Receptor sincrodina multiband 1

[nea_bobina]

Buna ziua!

nu am pretentia ca sunt mare practician sau specialist in ceva anume

Scuze. A avut-o cineva de pe acest forum ?

cred totusi ca mai sunt solutii care sa imbunatateasca receptia ' date=' spre exemplu prin folosirea unui FTB acordat , cu mai multe celule ( minim doua ) care protejaza mixerul de semnale puternice apropiate de semnalul util , si este necesar ca acordul FTB sa fie simultan cu acordul VFO , deci este necesar un variabil cu trei sectiuni , gen Selena , Gerufon , cam ca la o superheterodina clasica[/quote'] Eliminarea operatiunilor de monoacord ale superheterodinei poate fi privita ca si unul dintre motivele aparitiei si utilizarii FTB-urilor definite pe intervale inguste de banda, dar fara acord continuu. Nu mai discut de calculele extrem de laborioase care preced solutia tehnica (determinarea topologiei si a valorilor necesare retelei de condensatoare necesare acoperirii corecte si complete a benzilor, in conditiile pastrarii unei liniaritati cat mai bune de-a lungul cursei condensatorului variabil). Pentru unde medii, datorita largimii mari de banda, acest lucru nu este fezabil si din acest motiv, in receptoarele comerciale de radiodifuziune, au fost adoptate solutiile "clasice". Nu discut de chinezariile din piata, hi.

 

In principiu, un FTB acordat continuu ar produce pentru fiecare valoare a condensatorului variabil, cate un maxim in punctul de rezonanta. Largimea de banda, in schimb, nu va fi ... "stelara". Dimensiunile bobinelor de unde medii precum si largimea de banda care ar trebui acoperita, fac nefazabila utilizarea unui FTB de tipul celor de care am discutat in acest topic. O solutie de mijloc ar fi acoperirea in sub-benzi, dar asta e o alta istorie.

 

Tunerul Miller a fost conceput intr-o era in care o anumita patura sociala isi dorea posibilitatea audierii in conditii "Hi-Fi" (hihi) a emisiunilor statiilor de radiodifuziune (AM din unde medii !!! he he... ), fara sa arunce dolarii pe scule de receptie cu sensibilitati mari. Solutiile sunt f interesante, dar conceptia a fost intentionat dezvoltata pentru largimea benzii de unde medii (dupa cum se specifica cu rosu, mare, si in documentatie: 540 - 1750 KHz). Cei curiosi, pot citi urmatoarele articole, cu schemele de rigoare:

 

J.W. Miller 570A High Fidelity Tuner and J.W. Miller 570 High Fidelity Receiver

 

J.W. Miller AM Crystal Tuner

 

se recomanda cuplajele inductive.....dar care sunt cu mult mai greu de pus la punct , aproape imposibil in regim de amator , din pacate......

Lasand chestiunea cu armonicele deoparte (pentru moment), dimpotriva, cuplajele inductive sunt recomandabile mai ales dpdv al posibilitatilor mai bune de reglaj ale prizei de intrare/iesire, respectiv cuplajul cu inductanta de acord. Condensatoarele au valori fixe si nu poti ajusta cu maximum de finete priza capacitiva, in asa fel incat sa obtii o adaptare cat mai corecta, respectiv reducerea pe cat posibil a return-loss-ului (cruciale pentru reducerea atenuarii de insertie). In cazul prizei inductive, acest lucru e mult mai posibil, dar necesita (asa cum am spus si in postarea anterioara), un grad maxim de rabdare si indemanare din partea executantului. Si scule cu care sa vada ce se intampla cu semnalul... de regula, un osciloscop e mult mai bine-venit decat o sonda RF, chiar daca aceea ar fi profesionala.

 

Operatiunea e intr-adevar complicata si mancatoare de nervi, dar nu e deloc imposibila. In sprijinul acestei afirmatii pot veni atat cu rezultatele unei simulari, cat si cu cele concretizate din executia si reglajul filtrelor trece-banda pentru A412, experienta pe care colegul YO3FHM a publicat-o atat in revista "Radioamatorul", cat si pe site-ul sau ("Tehnium Reloaded"), la sectiunea "CQ-YO".

poate reusiti sa va faceti ceva timp si pentru a simula un FTB optim pentru sincrodina prezentata de Cirip, cu cuplaj supracritic acordat tip Miller, [...] sunt interesat in constructia unei asemenea montaj .....

