabe, de altfel sa stii ca acolo unde am mai pus, pe definitiv, am pus nepolarizati, cu hartie uleiata si tensiune de lucru mare, din cei rusesti (KGBMM, MKGP, etc) care suporta bine si supratensiuni si viteze de variatie mari. Acolo unde am pus elco ieftini am prevazut si rezistente serie, de ordinul ohmilor, cum se proceda la vechile plasme cu argon si hidrogen.

[mariusspuneceva]

pachetele de tole trebuiesc sa fie exact ca in desenul de mai jos ?

in cazul bobinei cu , care ai postat poze mai sus, izolatorul, adica textolitul, pe care l-am desenat eu cu o linie galbena , este la fel de gros ca si pachetul de tole I ? eu asa deduc . Daca foloseai doar tolele E fara pachetul de tole I , nu era acelasi efect ?

 

 

 

 

In MIG MAG-ul cu care am postat poze, tolele bobinei nu sunt separate , sunt imbinate exact ca la trafuri normale.

[em2006]

....nu este evidenta din poze, poate daca dadeai si niste detalii de marime ale cutiilor ( si neaparat ale bobinei, ca ea este cea mai importanta , nu cutia sau vopseaua de pe ea ) era mai evidenta diferenta inte ele ...

Probabil nu este, dar am precizat in text ca sunt cam la fel, iar pozele le-am pus pentru ca pe astea le-am gasit si am crezut ca o sa-ti fie utile pt orientare, asa ziceai pe una din paginile anterioare ca vrei ceva fie si aproximativ, deci n-am vrut sa-ti arat vopseaua.Iar ceea ce zici tu ca e mai important referitor la bobina, sa stii ca nu e, e putin probabil ca tu vei folosi material identic, important e sa intelegi mersul, si eu asta am incercat sa-ti spun.Mai citeste o data ce am zis inainte sa pun pozele, dar citeste atent.

[mariusspuneceva]

....nu este evidenta din poze, poate daca dadeai si niste detalii de marime ale cutiilor ( si neaparat ale bobinei, ca ea este cea mai importanta , nu cutia sau vopseaua de pe ea ) era mai evidenta diferenta inte ele ...

Probabil nu este, dar am precizat in text ca sunt cam la fel, iar pozele le-am pus pentru ca pe astea le-am gasit si am crezut ca o sa-ti fie utile pt orientare, asa ziceai pe una din paginile anterioare ca vrei ceva fie si aproximativ, deci n-am vrut sa-ti arat vopseaua.Iar ceea ce zici tu ca e mai important referitor la bobina, sa stii ca nu e, e putin probabil ca tu vei folosi material identic, important e sa intelegi mersul, si eu asta am incercat sa-ti spun.Mai citeste o data ce am zis inainte sa pun pozele, dar citeste atent.

sper sa nu ma percepi ca pe un grosolan, nesimtit ( nu caut alt cuvant la ora asta ca nu asta e ideea topicului ) datorita cuvintelor pe care le folosesc si aluziilor pe care le fac etc , dar daca ai o reteta de ciorba si iti lipsesc detalii orecum cantitati etc nu prea ai sanse sa iti iasa . Referitor la bobina, sunt de acord ca , valorile exacte au importanta lor ,dar consider ca marja de functionare este totusi destul de mare .

[em2006]

...in cazul bobinei cu , care ai postat poze mai sus, izolatorul, adica textolitul, pe care l-am desenat eu cu o linie galbena , este la fel de gros ca si pachetul de tole I ? eu asa deduc...

Si de unde deduci asta???!!! Cata vreme eu am zis ca straiful de textolit are o LATIME egala cu grosimea pachetului de tole, citeste postul meu anterior, n-am mai umblat la el.Grosimea trebe sa fie cat mai mica, cu cat e mai mica inductanta va fi mai mare, caci asta urmarim, dar suntem nevoiti sa-l punem ca sa evitam saturatia la curenti mari.Deci, textolitul are lungimea egala cu lungimea I-urilor, latimea egala cu grosimea pachetului, iar grosimea textolitului e 0.5...3mm, nu stiu cat a ramas pana la urma, cand o sa-l faci o sa vezi, nu e asa greu sa pui acolo niste straifuri.Iar ca sa fie mai clar:Stii care e diferenta intre un crocodil?Raspuns: E lung si verde.Dar stii care e diferenta intre lung si verde?Raspuns: Lung e numai in lungime, dar verde-i peste tot.

[mariusspuneceva]

mi-s chior de somn , dar ma intereseaza mai mult bobina de filtrare decat somnul, si d'aia am tras concluzia gresita, atentia imi e tulburata de oboseala . Multumesc :dans:PS : Platbanda care prinde prin intermediul suruburilor, pachetul de tole E de pachetul de tole I si are si rol de suport de prindere in carcasa intregului ansamblu, este din aluminiu, sau poate fi si din fier ?

[em2006]

Acuma ai vazut cam cat e de mare, pune mana si fa unul, daca la probe miezul nu se satureaza chiar fara intrefier, foarte bine, nu mai pui, inseamna ca ti-a iesit intrefierul din dispunerea tolelor.E bine, inainte de a incepe un traf ori un drosel sa faci ceva masuratori pe pachetul de tole, sa evaluezi inductia de saturatie, si atunci putem vorbi de un calcul, fie si aproximativ.Din pacate, eu nu prea am vazut pe forumurile noastre pusa problema in felul asta, majoritatea vor retete si sabloane fara sa se intrebe ce se intampla pe-acolo.Am vazut si recomandari de testare a tolelor pe pipaite, cum se rup, cum se-ndoaie, etc, sigur nici asta nu e rau, iti da o indicatie cat de cat despre continutul de siliciu.Dar niste masuratori electrotehnice sunt mult mai concludente, iar ca dotare nu e chiar o avere: voltmetru, ampermetru, autotransformator reglabil, si cam atat, poti evalua ce am zis mai sus.ps - am vazut acum intrebarea. E din aluminiu, iar prezoanele sunt izolate cu tub linoxinicFundul e o placa groasa de pertinax, nu-i metalic.pps - imi pare rau ca n-am mai multe amanunte, schitele si rezultatele masuratorilor au ramas probabil la electricianul cu care am lucrat, iar el s-a pensionat de vreo 2 ani, nu stiu pe unde bantuie...

[mariusspuneceva]

daca nu as adauga si pachetul de tole I ( macar experimental, din pricina izolatiilor necesare ) ar insemna ca imi va scadea inductanta bobinei . Pot face probe si cu si fara pachetul de tole I ...?Daca iti mai aduci aminte, la probe, sudorii ce impresie aveau, se amorsa bine ? cum suda in aluminiu ?