Receptor sincrodina multiband 1

[nea_bobina]

Am sa mai caut niste miezuri,poate gasesc daca nu dau o fuga pana la un service TV,patronul de acolo este un super domn si poate imi da niste ferite din ceva tv-uri desfacute.

Salut!

Bobinele din FI sunet TV sunt foarte bune. Si daca faci rost de ele azi-maine, lucram cu ele si vei scurta astfel travaliul. Referitor la sincrodina, vezi ca userul cirip a postat un proiect complet de receptor sincrodina, cu performante net superioare celui al francezului. Cateva postari mai jos vei gasi si fisierul .zip ce cuprinde tot proiectul, inclusiv circuitul imprimat. Si acolo ai unul care merita intr-adevar realizat cu metoda foto sau P2P ! Receptorul respectiv dispune de un mixer adevarat cu diode in inel (rezistenta mare la intermodulatii) si filtre active AF care te vor ajuta la receptie. NE612 nu-ti permite acest lucru. In plus, ai oscilatoare separate ptr. benzile de lucru. Proiectul e foarte frumos si merita sa-l privesti ca pe "urmatoarea etapa".

Deocamdata, concentreaza-te sa-l faci pe asta care l-ai inceput, si hai sa vedem ce iese. De altfel, ma intereseaza si pe mine.

 

Dupa cum am promis, revin aici cu simularea filtrului trece-banda pentru 80m. Fata de ceea ce a postat francezul, vei gasi niste modificari. Asta pentru ca in schema frantuzului valorile erau cam prea "generale". FTB-ul simulat are valorile optimizate pentru acoperirea benzii de 80m, folosind valori standard de componente, astfel incat atenuarea in banda de trecere sa fie cat mai mica. Priza capacitiva de la intrare este optimizata pentru o impedanta apropiata de 50 ohmi, asadar am considerat ca vei folosi o antena adecvata. Daca nu dispui de o astfel de antena, sau daca antena ta e "aiurea", e bine sa folosesti un transmatch, altfel performantele de sensibilitate pot fi afectate.

 

In prima figura atasata, poti vedea schema montajului, inclusiv etajul cu FET. Un amanunt IMPORTANT: din graba, nu am remarcat faptul ca in schema originala, etajul cu FET era gresit proiectat. Dimineata, la o discutie cu un coleg legata de schema ta, acesta mi-a atras atentia si am observat ca francezul a revenit mai jos cu o imagine in care mentioneaza modificarile care le-a adus fata de schema originala. Asadar, in simulare, am tinut cont de acest lucru, iar schema de mai jos este cea corecta.

 

In a doua figura poti observa caracteristica amplitudine-frecventa a filtrului. Nu te lua totusi dupa ceea ce vezi raportat in dB in partea stanga. Acolo trebuia sa mai prelucrez ceva, asa ca nu a aparut exact ce trebuie. Oricum, atenuarea filtrului e destul de mare (aprox. -6dB la o prima estimare). Aici intervine FET-ul care mai salveaza aparentele, dupa care semnalul este aruncat in NE612.

 

In cea de-a treia figura poti observa nivelul de intrare in filtru prin priza capacitiva [ curba V(vin), de culoare mov ], versus nivelul generatorului RF [ curba verde, notata V(vgen) ]. Se observa ca amplitudinea primului este aproximativ 1/2 din cea a primului, ceea ce inseamna ca filtrul este adaptat pentru impedante de aproximativ 50 ohmi in intrare.

 

Desigur, se putea face sa fie cat mai exact, dar am preferat sa lucrez cu valori standard ale componentelor. Valorile componentelor de la iesirea filtrului nu sunt identice cu cele de la intrare, intrucat la iesire, acesta vede ca sarcina rez. de 1Mohm din poarta FET-ului.

 

Largimea de banda si atenuarea implicita in banda de trecere (alura "clopotului" ) poate fi reglata din condensatorul de 27pF. Valoarea optima pentru un cuplaj critic ar fi 25pF, dar nu e standard. La nevoie, daca chiar vrei sa faci "farmacie", poti lucra cu un condensator semireglabil in zona respectiva, dar pentru asta, ai avea nevoie de cel putin un generator si o sonda RF buna, preferabil vobler. La ureche nu-ti poti da seama de aceste aspecte.