FTB-ul de tip Miller e o gaselnita foarte interesanta pentru banda de unde medii. Pentru unde scurte, largimea benzilor de amatori nu necesita o astfel de masura, altfel fiti sigur ca multe alte firme ar fi produs ceva echivalent. FTB-urile din sincrodina lui cirip sunt proiectate dupa o analiza matura a solutiilor disponibile si vizeaza in special incepatorii. Daca un incepator s-ar apuca sa execute un filtru de tip Miller, si-ar prinde urechile imediat si ar capota la fel de repede, intrucat n-ar sti cum sa-l regleze. Indicatiile oferite de documentatie nu sunt suficiente, intrucat nu cuprind si datele bobinelor de acord. Acestea veneau pe vremea respectiva la kit, asadar gata executate si principial, prereglate (cuplaj). Amatorului ii mai ramanea doar datoria de a asambla totul si de a trece la reglajul final.

Pentru a simula un asemenea filtru, ar trebui in prealabil calculat. Calculul unei astfel de configuratii cere timp, pe care nu il am acum, cu toate ca si eu mi-as dori realizarea lui.

 

Oricum, il am in vizor si daca voi avea timp sa ma leg de el, voi posta aventura rezultanta. Din pacate, acum sunt implicat in alte proiecte, si daca faci prea multe deodata, nu iese nimic cum trebuie.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

[...]cred totusi ca mai sunt solutii care sa imbunatateasca receptia , spre exemplu prin folosirea unui FTB acordat , cu mai multe celule (minim doua). Exista si circuite acordate FTB mai deosebite, ca cel pe care il atasej mai jos [...]

 

Am uitat sa postez ce se mentioneaza in documentatia originala a tunerului J.W.Miller no. 585:

"The band width of the tuner is approximately 25KC at the 2dB points (measured at 900KC). Because of the high-quality, high "Q" coils used in the tuned circuit [...]".

 

Cei interesati pot vedea documentul la care am facut referire aici.

 

Asadar, largime de banda de 25 KHz la 2dB, masurat la 900KHz, in conditiile utilizarii unor bobine cu factor de calitate mare, probabil peste 100.

Va rog sa retineti ca la bobinele realizate pe suport cilindric, in regim de amator, cu sarma de CuEm ordinara, n-am determinat niciodata un Q mai mare de 80.

Intr-o simulare a unui simplu circuit acordat in mijlocul benzii de 80m, cuplat inductiv (factor k=0.3) cu sursa de semnal, am obtinut o banda de 53.5 KHz la 2dB. Marind factorul de cuplaj la k=0.7, am obtinut (tot la 2dB) o banda de ... 287 KHz! (fara sarcina la iesirea circuitului). Mentionez ca in simulare am lucrat cu bobine ideale, neintroducand factori aditionali care sa simuleze si Q-ul bobinelor (de ex., rezistenta serie sau derivatie).

 

Cred ca de mai multe vorbe nu e nevoie... desi nu voi lasa deoparte studiul filtrului Miller. Cand voi avea date mai concrete, voi reveni cu siguranta.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

Ah, si scormonind pe net, inainte de a pleca de la serviciu, am mai gasit cateva

materiale interesante, referitoare la tunerul lui Miller. Doua dintre ele reprezinta

niste proiecte Crystal Radio ale lui Dave Schmarder - baza de la care as putea

pleca pentru niste simulari si experimente.

 

Dar, iata niste marturii ale unor experimentatori:

 

http://bellsouthpwp2.net/w/u/wuggy/exper.htm

"Tried emulating the effect of a double-tuned rig using two sets, capacitively coupled. Too many knobs to turn. Guess I'll have to bite the bullet and use my "getting harder to find" smooth operating double 365 air variable. Heck, I just wanted to see if the double tuned rig would make a significant difference up where my local bandmasters dominate the band starting from 1270 kHz all the way to the top. The rig I am describing is similar to the Miller 565/575, with both tuned circuits acting as a passband tuner. I have had some success with both triple and double tuning to get above the 1490 kHz barrier, but it takes skill and patience to do so. Think I will try to assemble a set which only tunes the top 400 Khz of the band and see if I can spread it out a bit. also need to get some higher Q coils while I'm at it. Anybody want to donate some Litz wire to the "cause"? "

 

http://midnightscience.com/_web/0000056d.htm

[...] a picture of the tuner showing two vertical air core coils about 1-2" in dia. and about 3-4" long, one on each side of the tuning capacitator. The chassis is a 'C' shaped metal chanel. The dial is a slide rule type dial with the tuning knob in the center. I have no clue as to which electronics magazine this ad origionally appeared in except that it was published between 1956 & 1960.

