Mc Intosh MC275

[zal]

O mică corecţie: bobinele din anodele lămpilor sînt de 2,2uH, nu mH cum apare în multe documente, e o eroare de transcriere din engleză.

 

Să ridicăm miza: trafo de la Mc350/3500.

[Vizitator]

Bravo domnu' Zal . .......sirma cu inzolatie dubla se mai gaseste iar daca mai cufundam bobina si-n lac protector in vid si dupa aia la cuptor......putem sta linistiti

[zal]

Păi, astea sînt metodele high-lander-ilor purtători de kilt, fără izmene. Cine compară mai multe amplifuri McIntosh cu 6550/KT88 de exemplu, va constata că sînt folosite cam la aceleaşi tensiuni, ptr puteri egale, cu diferenţe minime între scheme, datorate mai mult schimbării tuburilor de atac, o dată cu trecerea timpului şi revizuirea producţiei.Găsirea unui miez 2C+2C cu fereastră mare e o mare problemă, cele obişnuite nu se potrivesc. S-ar putea adapta poate cu miezuri tip M... cine are experienţă. A doua problemă ar fi creearea acelei panglici multifilare ptr bobinare.

[zal]

Aşa de repede a murit interesul ptr aceste amplifuri?

[sebi_c]

Bine, fie, mi-am scrîntit creierii să traduc din portugheza braziliană. Individul a disecat un traf defect. M-aş mira să se apuce cineva de traf.

Asa dupa cum arata acest traf, nu as zice ca este realizat in tehnologie McIntosh! Poate fi quad, sau altceva cu reactie catodica in etajul final. Spune undeva ca in anozi rezistenta este 4K si in catozi 250 Ohm, nu pot sa cred acest lucru ca fiind adevarat. McIntosh explica in documentul atasat destul de bine toata istoria acestui concept. Referitor la transformator, ar trebui sa fie bobinate bifila,r infasurarea anodica da la o lampa cu infasurarea catodica de la cealalta lampa, asta in lumina teoriei McIntosh. Daca la etajele precedente se folosesc infasurari separate pe trafo final (din cauza depasirii tensiunii lampilor) cu Uanodic separat, atunci bobinele ar trebui sa fie trifilare sau quadrofilare, dupa caz. In final intre doua sarme, in cazul bifilar, apare un potential egal cu valoarea Uanod, pentru ca variatia AC este in acelasi sens si prin diferenta nu adauga nici un potential suplimentar. Deci este necesar ca izolatia sarmei sa reziste la tensiunea anodica folosita.Daca ceva e McIntosh, atunci e cu cuplaj unitar, adica infasurarea anodica este egala cu cea catodica, si deci se preteaza la bobinarea simultana. Fiind egale si cuplate magnetic, Raa=Rcc.Eu ca sa depistez care sunt aceaste rezistente, intr-un caz dat, fac asa cum a facut si autorul. Iau un etaj conventional, PP cu lampa pe care o am si incerc sa-i gasesc Raa optimal la tensiunea pe care o vreau. Sa zicem ca am gasit 4K la Ua=450V. Pentru a transpune aceasta rezistenta in stil cuplaj unitar, rezulta Raamac=Rccmac=4K/4=1K. Adica rezistenta in anod este egala cu rezistenta in catod, la fiecare lampa, cu 250 Ohm.Fiind un amplificator cu castig in tensiune, teoretic, unitar in anod, rezulta ca tensiunea de intrare maxima trebuie sa fie cel putin egala cu tensiunea AC maxima din anod. In mod evident, aceste tensiuni pot fi cateva sute de volt.PS: Ceea ce ma surprinde este ca McIntosh foloseste Uecran 420..440V la 6L6G, care este ca un 6P3, adica cu tensiunea ecran, max270V si la anod 360V. La 6L6GC, e alta treaba.

[Vizitator]

...PS: Ceea ce ma surprinde este ca McIntosh foloseste Uecran 420..440V la 6L6G, care este ca un 6P3, adica cu tensiunea ecran, max270V si la anod 360V. La 6L6GC, e alta treaba.

Gindeste cum se modifica potentialul catod-grila2 in regim dinamic(catre puterea maxima la iesire acolo unde ar putea aparea probleme Ig2 respectiv Pdg2).

[sebi_c]

...PS: Ceea ce ma surprinde este ca McIntosh foloseste Uecran 420..440V la 6L6G, care este ca un 6P3, adica cu tensiunea ecran, max270V si la anod 360V. La 6L6GC, e alta treaba.

Gindeste cum se modifica potentialul catod-grila2 in regim dinamic(catre puterea maxima la iesire acolo unde ar putea aparea probleme Ig2 respectiv Pdg2).