 

Bobinele cu inductanta de 7.5uH se pot construi lejer pe carcase FI din calea de sunet TV, si aici apare avantajul posibilitatii reglajului miezului acestora (implicit al inductantei rezultante) fata de varianta pe toruri, unde nu puteai misca decat din trimeri. Trebuie sa privesti FTB-ul, daca e sa citez un bun prieten, ca pe un sistem de tip "balon". Cum il strangi intr-un loc, se umfla in altul. Asadar, posibilitatea reglajului cu miez e un avantaj in plus, pentru ajustarea caracteristicii filtrului.

 

Succes si sa auzim de bine!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

Nea_bobina, daca tot treci pe la Afero, nu poti face rost de o lista de preturi? Ca eu, pe mail, n-am reusit.

Salut Silviule,La AFERO EXIM SRL sunt 2 soti plictisiti de varsta si de vicisitudini. El e mai tehnic decat ea, dar nu te astepta sa fie genul care sa se miste prea repede. In concluzie, pana vei primi mail de la ei, mai repede faci o excursie in Bucuresti, hi. Voi trece pe la ei cu siguranta pentru a-mi face niste provizii, dar asta o sa se intample dupa ce iau si eu salariul, ca tot omul, cam pe cand incepe fiica-mea scoala! Plus ca pentru a ajunge la ei, trebuie ori sa ma invoiesc, ori sa-mi gasesc ceva de lucru pe la vreun client din zona. Asta e... Te voi informa imediat ce voi avea toate datele necesare. De altfel, intentionez sa ma duc sa vad exact ce au acolo. Toate torurile cumparate pana acum de la ei, le-a cumparat tatal meu. Dar el are o varsta si de regula, nu-i cer prea multe. Hi.Cu stima,Nea Bobina

[mecaboy]

Super,am studiat schema dumneavoastra in raport cu cea a frantuzului si intradevar exista diferente.Am sa incerc sa fac rost de ferite cat mai repede,momentan nu sunt in localitate.Momentan raman la acest montaj,cum ati spus si dumneavoastra,inca am lagune mari in RF si nu vreau sa trec ca Voda prin loboda.Eu voi face un topic nou pentru acest receptor sincrodina in care vom discuta subiectul pe larg.Va multumesc===============EDIT===========Rog un administrator sa mute mesajul domnului "nea_bobina",in topicul deschis de mine "Receptor sincrodina multi-band"Multumesc

[yo9hrb]

Nea_bobina, eu ajung destul de greu prin Buc, astfel incat sa ajung si la Afero in timpul programului, de aceea mi-ar fi utile niste informatii.P.S. Poate ne intalnim sambata, pe 11, la targ la Turbomecanica. Semnalmente: scund, gras (0,1T) si cu mustata . Si cu juniorul dupa mine. El - fara mustata (inca).Mecaboy, voi incerca sa mut oaresce topice, dar nu stiu daca-mi iese

[mecaboy]

yo9hrb ignora te rog PM-ul,nu aparuse inca subiectul.Antena inca nu am,deci domnule "nea_bobina" faceti calculele ca la carte.IGBT 1971 am avantajul ca stau la casa si am degand sa pun pe cos(horn ) o teava de un tol pe care imi voi monta antenele,chiar am deschis un topic cu cateva zile in urma,in care ceream informatii despre protejarea echipamentelor inpotriva temperaturilor negative.As dori si eu sa stiu ce este FTB-ul.

[nea_bobina]

Nea_bobina, eu ajung destul de greu prin Buc, astfel incat sa ajung si la Afero in timpul programului, de aceea mi-ar fi utile niste informatii. Poate ne intalnim sambata, pe 11, la targ la Turbomecanica.

Salut Silviu,

Sincer, nu m-am mai uitat de multisor pe radioamator.ro si nici cu 3APG n-am mai vorbit. Asa ca habar n-aveam ca se face sambata targ. Pai in cazul asta, sigur o sa ne intalnim. Iti dau un PM cu telefonul meu si mai vorbim. Poate pana atunci, oi reusi sa ajung si pe la AFERO cumva sa umflu niste toruri si cu ocazia asta sa-i trimit si lui mecaboy. Va avea nevoie de ele cat de curand, daca nu la proiectul asta, atunci sigur la urmatorul (de exemplu, la sincrodina lui cirip, care este o bijuterie de receptor).