 

Proiectul 1 Dave Schmarder: "It's Miller Time!!! — Dave's #16 Radio"

 

Proiectul 2 Dave Schmarder: "The Loctal-Regen"

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

In literatura de specialitate se specifica clar ca pentru obtinerea unor performante deosebite,

in FTB nu se folosesc cuplajele capacitive deoarece permit , intr-o oarecare masura ,

trecerea armonicilor superioare , si din acest motiv se recomanda doar cuplajele inductive...

Buna seara,

Am ajuns pe-acasa si mi-am adus aminte de cele mentionate de dvs. mai sus.

M-ar interesa sa mentionati lucrarile sau documentatia in care se specifica acest lucru

(titlu, autor, anul aparitiei, etc.).

Eventual daca aveti materialul si puteti sa-l scanati sau sa-l fotografiati,

ar fi o buna solutie sa-l postati aici! Multumesc.

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

Referitor la chestiunea cu armonicile.

 

Solicitarea din postarea anterioara o fac din dorinta de a verifica unele chestiuni, daca sunt argumentate de un autor de cariera.

Si asta din doua motive:

1) prin definitie, un filtru are rolul de a atenua o zona spectrala dupa anumite criterii; in cazul specific al FTB-ului, acesta permite trecerea unei benzi spectrale, atenuand puternic zonele din afara benzii de trecere.

2) un semnal dreptunghiular aplicat la intrarea unui filtru (in special LC) apare la iesire sub forma sinusoidala. Se cunoaste bine faptul ca un generator de semnale dreptunghiulare ofera un spectru armonic foarte puternic.

 

Tinand cont de cele de mai sus, am refacut simularea (nepretentioasa si fara fineturi) a FTB-ului din sincrodina francezului, ajustandu-i valorile in asa fel incat frecventa centrala sa fie undeva aproape de 500KHz. Apoi am "setat" sursa de semnal in asa fel incat sa genereze dreptunghi la 500 KHz (2uS). Ruland simularea, am preluat rezultatele din 2 ferestre, concretizate in imaginile atasate.

 

Astfel, in prima imagine se poate observa ca forma semnalului din intrare V(Vin) de culoare verde, este dreptunghiulara. Forma semnalului de la iesire V(Vout) de culoare mov, este sinusoidala. De asemenea, se poate observa si defazajul introdus de componentele filtrului. Hi.

 

Cea mai interesanta si concreta imagine este cea din cea de-a doua "poza" . Aici se poate observa componenta spectrala a semnalului de la iesirea filtrului. Am notat pe figura, cu galben, armonica a 2-a si a 3-a a fundamentalei de 500KHz. Se observa clar ca armonica a 2-a (1MHz) este atenuata cu aprox. 58dB, iar armonica a 3-a (1.5MHz), cu cca. 10dB mai mult (aprox. 68dB). Ori, discutand in putere, o atenuare de 60dB inseamna de 10^6 ori mai putin, iar una de 70dB = de 10^7 ori mai putin decat semnalul fundamental. Sau, -60dB in tensiune, inseamna de 1000 ori mai putin.

 

In acest caz, simularea nu e foarte departe de realitate. Si din acest motiv, sunt foarte curios sa citesc in ce conditii priza capacitiva ar putea permite "trecerea" (si in ce cuantum!) a armonicilor. Nu am precizat in mod expres "superioare", deoarece din ce am invatat pana acum, conceptul de "armonici inferioare" e gresit si ar putea fi privit ca pleonasm. De altfel, nu l-am intalnit nici in mod practic. Concluzia ar fi ca armonicile nu pot fi decat "superioare" , ceea ce se vede si din figura2 a simularilor atasate.

 

Daca am gresit, rog pe cineva sa ma corecteze si sa-mi explice mai pe intelesul meu cum stau lucrurile, deoarece e posibil ca unele chestiuni sa nu-mi fie poate prea clare!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[mecaboy]

Buna ziua.Nu m-am mai chinuit sa fac PCB-ul ca la carte,ci l-am trasat initial copiind pcb-ul frantuziului cu ajutorul indigoului iar mai apoi am dat cu markerul si realizat traseul de masa.Mi-a mai ramas doar sa cositoresc traseele (sunt locuri intrerupte) si sa ma apuc de plantat.Am realizat partea fara filtre,filtrele vor fi montate pe un PCB separatO zi frumoasa va doresc.

