Aparat de sudura (transformator)

[GEO 53 BN]

Va salut domnilor! Vreau sa-mi construiesc un aparat de sudura(transformator) cu care sa pot suda cu electrozi cu diametrul de la 2mm la electrozi cu diametrul de 3,25mm.Miezul l-am recuperat de la niste transformatoare care aveau tolele in I si U,Cum spatiul dintre coloanele tolelor U era egal cu latimea coloanelor am decupat cu o foarfeca de taiat tabla legatura dintre cele doua coloane ale tolelor U in urma decuparii rezultind tole I.Prin teserea tolelor I rezultate din decupare cu tolele I existente la transformator am obtinut un miez de forma dreptunghiulara cu spatiu destul de mare ca sa incapa pe fiecare din coloane cite doua bobine ,una primara si una secundara.Problema cea mai mare e ca nu gasesc sirma de bobinaj cu diametrul de 3mm.Am estimat ca as avea nevoie de aprox.3,5kg de sirma.Am cautat in toata Bistrita pe la atelierele de bobinaj pe care le-am stiut si de la fiecare am primit acelasi raspuns,anume ca ei nu folosesc sirma asa de groasa pentru ca nu bobineaza motoare asa de mari care sa necesite sirma asa de groasa.Ce rugaminte am la dvs! Daca cineva dintre dvs.stiti de unde as putea face rost,bine inteles contra cost,v-as ramine recunoscator.Pentru reglarea curentului de sudare vreau sa folosesc un regulator pe care l-am gasit intr-o revista Tehnium,pe care l-am si construit dealtfel.Semnatarul articolului preciza ca schema a "ridicat-o" de pe un montaj electronic de reglare a curentului de sudare,defect,de la un aparat de sudura strain.Pentru bobinele secundare am bara de Cu cu sectiunea de aprox.28mm patrati suficienta, cred eu, scopului propus.Va multumesc anticipat!

[misuraelectronic]

sirma cu diametrul de 3mm duce un curent maxim de 21,2 amperi la o densitate de curent de 3amperi / mm patrat...! daca nu gasiti sirma de 3mm , atunci puteti bobina primarul cu doua sirme simultan , legate in paralel , fiecare avind diametrul de minim 2,12mm ... probabil ca din aceasta veti gasi mult mai usor...!

[GEO 53 BN]

M-am gindit si eu la varianta asta.Cred ca pina la urma o sa iau iar la rind atelierele de bobinaj sa vad daca au sirma de 2,12mm 2,2mm 2,5mm.Parca vad ca o sa se aprinda cind o sa le cer sirma de 2,12mm si o sa-mi spuna ca ei nu au auzit in viata lor de astfel de sirma.Oricum multumesc mult pentru sfat.Pina la urma o sa-i dau de capat.

[Vizitator]

M-am gindit si eu la varianta asta.Cred ca pina la urma o sa iau iar la rind atelierele de bobinaj sa vad daca au sirma de 2,12mm 2,2mm 2,5mm.Parca vad ca o sa se aprinda cind o sa le cer sirma de 2,12mm si o sa-mi spuna ca ei nu au auzit in viata lor de astfel de sirma.Oricum multumesc mult pentru sfat.Pina la urma o sa-i dau de capat.

Nu cred ca este nevoie. Conductorii de bobinaj emailati se comercializeaza de catre dilerii COMAT din toata tara. Intrucat nu sunt permise pe forum linckurile catre siteuri comerciale, iti sugerez sa cauti folosind google-ul. Poti spre exemplu folosi un sir de cuvinte cheie de genul sc comat conductori bobinaj. Dupa ce l-ai identificat pe cel mai apropiat, contacteaza-l pe Internet si vezi daca nu ti-l poate trimite prin posta sau alt serviciu de curierat. Daca nu, atunci te sui intr-un mijloc de transport si te duci personal pana acolo.

 