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

Salutare tuturor,

Tinand cont de faptul ca mecaboy a deschis acest thread, tin sa mentionez inca o data un proiect foarte interesant si 100% functional de receptor sincrodina pentru doua benzi (80m si 40m), care a mai fost publicat de userul cirip intr-un alt thread, intitulat "Sincrodina 3.5 si 7 MHz".

Il voi construi si eu.

Omul stie bine ce spune si puteti vedea si din fotografii acest lucru. E o configuratie atent proiectata si executata, abordabila si de catre incepatorii care au trecut de stadiul receptoarelor pe unde medii, hi.

Sa nu ma intelegeti gresit, nu vreau sa-i fac reclama; dar este printre cele mai sanatoase proiecte de receptoare sincrodina din cate am vazut. Cel cu NE612 al frantuzului este atractiv prin simplitate, dar nu se poate compara cu cel realizat de cirip.

 

Ah, si inca un amanunt estetic. Nu eu sunt autorul acestui thread, ci mecaboy, care a dorit sa transfere raspunsul meu, pur si simplu, in deschiderea acestuia. Asadar, moderatorii ar putea schimba ID-ul autorului ...

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

As dori si eu sa stiu ce este FTB-ul.

Salut!

FTB = Filtru Trece-Banda.

Este un circuit format din elemente reactive care permite trecerea unui interval de frecvente si rejectarea (cu atenuare progresiva) a zonelor din afara acestuia. Circuitul de intrare pe care l-am simulat pentru tine este un FTB clasic. Aspectul caracteristicii unui FTB este cel al unui clopot intors, exact cum se vede in figura [2] din prima postare.

Am modificat putin figura respectiva, comentand elementele importante direct pe imagine si o atasez acestei postari pentru a fi mai comode referirile ulterioare.

 

FTB-ul poate fi executat atat din elemente pasive, dar si utilizand circuite electronice specializate (amplificatoare operationale, circuite logice, etc.), in functie de destinatia acestuia. In cele ce urmeaza, ma voi referi, in principiu, strict la FTB-ul compus din bobine si condensatoare (elemente pasive).

 

In cazul receptoarelor superheterodina, FTB-ul are atat rolul de a ingusta banda receptionata, dar si de a rejecta frecventa imagine. Filtrele de dupa mixer au in acest caz, cel mai greu cuvant de spus, jucand rolurile cele mai tari in actul obtinerii selectivitatii. La celelalte tipuri de receptoare, cum ar fi sincrodina, FTB-ul are un rol determinant in obtinerea selectivitatii primare, de calitatea executiei sale depinzand covarsitor performantele ulterioare la receptie. E adevarat ca la sincrodinele mai pretentioase (ca cea a lui cirip), ne mai ajuta si filtrele audio de dupa mixer, dar acestea sunt "basca".

 

Banda de trecere a unui FTB se refera la intervalul de frecvente lasat sa treaca prin filtru, fara a fi atenuat (in cazul unui FTB ideal, la care se considera ca aspectul caracteristicii in banda de trecere este perfect plat) sau cu o atenuare acceptabila, de ordinul a -3dB. Privind pe grafic, banda de trecere a FTB-ului simulat este de la 3.5 la 3.8 MHz.

 

Poti observa ca de la un capat la celalalt al benzii de trecere, atenuarea filtrului nu e constanta, ci are doua cocoase, fiind maxima in mijlocul benzii (3.65 MHz). Dupa cum am amintit mai sus, FTB-ul ideal are caracteristica perfect plata in banda de trecere, iar atenuarea frecventelor din afara acesteia este totala. In practic, nu se intampla niciodata acest lucru, si cu atat mai putin in cazul FTB-urilor executate in regim de amator, chiar daca sunt lucrate ingrijit si reglate cu scule mai sofisticate (precum vobuloscopul).

 

In functie de modul in care celulele FTB-ului au fost cuplate, alura "clopotului" (caracteristica filtrului in banda de trecere) poate avea 3 forme:

- cu un singur maxim, situat la frecventa centrala (o singura "cocoasa"); in acest caz, cuplajul se numeste subcritic.

