Aparat sudura home made

[Vizitator]

Raportul de transformare a unui traf,se calculeaza facand raportul tensiunilor in gol,nu in sarcina...

Raportul de transformare se calculeaza intotdeauna la sarcina nominala. De aceea in calculele mai evoluate, se tine cont de caderea de tensiune pe spirele secundarului la sarcina nominala. Apoi, raportul de transformare, se defineste ca fiind U1/U2. La toate transformatoarele, acest raport se mai poate exprima in functie de numarul de spire din primar si secundar si de factorul de cuplaj. La transformatoarele cu cuplaj foarte strans, factorul de cuplaj, este prezumat a fi unitar (desi nu este) si de aceea exista cu aproximatie relatia w1/w2=U1/U2 - adica raportul numarului de spire, da cu aproximatie raportul de transformare. Un transformator de sudura are un factor de cuplaj in mod explicit subunitar, de unde si caracteristica puternic cazatoare. De altfel, daca faci bilantul puterilor in sarcina, din primar si secundar, poti ajunge la concluzia formulata de mine in postarea anterioara.

[Tarabostes]

Poate ca masuratoarea facuta de mine erau varfurile de curent la amorsare caci variaza in limite destul de largi,sau aparatul meu nu indica bine?

[Vizitator pisica matache]

Raportul de transformare a unui traf,se calculeaza facand raportul tensiunilor in gol,nu in sarcina...

Raportul de transformare se calculeaza intotdeauna la sarcina nominala. De aceea in calculele mai evoluate, se tine cont de caderea de tensiune pe spirele secundarului la sarcina nominala. Apoi, raportul de transformare, se defineste ca fiind U1/U2. La toate transformatoarele, acest raport se mai poate exprima in functie de numarul de spire din primar si secundar si de factorul de cuplaj. La transformatoarele cu cuplaj foarte strans, factorul de cuplaj, este prezumat a fi unitar (desi nu este) si de aceea exista cu aproximatie relatia w1/w2=U1/U2 - adica raportul numarului de spire, da cu aproximatie raportul de transformare. Un transformator de sudura are un factor de cuplaj in mod explicit subunitar, de unde si caracteristica puternic cazatoare. De altfel, daca faci bilantul puterilor in sarcina, din primar si secundar, poti ajunge la concluzia formulata de mine in postarea anterioara.

Referitor la raportul de transformare,sa inteleg ca e variabil,functie de consum;aflu lucru noi,ceea ce nu e rau.Sa inteleg ca la punerea in scurt a secundarului,devine infinit,tensiunea de iesire fiind zero?Eu am vazut in poze un traf toroidal,la care s-a incercat obtinerea unei caracteristici cazatoare,prin distantarea pe cat posibil a secundarului de primar.N-am un glob de cristal,dar ceva in spune ca factorul de cuplaj astfel obtinut,e sensibil mai mare ca in cazul unui traf clasic de sudura,in care infasurarile se bobineaza pe coloane separate.Iar caracteristica cazatoare se obtine in cazul de fata prin caderea de tensiune pe rezistenta secundarului,respectiv a primarului.Si de ce nu,pe cablurile de alimentare ale trafului,daca acestea nu au sectiunea corespunzatoare,sau sunt lungi.Parerea mea...

[Tarabostes]

Dupa cate stiu si eu un traf toroidal are un randament net superior celui clasic.Mai multe trebuie sa mai aflu si eu de pe la colegii de pe forum.Stima.

[Vizitator]

@pisica matache: Dupa modul in care este definit raportul de transformare, adica prin raportul tensiunilor la borne corespunzatoare primarului si respectiv secundarului, este evident ca el este variabil. Raportul numerelor de spire din primar si secundar, este intr-adevar un raport fix si corespunde tensiunilor la borne cu secundarul in gol. Undeva intr-o postare anterioara, eu am specificat ca pentru obtinerea unui cuplaj micsorat, bobinele (atat cea primara, cat si cea secundara) nu trebuie bobinate uniform distribuit pe intreaga circumferinta a toroidului, ci dimpotriva bobinele vor fi concentrate pe zone cu unghiuri la centru cat mai mici. Din apropierea, sau indepartarea bobinelor primare si secundare intre ele, va rezulta in final variatia factorului de cuplaj. Intr-un mod asemanator se procedeaza si in cazul unui miez cu coloane. Dupa parerea mea, in cazul toroizilor utilizati la tranformatoare de sudura, nu sunt necesare divizarea bobinelor in doua jumatati, decat in cazul in care nu se dispune de un miez cu sectiunea suficient de mare, pentru sustinerea puterii necesare. Asa dupa cum am mai aratat in diferite postari, in cazul realizarii bobinelor jumelate si simetric dispuse, doua cate doua pe acelasi miez magnetic, se poate obtine o putere de pana la de doua ori mai mare, pentru aceeasi suprafata a ariei sectiunii miezului. In cazul in care suprafata sectiunii miezului, este suficient de mare, pentru a sustine puterea necesara, se pot utiliza, ca la orice transformator doar un primar si un secundar.

[Vizitator pisica matache]

Dupa parerea mea, in cazul toroizilor utilizati la tranformatoare de sudura, nu sunt necesare divizarea bobinelor in doua jumatati, decat in cazul in care nu se dispune de un miez cu sectiunea suficient de mare, pentru sustinerea puterii necesare. Asa dupa cum am mai aratat in diferite postari, in cazul realizarii bobinelor jumelate si simetric dispuse, doua cate doua pe acelasi miez magnetic, se poate obtine o putere de pana la de doua ori mai mare, pentru aceeasi suprafata a ariei sectiunii miezului.

Se pare ca altii au alta opinie....viewtopic.php?f=41&t=89&start=150

[Vizitator]

Cele doua opinii nu sunt opozabile. Ar trebui sa le analizezi mai profund.

[Tarabostes]

Am realizat si un sistem de transport al aparatului de sudura.As putea sa realizez fixarea lui ca in poza atasata mai jos?Sau trebuie altfel?Cum ma sfatuiti sa fac?Astept parerile dvs.Bafta.

[lorik199]

Il asezi cum vrei, un transformator merge oricum.Avantajul daca il pui in picioare e ca daca-i faci fund si capac gaurit ai o racire ceva mai buna.