Cum pot mari diametru unei oale cu cativa mm?

[daniels]

Am o oala de inox de 28cm si as dori sa-i maresc diametru cu cca 5mm. cum as putea face treaba asta?

[Vizitator]

Am o oala de inox de 28cm...

Nu cred ca se poate mari. Cu foarte mari precautii, se poate eventual micsora diametrul, dar tehnologia este complicata. Depaseste mijloacele unui hobbyist si in orice caz, este prea scumpa pentru o singura oala.

[Spitfire]

Pai la un diametru de 280mm, imi face impresia ca e deajuns sa o incalziti la cateva sute de grade, si se va dilata cu 5mm...fireste, va reveni la dimensiunea initiala cand se va raci, dar nu se intelege daca doriti sa ramana 'marita" sau trebuie doar pt. putin timp marita...

[Vizitator]

Pai la un diametru de 280mm, imi face impresia ca e deajuns sa o incalziti la cateva sute de grade, si se va dilata cu 5mm...fireste, va reveni la dimensiunea initiala cand se va raci, dar nu se intelege daca doriti sa ramana 'marita" sau trebuie doar pt. putin timp marita...

Dilatarile termice liniare (pe o directie) nu sunt de acest ordin de marime. Nu am pe moment date pt. inox, dar otelul are alfa=11x10^-6. Un calcul simplu este urmatorul. L(1800)=L(25)x[1+11x10^-6x(1800+273)]=1,002xL(25). Deci 280x1,002=280,56. Unde L(25) si L(1800) sunt lungimile la 25, respectiv 1800 Celsius. Se tine cont ca temperatura de topire a inoxului este de peste 2000. La imbinarile prin fretare cu ajustaje stranse, se procedeaza nu numai la incalzirea alezajului, ci de multe ori este nevoie sa se faca o racire a arborelui, astfel incat sa se cumuleze o diferenta de cateva zecimi necesara imbinarii.

[daniels]

eu as dori o marire permanenta a diametrului, dar inteleg ca nu se poate

[Vizitator Adina Cristescu]

Eram curioasa sa vad raspunsul la intrebare, stiam si eu ca nu se poate mari diametrul, ma gandeam ca, poate, au aparut noi metode si eram interesata.Sunt cativa ani de cand nu mai sunt in contact cu noutatile, dar vad ca descoperirile importante nu apar la intervale mici de timp. Deci, cea mai buna solutie, o oala noua, mai mare.

[almarghi]

ba se poate, pe un strung mare, cu rola de otel pe un calibru. DAR cu doua conditii:1 - sa nu aiba maner2 - sa nu ai prea mari pretentii estetice

[leoncris]

Ce grosime de perete are ... oala ?

[Vizitator]

Pai la un diametru de 280mm, imi face impresia ca e deajuns sa o incalziti la cateva sute de grade, si se va dilata cu 5mm...fireste, va reveni la dimensiunea initiala cand se va raci, dar nu se intelege daca doriti sa ramana 'marita" sau trebuie doar pt. putin timp marita...

Dilatarile termice liniare (pe o directie) nu sunt de acest ordin de marime. Nu am pe moment date pt. inox, dar otelul are alfa=11x10^-6. Un calcul simplu este urmatorul. L(1800)=L(25)x[1+11x10^-6x(1800+273)]=1,002xL(25). Deci 280x1,002=280,56. Unde L(25) si L(1800) sunt lungimile la 25, respectiv 1800 Celsius. Se tine cont ca temperatura de topire a inoxului este de peste 2000. La imbinarile prin fretare cu ajustaje stranse, se procedeaza nu numai la incalzirea alezajului, ci de multe ori este nevoie sa se faca o racire a arborelui, astfel incat sa se cumuleze o diferenta de cateva zecimi necesara imbinarii.

Stainless Steel: 1510 grade celsius. nici un otel nu are temperatura de topire peste 2000 grade

 

PS offtopic: daca imi mai stergi postul asa cum ai facut cu cel strict la obiect legat de pasametru/minimetru te reclam conducerii forumului pentru comportament abuziv.

 

Editat de ola_nicolas

[Vizitator]

...Stainless Steel: 1510 grade celsius. nici un otel nu are temperatura de topire peste 2000 grade...