Asa-i, dinamic putem trage o concluzie referitor la puterea disipata, aceasta nefiind depasita. Ramane problema depasirii tensiunii, daca nu constituie un impediment.Am simulat etajul final cu 6P3S, configuratie "Clasic McIntosh".PS: Puterea de iesire arata putin cam mare, dar si McIntosh a obtinut usual 40W pt. 6L6G (nu 6L6GC!). Mai adaug o imagine cu ceea ce nu pot alte amplificatoare, fata de Mac, THD=0.699% far reactie globala.

[blue]

Interesant, dar care este valoarea tensiunii de atac al defazorului in simulare ?

[sebi_c]

Interesant, dar care este valoarea tensiunii de atac al defazorului in simulare ?

In schema am folosit o singura sursa de atac care nu are tras nici o borna la masa. Atunci se obtin doua tensiuni in antifaza cu valoare la jumatate. Din defazor este necesara obtinerea unor tensiuni ca in imaginea atasata. Peste aceasta valoare etajul intra in AB2.

[Vizitator]

...Asa-i, dinamic putem trage o concluzie referitor la puterea disipata, aceasta nefiind depasita. Ramane problema depasirii tensiunii, daca nu constituie un impediment...

Nu constitue un impediment "problema depasirii tensiunii" atita timp cit Pdg2 se afla la "locul ei"(am facut aceste teste Pdg2-audio, practic de zeci de ori si de lunga durata cu expunere totala/continua dar cu Pdg2 aproape la limita sau sub limita din punct de vedere dinamic Ug2 nu constitue un impediment atita timp cit nu se depaseste Pdg2-dinamic).

[sebi_c]

...Asa-i, dinamic putem trage o concluzie referitor la puterea disipata, aceasta nefiind depasita. Ramane problema depasirii tensiunii, daca nu constituie un impediment...

Nu constitue un impediment "problema depasirii tensiunii" atita timp cit Pdg2 se afla la "locul ei"(am facut aceste teste Pdg2-audio, practic de zeci de ori si de lunga durata cu expunere totala/continua dar cu Pdg2 aproape la limita sau sub limita din punct de vedere dinamic Ug2 nu constitue un impediment atita timp cit nu se depaseste Pdg2-dinamic).

Foarte importanta aceasta observatie! Eu am tratat acest aspect cu oarecare teama, desi la GU17 am incercat sa depasesc tensiunea de ecran fara efecte negative vizibile. Din simulari am observat ca curentul ecranului creste serios cand tensiunea de anod scade mult sub tensiunea de ecran.

[mișa]

Hmmm. Chestia cu distorsiunile mici sau mari e foarte discutabila...De fapt distordiunile dau "sunetul de lampa". Exista distorsiuni care "plac la ureche" si distorsiuni care nu plac...Amplificatoarele SE au distorsiuni mai mari ca cele PP, cu toate astea, sunetul se pare ca e mai apreciat la cele SE. Mie de exemplu imi place mai mult cum suna ampliful cu 6s33s pe care tocmai l-am facut, comparativ cu o superscula de putere mare, FOARTE scumpa (audiofila), cu siliciu, cu distorsiuni foarte mici si multe alte plusuri. Tocmai depanez acea scula. Se pare ca s-a suparat si s-a defectat putin. (scuzati de off, dar am avut chef de vorba) Iata niste poze cu acea scula (ca altfel nu ma credeti). Miine o voi demonta total...Corpul de jos e sursa de alimentare iar corpul de sus e amplificatorul.

http://dl.dropbox.com/u/3712780/Reparat ... 040979.JPG

http://dl.dropbox.com/u/3712780/Reparat ... 040980.JPG

[zal]

De la leduri i se trage. Nu mai e nici firma asta ce a fost o dată, cînd nu se complica la scheme şi folosea doar forţă brută.

[feri.visky]

La schema de simulare generatorul de tensiune "bias" este de -50 volt dar schema este... invers... o fi o chichita de "grafica"? sau asa se procedeaza?

[sebi_c]

La schema de simulare generatorul de tensiune "bias" este de -50 volt dar schema este... invers... o fi o chichita de "grafica"? sau asa se procedeaza?

Pai asa si e! Daca sursa e cu "+" spre grile pui o valoare -50V, altfel daca sursa e cu "-", pui o val 50V. Adica plus*minus e minus. Totul este absolut logic! Uite cum arata pe +in si -in semnalul (axat pe -50V) download/file.php?id=53562&mode=viewAltcumva, poate n-am inteles care-i dilema! Nu e vorba de chichite, daca nu e in regula, simularea merge exact dupa aceleasi legi ca si cu ciocanul de lipit, mai putin, lipseste mirosul de fum, focuri de artficii, etc.