[mecaboy]

Pentru o carcasa cu diametru de 6mm si cu sarma de 0.1,pentru o bobina de 7.5uH trebuie sa bobinez 37 spire?Initial mi-a dat 215 iar mai apoi 37.

[nea_bobina]

Pentru o carcasa cu diametru de 6mm si cu sarma de 0.1,pentru o bobina de 7.5uH trebuie sa bobinez 37 spire?Initial mi-a dat 215 iar mai apoi 37.

Buna dimineata!

Maestre, ti-a dat corect 37. Varianta cu 215 e gresita si cel mai probabil e ca ai convertit gresit vreun submultiplu metric, hi. Se intampla si la case mai mari, he he.

 

Atasez aici 2 poze cu rezultatele calculatoarelor online de la Pronine Electronics si Alan Yates.

 

ATENTIE! Inductanta respectiva e calculata ptr. o bobina cilindrica ** FARA MIEZ ** !!.

Daca te-ai uitat in postarile mele anterioare, filtrul realizat ptr. tine l-am facut cu inductante de 3.2uH pe acelasi tip de carcase, ptr. ca atunci cand introduci miezul, inductanta creste.

 

Pentru banda de 80m, e acceptabil sa folosesti sarma de 0.1mm, dar nu si pentru celelalte benzi. E prea subtire. Ptr. 40 si 20m poti folosi 0.2-0.35mm, iar ptr. 15-10m, sarma groasa, gen 0.5-0.65mm. In benzile superioare e nevoie, printre altele, si de rigiditate mare a bobinajului (in special la oscilator).

 

Spor la lucru!

Cu stima,

Nea Bobina

[mecaboy]

Multumesc.Momentan voi face filtrul pe 80 (cum mi-ati recomandat) iar daca montajul va functiona corect,voi trece si la celelalte frecvente.====EDIT====Si cum ma sfatuiti pana la urma sa le fac?Cum le-ati facut dumneavoastra sau calculate la valoarea scrisa?Presupun ca te ajuta reglajul mai mult cand ai aparatura de masura,fara aceasta...mai bine ar fi fixa cat scrie in "fisa"

[nea_bobina]

Multumesc.Momentan voi face filtrul pe 80 (cum mi-ati recomandat) iar daca montajul va functiona corect,voi trece si la celelalte frecvente.

====EDIT====

Si cum ma sfatuiti pana la urma sa le fac?Cum le-ati facut dumneavoastra sau calculate la valoarea scrisa?Presupun ca te ajuta reglajul mai mult cand ai aparatura de masura,fara aceasta...mai bine ar fi fixa cat scrie in "fisa"

Salut!

Eu m-am obisnuit sa inteleg ca in hatisul informational existent, rareori trebuie sa te increzi in datele publicate de oricine. Este la fel ca si in viata - auzi in jurul tau o groaza de pareri, care mai de care ... de ti se face parul maciuca uneori. Ca sa fiu mai clar, viata m-a invatat sa fiu sceptic si sa verific informatiile pe care creierul meu le macina. Altfel, daca pui in creieras orice, vei comite mai multe erori decat in mod normal.

La fel si in electronica. Vine unul si-ti spune "pune o bobina de 10uH cu un condensator de 10pF, si vei ajunge in banda de 80m". Ce faci? Il crezi pe cuvant? Ar fi cea mai mare greseala. Ceea ce poti face este sa incerci sa verifici. Si ce faci pentru asta? Aplici formula lui Thompson si vezi ce rezulta.

 

Pornind de la acest principiu simplu, m-am obisnuit sa nu ma mai aprind in fata oricarei scheme pe care o vad, chiar daca salivez la ideea de a o vedea asternuta pe "curat" si executand ceea ce ar trebui sa faca. Intrucat sunt un amator, am la dispozitie o serie limitata de unelte si informatii care sa-mi permita verificarile, dar de cele mai multe ori, acestea pot fi daca nu suficiente, cel putin un bun start. In final, cand simt ca nu mai "tine", procedez si eu, ca la emisiunea "Vrei sa fii miliardar?" si intreb o persoana autoritara pe domeniu. Hi.