In alta ordine de idei, un conductor de un anumit diametru poate fi inlocuit de doi sau mai multi conductori cu care se bobineaza in paralel. Ca regula simpla, sectiunea transversala a conductorului unic, trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu suma sectiunilor conductorilor cu care se inlocuieste. Atentie! Bobinajele transformatoarelor de sudura se executa pe calapozi din lemn de esenta moale. Dupa ce se termina si se extrage miezul - cu mare atentie sa nu se afecteze izolatia de email a conductorului - toata bobina se matiseaza cu banda lata din bumbac, se imerseaza in lac electrotehnic si se usuca timp de cateva ore intr-un cuptor la temperatura constanta de aproximativ 50 grade Celsius. Calapodul de lemn moale pe care se bobineaza, va avea una dintre dimensiuni cu 2...4 mm mai mare decat latimea tolei pe care se monteaza, a doua dimensiune se va face cu aproximativ 10...12 mm mai mare decat grosimea totala a pachetului de tole necesar, iar lungimea cu 3...5 mm mai mica decat inaltimea ferestrei miezului pe care se monteaza. Daca ambele bobine se monteaza pe aceeasi coloana - recomandabil - atunci lungimea lor cumulata va fi mai mica cu 3...5 mm decat inaltimea ferestrei. Pentru utilizarea unei masini de bobinat manuala se executa o gaura centrata pe toata lungimea calapodului cu un burghiu elicoidal cu diametrul cel putin egal cu axul masinii de bobinat. Se mai executa doua flanse de preferat din textolit cu grosimea de 4...6 mm sau in lipsa de asa ceva, din stratificate de lemn de tip TEGO. Aceste flanse vor avea un format acoperitor dimensiunilor finale ale bobinei si se prevad cu acelasi tip de gaura centrata ca si calapodul. Ele vor folosi doar la bobinaj. Inainte de a incepe bobinajul, pe fiecare latura a calapodului confectionat ca mai sus, se fixeaza cu banda adeziva cate un crampei din sarma de bobinaj mai subtire , suficient de lunga pentru a cuprinde bobinajul si de a-l fixa provizoriu in vederea scoaterii de pe calapod, astfel incat acesta sa nu-si piarda forma paralelipipedica a sectiunii pana la infasurarea (matisarea) cu banda textila din bumbac. In timpul bobinarii straturile succesive de sarma se vor aseza prin intermediul unei pene din lemn de esenta moale avand un format potrivit, in care se va bate cu un ciocan din lemn sau material plastic. In acest mod se va evita presiunea remanenta a bobinajului pe muchiile calapodului din lemn, ceea ce va conduce la usurinta extragerii calapodului dupa bobinare. Dupa introducerea pe coloana transformatorului, atat bobinajul primar cat si secundarul se vor impana cu fasii potrivite din prespan de 1...2 mm in interstitiile dinspre fereastra si partea opusa acesteia si cu combinatii de prespan de 1...2 mm si textolit de 4...6 mm pe laturile ramase. Fasiile de prespan se vor monta intotdeauna catre bobinaj, iar cele din textolit (care pot fi eventual si din lemn) catre miezul din tole. Impanarea cu sistemul prespan - textolit se va face astfel incat sa asigure o presiune suficienta in scopul compactarii pachetului de tole, astfel incat nivelul vibratiilor in timpul lucrului sa fie cat mai mic. Cele doua coloane pe care nu se monteaza bobinele se vor strange in mod suplimentar cu juguri din material nemagnetic dimensionat in mod corespunzator. Pot fi inclusiv juguri din lemn de esenta tare - recomandabil stejar lacuit.

[GEO 53 BN]

Multumesc pentru sfat dar din pacate la Comat-urile la care am sunat fie nu aveau sirma fie vindeau cantitati de la cel putin 50kg in sus fie nu vindeau decit SC-urilor.Interesant mod de a face bani.Dupa mine as vinde oricui ar avea nevoie si in orice cantitate.Cred ca in felul acesta ar face mai multi bani decit asa cum procedeaza in prezent.Astia nu sint comercianti.

[Vizitator]

Multumesc pentru sfat dar din pacate la Comat-urile la care am sunat fie nu aveau sirma fie vindeau cantitati de la cel putin 50kg in sus fie nu vindeau decit SC-urilor.Interesant mod de a face bani.Dupa mine as vinde oricui ar avea nevoie si in orice cantitate.Cred ca in felul acesta ar face mai multi bani decit asa cum procedeaza in prezent.Astia nu sint comercianti.

Atunci cand partenerul este un srl, cel care cumpara isi poate deconta TVA-ul, si de aceea comanda cantitati mai mari si accepta chiar si preturi putin mai mari. Particularul, va suporta insa TVA-ul in intregime si nu este interesat de cantitatile mari, ci doar de strictul necesar aplicatiei. Daca cel care vinde si-a organizat procesul comercial pentru desfacere in cantitati mari, atunci este firesc sa nu fie interesat de cumparatorii persoane fizice. COMAT-urile sunt in general societati angrosiste. Dar puteai sa le ceri relatii despre clienttii lor, care la randul lor comercializeaza en detail conductor de bobinaj.