In "culegerea documentara tematica" intitulata "Utilizarea Materialelor Feroase (Oteluri, Fonte). Proprietati. Echivalente. Incercari.", editata de INID (Institutul National de Informare si Documentare) in 1988, la cap.3 - Proprietatile fizice ale materialelor metalice, la pagina 12, se face o clasificare a metalelor, dupa cum urmeaza:

1 - Metale usor fuzibile, cu temperatura de topire mai mare de 100 ⁰C, dar mai mica de 500 ⁰C;

2 - Metale mediu fuzibile, cu temperatura de topire mai mare de 500 ⁰C, dar mai mica de 1000 ⁰C;

3 - Metale greu fuzibile, cu temperatura de topire mai mare de 1000 ⁰C, dar mai mica de 1800 ⁰C;

4 - Metale refractare, cu temperatura de topire mai mare de 1800 ⁰C, dar mai mica de 2500 ⁰C;

5 - Metale inalt refractare, cu temperatura de topire mai mare de 2500 ⁰C.

La acest link se gaseste un tabel cu temperaturile de topire-solidificare ale principalelor componente care intra in aliere pentru obtinerea unui aliaj INOX. Oricine poate sa verifice ca cromul cu o temperatura de topire-solidificare de 1890 ⁰C, sau nichelul cu o temperatura de topire-solidificare de 1455 ⁰C, sau molibdenul cu o temperatura de topire-solidificare de 2625 ⁰C, sunt elemente principale de aliere in INOX-uri. Lor li se adauga fierul (elementul esential) cu o temperatura de topire-solidificare de 1539 ⁰C. Cei care au parcurs cursuri de Tehnologia Materialelor, mai stiu ca un aliaj este un amestec de metale in faza lichida (solutie metalica) in care punctul de topire al aliajului, nu poate cobori sub media ponderata a temperaturilor componentelor principale. Ori daca spre exemplu aliajul 1MoCr260 are conform STAS 3583-87 crom 27,5 %, molibden 1,5 %, fosfor 0,03 %, sulf 0,2 % si restul (adica 70,77 %) fier, atunci este clar ca temperatura de topire a aliajului va fi cu mult peste cele 1539 ⁰C ale fierului. De fapt aceasta temperatura, conform calculului mediei ponderate este de aproximativ 1650 ⁰C. Atunci cand in componenta aliajului intra si wolframul cu o temperatura de topire-solidificare de 3380 ⁰C, INOX-ul este unul refractar si depaseste cu mult cele 1800 ⁰C in discutie.

 

Dincolo de aceasta discutie, care este oftopica si nicidecum "strict la obiect", subsemnatul nu am facut (in exemplul dat, din postarea de mai sus) altceva decat sa maximizez niste cifre, pentru a scoate in evidenta cat de mica este chiar si intr-un asemenea caz maximizat dilatarea liniara la dimensiunile specificate de initiatorul topicului. De altfel am specificat in postarea exemplificativa:

...Nu am pe moment date pt. inox...

In alta ordine de idei, cei care au suficienta experienta, stiu ca un otel INOX inalt aliat, nu este taiat, sau este taiat cu greu de flacara vie a oxi-acetilenei. Sa nu mai vorbim despre un INOX inalt refractar, care datorita continutului masiv de wolfram, face punctul de topire sa depaseasca cele 2000 ⁰C contestate.

[Vizitator]

Faptul ca intr-un otel intra materiale greu fuzibile precum Titanul, Molibdenul, Cromul sau Wolframul nu face automat ca temperatura de topire a otelului respectiv sa sara de 2000 grade celsius.

Aliajele cu temperaturi de topire peste 2000 celsius Nu mai sunt oteluri, ori in subiect era vorba de otel (cel de la o banala oala de bucatarie).

Vreau sa vad un link cu temperaturile de topire ale otelurilor refractare, nu a elementelor componente ce intra in alcatuirea lor.

[avolocaru]

Oala se poate mari, problema este doar de costuri, 5mm la 280 mm nu este mult.

[Vizitator]

...Vreau sa vad un link cu temperaturile de topire ale otelurilor refractare, nu a elementelor componente ce intra in alcatuirea lor.

Asta ar fi trebuit sa postezi tu si nu sa ma somezi pe mine. Intelege romaneste ca este o chestiune nerelevanta, pe care ai postat-o la "plesneala" ca sa incepi o noua polemica. Numai ca mai ai polemici incepute si lasate balta. Utilizatorii, inca te asteapta pe topicul "Poze din atelierul meu", ca sa aduci dovezile promise acum aproape un an.