- cu doua maxime, situate in zona frecventelor de taiere la -3dB, avand o atenuare in banda de trecere de maxim 3dB; un astfel de cuplaj, se numeste critic. Acesta este cuplajul optim.

- cu doua maxime si cu atenuari pronuntate in banda de trecere, caz in care avem de-a face cu un cuplaj denumit supracritic.

 

Cuplajul intre celulele FTB-ului simulat pentru tine este dat de condensatorul de 27pF.

Marirea acestuia ar duce la cuplaj supracritic, dar si la largirea benzii de trecere.

Micsorarea lui ar avea ca efect ingustarea benzii de trecere, dar aparitia cuplajului subcritic.

 

Exista cateva notiuni-cheie legate de FTB, cum ar fi:

 

1) frecventa centrala a filtrului ; aceasta se vede clar, in mijlocul benzii de trecere. In cazul graficului atasat, este 3.65 MHz.

2) frecventele de taiere la -3dB; acestea sunt frecventele deplasate simetric in sus si in jos fata de frecventa centrala a filtrului, pentru care atenuarea acestuia este de -3dB. Raportata la tensiune, o atenuare de 3dB se considera a fi √2/2 (0.707) din valoarea de varf masurata.

 

Exemplu practic - vrei sa determini frecventele de taiere la -3dB ale unui FTB:

- cuplezi FTB-ul la un generator RF (adaptat la intrare si la iesire in functie de impedanta ptr. care a fost proiectat filtrul);

- cuplezi iesirea FTB la osciloscop, folosind un condensator de valoare cat mai mica, pentru a nu o incarca cu o sarcina suplimentara (constituita din capacitatea parazita si impedanta sondei osciloscopului) care ar putea altera caracteristica reala a acestuia; e indicat sa utilizezi o sonda cu atenuator 1:10, care are capacitatea parazita mica (in jur de 10pF) si impedanta mare (de regula, poate atinge 10Mohm) fata de sonda tipica 1:1, care prezinta capacitate parazita mare (30-60pF) si impedanta mai mica (1Mohm).

- baleiezi banda de trecere pana cand obtii un maxim pe osciloscop; in acel punct, citesti frecventa si o notezi; aceea este frecventa centrala a filtrului (f0). Din motive practice, la acest punct poti stabili nivelul de iesire al generatorului, in asa fel incat osciloscopul sa iti indice 6 diviziuni verticale. Vei vedea imediat de ce, hi.

- baleiezi din nou banda de trecere, mai jos si apoi mai sus fata de f0, cautand locurile in care vei obtine pe osciloscop, doar 4.2 diviziuni. Acestea sunt frecventele de taiere la -3dB. ( -3dB = 0.707 din tensiunea Vvv inregistrata la f0; daca ai stabilit la punctul respectiv 6 diviziuni pe osciloscop, atunci 6 * 0.707 = 4.2 diviziuni ).

 

In acest fel ai verificat practic banda de trecere a FTB-ului real (incadrata de frecventele de taiere la -3dB).

 

NOTA: folosind aceasi metoda, poti determina si factorul de calitate al unei bobine.

 

3) O alta notiune importanta legata de FTB (sau alte dispozitive similare) este atenuarea de insertie. Aceasta este reprezentata de pierderile (exprimate de obicei in dB) de putere rezultate de introducerea (inserarea) filtrului in circuit. Orice dispozitiv de acest fel, inserat intre o sursa de semnal si alt dispozitiv, va atenua semnalul sursei cu o anumita valoare.

 

ATENTIE! Pierderile de putere se pot datora si proastei adaptari intre impedantele sursei de semnal si filtru, dar chiar in conditiile in care s-ar lucra perfect adaptat, vor aparea in continuare pierderi datorate atenuarii de insertie proprii filtrului, de care n-ai cum scapa. In cel mai bun caz, atenuarea de insertie se poate reduce la un minimum posibil. In conditii practice de amator, poti considera ca o atenuare de insertie de -3dB este deja ... parfum.