 

Un bun prieten mi-a spus odata: "Foaia de hartie suporta orice!" . I-am dat dreptate ceva mai tarziu. La fel si pe Internet. Putem sa postam aproape orice montajel... pentru ca nu vor exista decat putini oameni care vor ajunge sa studieze montajul respectiv, si cu atat mai putini vor fi cei care il vor si executa. Dintre acestia, doar un si mai mic procent vor avea experienta necesara pentru a interpreta modul de functionare al montajului (presupunand ca a functionat din prima!), si mergand pe aceasi idee, doar cativa din ei vor avea resursele si timpul necesar pentru a reactiona si a atrage opinia eventualilor doritori. Uneori, se mai intampla ca cineva sa-l mustruluiasca si pe autor, atragandu-i atentia ca a gresit; dar asta, si mai rar.

 

Pe Internet oricine poate sa scrie ca este doctor in electronica, in orice limba. Si oricine poate face afirmatii intr-un asemenea stil, incat iti vine sa-l si crezi. Din pricina asta, m-am obisnuit sa caut referinte. Referitor la componente - foile de catalog sunt sfinte. In ceea ce priveste oamenii, problemele sunt mai complicate, dar referintele pot fi obtinute de la autori calificati si verificati cu mult timp inainte, recunoscuti pentru meritele lor, etc. Cu alte cuvinte, biografia conteaza si ea.

 

Iar ca ultim sfat, nu uita inca odata ca, daca hartia suporta orice, greseli se pot strecura chiar si in cazul articolelor scrise de somitati in materie de electronica. O singura valoare poate fi gresita si daca executi orbeste montajul, fara sa te chinuiesti sa intelegi despre ce e vorba, vei fi dezamagit, il vei abandona, vei injura autorul (si nu editura sau tipografia) si vei ramane frustrat.

 

Toate variabilele astea nu pot fi stapanite decat prin rabdarea de a intelege principiul de functionare al fiecarei componente si al fiecarui etaj in parte. Valabil pentru orice fel de montaj, pornind chiar de la simplul circuit oscilant.

 

Nu vreau sa rasucesc cutitul in rana si nici sa-ti pun neuronii pe moate. Cu atat mai putin as dori sa vina unii care, din rautate, sa spuna ca fac pe desteptul sau pe "lupul moralist". Departe de mine astfel de idei! Singurul lucru pe care incerc sa-l fac, e sa ii determin pe cei ca tine sa aibe curajul de a gandi mai departe.

 

Raspunsul la intrebarea pe care ai pus-o, ar fi trebuit deja sa ti-l fi dat si singur, hi. In acest punct, nu voi proceda la fel ca alti indivizi pe care i-am urat toata viata (cei care scriu simplu, "Read That Fuckin' Manual") si care lasa lucrurile neterminate. Dimpotriva, iti voi spune clar, asumandu-mi toate riscurile implicate (eventuale injuraturi si aratari cu degetul, atat din partea ta cat si a altor binevoitori care stau de regula la panda, doar-doar de te-or prinde cu matza-n sac!): realizeaza deocamdata filtrul exact in varianta pe care am simulat-o ptr. tine. Nu este in parametrii optimi, dar am taria de a afirma ca e mai bun decat cel al francezului.

 

Daca nu va functiona la asteptarile tale, revii si spui care e durerea. Ce nu merge. Descrii exact, si incercam sa studiem motivul, apoi sa-l depanam. Dupa ce vei auzi cu urechile tale primele semnale din banda de 80m (si fii sigur ca le vei auzi!), discutam ce nu-ti convine si eventual ce imbunatatiri mai putem face. Reamintesc aici ca intrarea si iesirea nu sunt adaptate pe impedante identice, asadar performantele vor fi oricum mai slabe decat in situatia simetriei. Filtrul ala nu e nemaipomenit, dar e un inceput. Nu te mai gandi ca n-o sa mearga. O sa mearga! Si e destul loc de mai bine, dupa. Hi.

 

Bafta !

 

Cu stima,

Nea Bobina

[mecaboy]

Am inteles ideea,vroiam sa vad care e cea mai buna solutie,cea adoptata prin bobinarea mai putinor spire si cu miez reglabil sau cea bobinata exact dar cum nu dispun de un aparat de masura pentru bobine,voi adopta bobinele fixe cu valorile inscrise in poza.Atata timp cat nu primesc raspunsuri arogante,eu nu voi injura pe nimeni,este chiar absurd sa mana care te ajuta iar din partea dumneavoastra am primit muult foarte mult ajutor.Astazi voi planta piesele ce le am si voi realiza bobinele.Am o intrebare,in schema frantuzului foloseste condensatoare cu coeficient de temeratura negativ dar...nu stiu ce seanse am sa le gasesc pe internet sau mai exact cum sa le caut.