 

In alta ordine de idei, sectiunile "Masini unelte si scule" si "Atelierul mecanic" sunt sectiuni in jurul carora s-au adunat cateva zeci de pasionati ai prelucrarilor si tehnologiilor mecanice. Oameni pe care nu-i intereseaza polemicile provocate de tine, indiferent cat de mare profesionist te crezi, sau esti. Utilizatorii asteapta de la partenerii de discutie sfaturi practice referitoare la prelucrarile pe masini unelte, sau pentru constructia unor dispozitive simple, ieftine si ingenioase. Aceste sfaturi trebuie sa transpara prin cat mai multe fotografii. Cei mai multi posteaza fotografii originale, realizate de ei insisi. In felul acesta toti incepand cu mine au avut si au in permanenta de invatat. Daca vrei - asa cum faci de cativa ani de cand te cunosc - o permanenta polemica pe teme de genul celor abordabile la sectiunile mentionate, atunci deschide un topic special. Poti sa-l intitulezi chiar "Polemici". Dar dupa cate am inteles eu, incepand chiar din primele postari pe aceste sectiuni, tu nu vrei orice fel de polemici, ci vrei sa ma contrezi in permanenta pe mine ca moderator. Eu nu am timp de "contre" si atunci te rog sa tii cont ca orice postare de-a ta, in care nu transpare permanent preocuparea de a raspunde la obiect, o voi raporta, pana cand administratia va gasi de cuvinta sa te BAN-eze permanent.

 

@avolocaru: Te asteptam cu detalii despre metoda de marire a diametrului cu cinci milimetri.

[avolocaru]

Asa cum am spus este vorba de costuri, probabil cu un dorn (sau mai multe cu dimensiuni din ce in ce mai mari) prblema se poate rezolva destul de usor. Se poate folosi o presa hidraulica, nu cred sa fie necesare forte mai mari de 20 de tone. Personal largesc frecvent niste tevi din Al pt a se putea mufa una cu alta, prin aceasta metoda. Este adevarat ca diferenta dintre Al si inox este foarte mare dar principial sunt tot metale. A mai sugerat cineva utilizarea unor role pt largire. Nu cred ca este mare lucru sa indepartezi manerele ca apoi sa le sudezi la loc.

[Vizitator]

Asa cum am spus este vorba de costuri, probabil cu un dorn (sau mai multe cu dimensiuni din ce in ce mai mari) prblema se poate rezolva destul de usor...

Nu cred ca metoda va da rezultate. Metoda pe care o propui, este cunoscuta in practica sub termenul de "ambutisare" Acele dornuri sut de fapt poansoanele unui dispozitiv de matritat. Orice poanson, trebuie sa fie imperecheat cu o bucsa calibrata corespunzatoare (matrita) care imbraca oala la exterior. Poansonul va impinge intregul semifabricat prin matrita si va rezulta o alta forma intermediara a oalei. O oala sau o alta piesa similara ei avand raportul lungime/diametru supraunitar, nu se poate in general ambutisa printr-o singura operatie. La o oala cu raportul l/d=1 spre exemplu, sunt necesare, in functie de materialul tablei si de conditiile de finisare si profilele elementelor active, un numar de 8...12 operatii de ambutisare succesive. aceste operatii se fac de la diametre mari si inaltimi mici ale oalei, catre diametre din ce in ce mai mici si inaltimi din ce in ce mai mari. De aceea spuneam intr-o postare anterioara ca eventual ar fi posibila doar micsorarea diametrului oalei. Pe timpul ambutisarilor succesive, suprafetele interioara si exterioara ale tablei din care se confectioneaza oala se ecruiseaza, iar in volum se cumuleaza prin redistribuiri volumice repetate, tensiuni interne atat de mari, incat o eventuala corectie dupa ultima operatie, nu mai este practic posibila. Un dorn cu diametrul mai mare decat cel initial al oalei, va sparge practic peretele, fara sa realizeze efectul de largire scontat. Nu am vazut inca o eventuala largire prin presare cu rola pe strung, dar parerea mea este, ca nici o asemenea metoda nu va avea eficienta scontata, existand riscul real al spargerii peretelui oalei.