 

Judecand in putere, daca am nota cu P1 puterea primita de o sarcina de la o sursa de semnal, si cu P2 puterea primita de aceasi sarcina, dupa ce am insera FTB-ul intre sursa de semnal si sarcina respectiva, am putea exprima in dB atenuarea de insertie prin formula 10 * log(P1/P2) .

 

Cam asta ar fi, pe scurt.

Simulatorul LTSpice poate fi de mare ajutor in vederea modelarii unui astfel de FTB, ca sa stii apoi cu ce sa pornesti practic si la ce sa te astepti la reglaje.

 

Unii m-au apostrofat ca scriu prea mult; sper ca cele insirate aici nu te-au plictisit si ca iti vor fi fost de un real folos, atat tie cat si altor colegi aflati la inceput de drum .

 

Cu stima,

Nea Bobina

[Vizitator]

Nea bobina, stii cum zic unii? Chapeau! HI.

[mecaboy]

Cum sa ma plictiseasca?O explicatie exceptionala.Stiam ce face un Filtru Trece-Banda dar doar in proportie de 2% din ceea ce ati expus aici.Nu pot decat sa va stimez,apreciez oamenii care stiu sa dea explicati in asa fel incat sa inteleaga si cel mai om.

[nea_bobina]

Nea bobina, stii cum zic unii? Chapeau! HI.

Cum sa ma plictiseasca?O explicatie exceptionala. Nu pot decat sa va stimez' date='apreciez oamenii care stiu sa dea explicati in asa fel incat sa inteleaga si cel mai om.[/quote']Buna dimineata, oameni buni!

Salut Dyogenes, n-am mai vorbit de multisor!

Salutare mecaboy si multumesc pentru vorbele frumoase. Sincer, ma astept si la reactii adverse, am vazut destule din astea. Nu vreau sa-si inchipuie nimeni ca oi fi vreun electronist adevarat. Nici vorba. Am spus-o si-o mai spun, sunt un simplu radioamator.

 

Chestia cu adevarat misto e ca in afara de faptul ca m-au racait unele capitole la care ma simteam deficitar rau, si care m-au determinat sa scormonesc dupa un set minim de informatii care sa-mi permita sa rezolv anumite probleme, am avut si cui sa pun alt set de intrebari la care nu orice profesor poate sa raspunda, sintetizand problematica intr-o maniera ingurgitabila de mintea unui muritor de rand, cum sunt eu. De-a lungul timpului, stilul persoanei respective mi s-a imprimat si mie.

 

Amintindu-mi de gustul amar pe care-l simteam de fiecare data cand, alte dati, la o varsta mai putin matura, ai nevoie de raspunsuri rapide si, punand intrebari in stanga si-n dreapta, ma trezeam repezit de indivizi lipsiti de tact sau egoisti (de genul "RTFM - Read That Fuckin' Manual"), ei bine, am hotarat sa fac tot ce e posibil ca din ce invat, in limitele pe care mi le permite biologia proprie, sa impartasesc si altora care ar avea nevoie. Evident, atat timp cat PLL-ul propriu imi spune ca nu fac afirmatii de care sa-mi fie ulterior rusine.

 

Metoda "RTFM" e folosita fie de oameni care stiu ceva, dar nu stiu suficient si vor sa se ascunda in spatele unor astfel de reactii, determinate sa-i faca mai interesanti in ochii novicilor (apropo, este exact ca si cum unul din noi s-ar duce sa fie rege peste papuasi!) fie de profesionisti adevarati, dar care au devenit prea egoisti cu timpul, datorita eforturilor uriase pe care au fost nevoiti sa le faca pentru a acumula cunostiintele respective. Exista de asemenea si categoria lipsita de tactul pedagogic, care pur si simplu adora sa se joace cu mintile celor care nu stiu de unde sa inceapa si unde sa puna degetul pentru a citi.

 

Asta-i tot. In concluzie, aversiunea fata de astfel de oameni ma face sa scriu atat de mult, in speranta ca ceva din ce m-a invatat acel "cineva" (caruia nu pot decat sa-i mai multumesc odata!), ii va scuti pe altii de a inghiti amarul generat de categoriile enuntate mai sus, sau, la capatul opus, de a primi informatii care nu-i vor fi de nici un folos real.