[Florin berdila]

Am gasit un transformator mare U+I ,cum se bobineaza sec si primaru pe coloane ,fiecare separat sau impartite in mod egal?si cum se calculeaza sectiunea la aceste traf adun sectiunea celor doua coloane sau e valabila a unei singure

[Vizitator]

Sectiunea este a unei singure coloane. La bobinat, nu prea conteaza ca le pui pe un picior pe ambele bobine sau ca pui una in stanga si una in dreapta. Circuitul magnetic se inchide prin tole. Vezi mecanic daca ai loc.

[Nostalgic]

La 15.10.2010 la 21:37, GEO 53 BN a spus:

Va salut domnilor! Vreau sa-mi construiesc un aparat de sudura(transformator) cu care sa pot suda cu electrozi cu diametrul de la 2mm la electrozi cu diametrul de 3,25mm......................Pentru reglarea curentului de sudare vreau sa folosesc un regulator pe care l-am gasit intr-o revista Tehnium,pe care l-am si construit dealtfel. ........................................

Salut !

V-as ruga daca se poate sa postati schema regulatorului sa nu mai mut mereu bornele in functie de amperajul necesar.

[spik]

Acum 15 ore, Fan Elforum a spus:

Sectiunea este a unei singure coloane. La bobinat, nu prea conteaza ca le pui pe un picior pe ambele bobine sau ca pui una in stanga si una in dreapta. Circuitul magnetic se inchide prin tole. Vezi mecanic daca ai loc.

Nu ma.pricep, dar eu am avut un traf bobinat cu primarul separat.de secundar si nu suda bine...l-am rebobinat juma/juma si suda excelent.

[Vizitator cristian ro]

Subscriu la ce a spus Spik, am patit acelasi lucru la un traf de sudura inceput la bobinat prin liceu. Pana nu am impartit primarul si secundarul cate jumatate pe fiecare colona nu am putut suda.

[asterix196803]

• ,,Florin Berdila "
• Posted yesterday at 06:04 AM

Am gasit un transformator mare U+I ,cum se bobineaza sec si primaru pe coloane ,fiecare separat sau impartite in mod egal?

Dimensiuni...date concrete se poate...o imagine face cit o mie de cuvinte...

Editat Decembrie 30, 2018 de asterix196803

[Vizitator cristian ro]

Bobinezi jumatate de primar pe o coloana si jumatate pe cealalta. La fel faci si cu secundarul. Trebuie avut grija sa bobinezi toate bobinele in acelasi sens, altfel ai surprize. Pentru  calculat traful ai nevoie de sectiunea miezului- care iti da puterea maxima pe care o poate vehicula traful, apoi gasesti formule de calcul chiar pe acest forum cred, pentru a calcula numarul de spire pentru fiecare bobina si sectiunea firelor cu care bobinezi. Un exemplu bun il gasesti pe site-ul domnului Emil Matei :

                                                                                                                         http://www.emil.matei.ro/weldtrafo.php

 

La multi ani tuturor forumistilor !

[Ion_Bumbu]

Am avut mai demult un trafo de sudura, facut prin 88, cred ca in DDR care avea bobinajul distribuit pe coloane dar era inegal bobinate, si primarul dar si secundarul.

Reglarea se facea din comutarea unor sectiuni de prinar de pe o coloana pe alta, avantajul era ca raminea tensiunea constanta pe iesire, ma rog in zona a citiva volti, 2-3Vac dar se putea suda de la 1,6mm la 3,2mm. Avea si condensator in secundar, ceva de vreo 33uF  pentru a mentine arcul la trecerile prin 0. La vreo 60Vac suda cu bazici confortabil pentru un trafo.

Necazul a fost ca un meserias a avut de sudat mai mult si i`a strapat termicul, eu cit l`am folosit n`am reusit sa`l aduc in protectie.

L`am dat la rebobinat unui amic ce a mai lucrat astfel de scule, extrem de bine lucra dar era foarte aglomerat, la rindul lui l`a dat la un bobinator de meserie, desi i`am spus sa ridice schema si sa`l faca identic, l`a facu mesterulcum a stiut, cu 2 pozitii pe comutator, si gata! Doar sudeaza si asa, nu?

Daca stiam macar sa`i fi ridicat schema de bobinaj.

Si in ziua de azi imi pare rau dupa acel trafo, mergea mai bine decit astea ce sint cu sunt magnetic, chiar de marca, am un Nordica si nu se compara cu acela.

Aia a fost o scula pe care regret ca am dat`o altcuiva sa o faca, nu de alta, am bobinat si eu trafo mari, de tensiune ridicata dar tot asa, aveam mult de lucru si am zis ca

apelez la profesionisti mai mult deoarece nu`l puteam imprega la cit era de mare.