[nea_bobina]

Am inteles ideea,vroiam sa vad care e cea mai buna solutie,cea adoptata prin bobinarea mai putinor spire si cu miez reglabil sau cea bobinata exact dar cum nu dispun de un aparat de masura pentru bobine,voi adopta bobinele fixe cu valorile inscrise in poza.

Ai putea bobina si exact, caz in care va trebui sa incerci rezolvarea acordului dupa ureche, folosind condensatoare semireglabile in loc de condensatoare fixe. Mie mi se pare mai incomod. Dar, in aceasta situatie, pentru a obtine 7.5uH pe o carcasa de 6mm, ar trebui sa bobinezi cam 37 spire cu sarma de 0.1mm (din care ai spus ca ai). Lungimea bobinajului va fi in jurul a 3.6 mm. Nu e o solutie foarte fericita, dar va functiona si asta, hi.

Am o intrebare,in schema frantuzului foloseste condensatoare cu coeficient de temeratura negativ dar...nu stiu ce seanse am sa le gasesc pe internet sau mai exact cum sa le caut.

Probabil ca le-a recomandat pentru zona oscilatorului, in vederea unei solutii de compensare termica. In FTB nu are sens sa utilizezi in mod expres asa ceva. Astfel de condensatoare sunt cele ceramice de culoare maro-caramiziu, avand in partea de sus (pe muchie) un marcaj negru. In TV/radio, gaseai din acestia fabricati de Philips. Pe piata, am gasit la A.D. Electrocom, solicitand valori mici (1.8pF - 820pF). Sunt la fel de ieftini ca oricare alt ceramic. Dintre condensatoarele ceramice fabricate la IPRS, cele cu pasta A si H fac parte din categoria discutata. O alta varianta ar fi sa utilizezi, daca ai de unde recupera, condensatoare tubulare rusesti, de culoare albastru deschis. Compensarea termica a unui oscilator e o operatie delicata, pe care personal, pana in acest moment, nu am incercat-o in mod direct, dar am citit destule despre ea si i-am vazut pe altii mai experimentati decat mine in actiune. Schemele de compensare sunt diferite de la caz la caz si pentru a iesi ceva "adevarat", e necesar timp pentru studierea comportamentului oscilatorului. In ceea ce te priveste, da-i drumul cu ce ai la indemana. Vei vedea dupa ce il vei porni cum e cu deriva termica si altele... deocamdata sa ajungi sa receptionezi tu ceva semnale in 80m si poti considera ca ai facut un mare pas. Pe bune! Cu stima,Nea Bobina

[hpavictor]

Revin cu exemplele de FTB Miller si sper sa gasesc si cartea ( romaneasca ) care facea referire la cuplajul inductiv si cel capacitiv ....

[vio2007]

Am o intrebare,in schema frantuzului foloseste condensatoare cu coeficient de temeratura negativ dar...nu stiu ce seanse am sa le gasesc pe internet sau mai exact cum sa le caut.

Coeficientul de temperatura este inscriptionat pe condensatoare (vezi codul culorilor).Condensatoarele ceramice romanesti cu pasta U ,P si H au coeficient de temperatura negativ:U= -750x10 la minus 6/grad CP= -150x10 la minus 6/grad CH= -33x10 la minus 6/grad CCondensator de 10pF este marcat U10 sau P10 sau H10Condensator de 22pF este marcat U22 sau P22 sau H22Condensator de 180pF este marcat U180 sau P180 sau H180Cu coeficient negativ sunt si cei tubulari rusesti de culoare albastru deschis.Condensatoarele ceramice cu pasta A au coeficient de temperatura pozitiv.Condensatoarele ceramice cu pasta U ,P si H se pot recupera din selectoare(tunnere)TV-AN,cai comune cu tranzistori TV-AN,blocuri UUS sau partea de RF-FI din receptoare romanesti (prin targuri-talciocuri).

[Marele Savant]

Salutari,daca tot se discuta despre filtre, personal in ultimii ani am folosit schema din atas. Nu este chiar usor de reglat fara aparate, dar am facut acum un test, am dereglat bobinele pe 80 de m si am incercat reacordarea dupa ureche. A iesit un ftb utilizabil dar fiind acordat dupa ureche, era mult mai ingust decit este necesar, adica centrat in jurul frecventei de 3700Khz. Oricum multa lume a inceput fara prea multe aparate de masura si cu ceva bunavointa a obtinut rezultate multumitoare. Un alt pas ar fi constructia unul LC-metru cu microcontroler, simplu si usor de construit, e plin netul de scheme. Succesuri,Emil