 

Sa ne auzim si poate vreodata sa ne si vedem cu bine !

 

Cu stima,

Nea Bobina

[nea_bobina]

1.

[...] sau, la capatul opus, de a primi informatii care nu-i vor fi de nici un folos real.

Scuze! Revenind asupra postarii, am observat ca din graba (era prea de dimineata, hi!) am facut un dezacord. Rectific pentru conformitate ! ( nu le vor fi de nici un folos real. ).

Din cauza grabei, ptr. ca trebuia sa plec la serviciu. Se mai intampla si la case mai mari, hi!

 

2. In postarea anterioara, am caracterizat un FTB simetric. In realitate, in timpul reglajelor, caracteristica nu este deloc simetrica. Tocmai aici intervine ajutorul simulatorului si al echipamentelor de reglaj (in special vobuloscopul): de a te ajuta sa reglezi FTB-ul (prin modificarea valorilor componentelor reactive si al adaptarii pe intrare / iesire) in asa fel incat sa respecte standardul descris - respectiv sa aiba o caracteristica cat mai simetrica fata de frecventa centrala.

 

3. O explicatie practica a consecintelor care insotesc atenuarea in banda de trecere, respectiv implicit alura filtrului (a se revedea sectiunea in care am povestit despre tipurile de cuplaj).

 

La receptoarele mai vechi, circuitele de intrare se realizau prin acord continuu, folosind un element reglabil (in unde scurte, de cele mai multe ori, condensatorul variabil). Astfel, circuitul de intrare era permanent acordat pe o frecventa de rezonanta "f0", iar caracteristica acestuia arata ca cea a unui clopot ascutit (similara cumva cazului in care FTB-ul comentat mai sus ar avea cuplaj subcritic). Dezavantajul major intr-o astfel de situatie este dat de necesitatea sincronizarii acordului oscilatorului local cu cel al circuitului de intrare. Daca aceasta sincronizare nu se realizeaza, efectul direct este receptia deficitara.

 

Tehnica sincronizarii continue a acordului oscilatorului local cu cel al circuitului de intrare se numeste "monoacord" si este cunoscuta sub aceasta denumire in special in cazul receptoarelor superheterodina, unde mai intervine si alinierea lantului de frecventa intermediara. Monoacordul e o operatie complicata si laborioasa care implica o metodologie de calcul foarte stufoasa. In practica, se realizeaza prin adaugarea in serie si in paralel a unor capacitati adiacente condensatorului variabil (condensatoare "pader" respectiv "trimmer").

 

Datorita acestor dificultati, mai recent au aparut unele softuri de calcul ale valorilor necesare monoacordului. Unul dintre acestea a fost realizat de regretatul Reginald J.Edwards (Reg), G4FGQ si se numeste "OSCTRACK.EXE". Scris in Turbo Pascal, programul graieste de la sine si usureaza mult munca celor care altfel, ar invarti la greu cu surubelnita prin circuitele receptorului. Totusi, datorita modernizarii receptoarelor actuale prin tehnici digitale, monoacordul si alinierea superheterodinelor a devenit un soi de "lost art" al vremurilor frumoase si cam de multisor apuse. Pentru radioamatori si pentru restauratorii de tehnica vintage, in schimb, regulile pot ramane in continuare valabile!

 

Revenind la consecintele atenuarii in banda de trecere ale FTB, trebuie sa remarcam faptul ca un FTB este acordat in principiu in mijlocul benzii filtrate, iar semnalele care intra in banda de trecere suporta atenuarea mentionata. Astfel, daca alura (caracteristica) nu este corect reglata, anumite portiuni ale benzii receptionate se vor auzi mai slab, altele mai tare. O atenuare de -3dB in banda de trecere este mai putin sesizabila la ureche si uneori amatorul nu o baga in seama nici daca priveste indicatiile S-metrului. Dar daca FTB-ul nu ar fi corect reglat, s-ar trezi ca, spre exemplu, semnalele din zonele capetelor de banda se vor auzi mult mai puternic decat cele dinspre mijlocul benzii.

 

Avantajul major al utilizarii FTB-urilor de acest tip este dat de faptul ca astfel se exclude procedura monoacordului (care ar fi valabila si pentru receptoarele sincrodina). Mai ramane totusi problema realizarii acoperirii corecte a benzii de catre oscilator si de asemenea, o alta chichita pe care putini o intrevad - problema liniaritatii benzii acoperite de catre oscilator. Mai precis, utilizand un condensator cu variatie neliniara a capacitatii (cum sunt majoritatea condesatoarelor variabile), posturile vor fi mai ingramadite spre un capat al acestuia decat in celalalt. Fenomenul se poate compensa, dar schema de compensare e la fel de "tricky" ca si monoacordul, hi.

 

Succes maxim si toate cele bune!

 

Cu stima,

Nea Bobina

[mecaboy]

Aveti dreptate cu afirmatiile scrise in postul de la ora 7:29 am.As vrea sa va intreb cum reglez corect un filtru FTB?Facem abstractie si consideram ca dispunem de toata logistica necesara.Am sperata ca voi gasi un profesor in toata facultatea care sa ma poata ajute cu logistica.Multumesc

[nea_bobina]

As vrea sa va intreb cum reglez corect un filtru FTB?Facem abstractie si consideram ca dispunem de toata logistica necesara.

Salut mecaboy,

FTB-ul tau este un caz specific mai putin utilizat la intrarea receptoarelor. Asta pentru ca atat intrarea cat si iesirea se fac prin cuplaj pe priza capacitiva. FTB-urile cele mai raspandite sunt cele la care atat intrarea cat si iesirea de semnal se fac prin cuplaj inductiv. Reglajul unui FTB cu cuplaj inductiv e mai laborioasa, mai mancatoare de timp si mai ... enervanta (hi) decat a acestuia, si probabil ca din acest motiv, francezul a abordat aceasta configuratie.

 

Cu multi ani in urma (2001, cred), am colaborat cu un bun amic si impreuna, sprijiniti si de ideile persoanei care m-a consiliat vreme indelungata, am refacut FTB-urile din cateva placi front-end ale binecunoscutului transceiver A412. Amicul respectiv a fost mai rabdator la vremea respectiva si a finalizat actiunea prin publicarea metodei de reglaj in revista "Radioamatorul", si cativa ani mai tarziu, a postat-o si pe site-ul pe care il intretine ("Tehnium Reloaded").

 

Metoda se refera la reglajul FTB-urilor cu in/out prin cuplaj inductiv, dar in mare poate fi utilizata si pentru reglajul FTB-ului de care discutam acum, mai putin partea referitoare la stabilirea cuplajului.

 

Citeste aici articolul "A412: Realizarea filtrelor trece-banda" (de care am mai amintit intr-o postare anterioara) si iti vei face o idee. Apoi, mai discutam.

 

Principial, iti trebuie un generator de semnal si un osciloscop. Mai bine de atat, daca ai acces, ar fi sa folosesti un vobuloscop.

 

Generatorul de semnal poate fi unul profesional sau unul improvizat, cu conditia sa ofere o buna stabilitate. Eu am folosit atat generator de semnal standard, dar si generator de functii sau batrana "carapace" pe care electronistii epocii de aur o cunosteau sub denumirea "Versatester". In ciuda faptului ca ultimul dispune de un oscilator RC care functioneaza doar pana la 10MHz, s-a dovedit a fi foarte util in multe cazuri. Am mai incercat, de asemenea, cu semnal luat de la un VFO stabil, si trecut printr-un atenuator de -20dB cu impedanta de 50 ohmi.

 

Pentru reglajul FTB-urilor de unde scurte, nu ai nevoie neaparat de un atenuator profesional, incapsulat si bibilit pana in panzele albe; e suficient sa-ti construiesti unul din 3 rezistente. Am folosit atat atenuator construit, cat si un Hewlett-Packard reglabil. Rezultatele au fost identice. Daca iti construiesti atentuatorul, trebuie sa ai grija sa folosesti rezistente care sa nu prezinte inductivitate mare in banda de frecvente pentru care vei regla FTB-ul. Pana pe la 20MHz, rezistorii chimici de 0.25W disponibili pe piata actuala, sunt OK. Cu toate ca de la 20Mhz in sus incep sa prezinte caracter inductiv, pot fi acceptati si pana la 30MHz, in lipsa de altceva.

 

Mai ai nevoie de una-doua sarcini neinductive de 50 ohmi, pe care le vei folosi pentru calibrare si reglaj. In cazul tau, FTB-ul nu se inchide pe 50 ohmi, ci pe 1Mohm, deci practic vei folosi o singura sarcina de acest tip ptr. verificarea (conform descrierii din articol) adaptarii pe 50 ohmi in intrarea FTB-ului. O astfel de sarcina cu adevarat neinductiva (verificata pana la 110MHz de mine, cu ajutorul unui impedantmetru TESLA BM358) este terminatorul retelelor vechi de calculatoare, realizate din cablu coaxial de 50 ohmi (RG-58C). Sunt niste rezistori incapsulati intr-o mufa BNC metalica.

 

In functie de banda ptr. care vrei sa-ti construiesti si reglezi FTB-ul, poti avea nevoie de un osciloscop mai ordinar sau de unul cu performante decente. De exemplu, ptr. banda de 20m, ai nevoie de un osciloscop al carui amplificator Y sa nu prezinte atenuare mare la frecventa respectiva (14-15 MHz). De asemenea, e important ca generatorul folosit sa ofere amplitudine constanta a semnalului de iesire, in banda de lucru.

 

O alta chestiune foarte importanta este sa folosesti pentru analizare sonda cu capacitate parazita mica si impedanta de intrare mare. De obicei, sondele care dispun de atenuator 1:10 indeplinesc o astfel de conditie (vezi in postarile anterioare motivul acestei recomandari).

 

Daca ai acces la un vobuloscop, lucrurile s-ar putea simplifica mult, pentru ca vei vedea direct caracteristica filtrului si astfel, poti sa modifici valorile componentelor vizualizand "online" ceea ce se intampla. Eu nu am dispus de un vobuloscop, dar am improvizat unul folosind un generator de functii care ofera si sweep, alaturi de un osciloscop. Vezi postarea mea despre acest lucru aici.

 

Cam asta ar fi, in mare. Citeste articolul amintit, iar daca ai neclaritati, le discutam.

 

Bafta multa !

 

Cu stima,

Nea Bobina

[Vizitator]

Cel mai bun raport disponibilitate/performante l-ar avea un vobuloscop.

La limita, si inarmat cu suficienta rabdare si timp, se poate folosi si un

generator de semnal si o sonda de RF (sau un osciloscop). Ar mai merge

si cu un analizor de spectru si o sursa de zgomot (mai alb, mai roz, dupa preferinte, hi).

Iar ca scula "suprema", e o parere personala, nimic nu poate egala versatilitatea

unui VNA (Vector Network Analyzer), chiar si unul home made:

 

http://blog.kotarak.net/2009/08/n2pk-vna.html

 

Ideea de baza este ca se aplica un semnal la intrarea filtrului si prin masurarea

semnalului ajuns la iesire se determina raspunsul filtrului. Daca folosesti un

generator, vei modifica manual frecventa semnalului aplicat (amplitudinea acestuia

trebuie sa ramana relativ constanta). Dupa fiecare modificare a frecventei urmeaza

masurarea amplitudinii de la iesire. Numarul de "pasi" depinde de rabdarea disponibila.

Cam asa lucreaza si vobuloscopul sau VNA-ul, doar ca ele fac toata treaba automatizat.

Daca se masoara cu osciloscopul ( Zin >= 1 Mohm) se va inchide iesirea filtrului pe o

sarcina egala cu impedanta caracteristica a filtrului.

Un lucru demn de retinut, aparatura de acest gen lucreaza cu impedante standardizate,

in mod comun 50 ohmi, in consecinta este bine sa proiectam FTB cu aceasta impedanta

cracteristica la intrare/iesire.

 

Revenind putin la schema francezului, mi se pare exagerata o impedanta de intrare a

etajului amplificator cu FET de 1 Mohm. S-a putea folosi in grila un rezistor de 3k3-4k7

adaptat la cei 50 ohmi ai filtrului cu o celula in L.

 

Edit: In timp ce scriam, am facut o scurta pauza. Intre timp a aparut si comentariul

lui 'nea bobina. Imi cer scuze daca am repetat unele lucruri.