Aparat sudura home made

[Tarabostes]

Salutare colegi forumisti.Detin un stator de motor de 5,5kw si as vrea sa fac un aparat de sudura pt casa.Treaba e ca nu stiu cata sarma si ce sectiune ar trebui sa bag in primar si secundar ca sa pot suda cu el cu electrozi de 4.Atasez si pozele statorului.Ii rog pe cei mai meseriasi sa ma ajute cu teoria ca eu sa-l pot bobina dupa ce fac rost de sarma.Multumesc anticipat.Bafta.

[mișa]

In primul rind, trebuie sa extragi miezul statorului din carcasa, apoi sa inlaturi orice urma de bobinaj vechi si eventualele spire in scurt circuit puse pe diverse sectiuni ale miezului. Cureti bine miezul si ii determini sectiunea, adica aria unei sectiuni a miezului pintr-un punct in care e cel mai subtire. (in interiorul santurilor in care era bobinajul vechi) Aria o calculezi in centimetrii patrati. Dupa asta izolezi bine miezul cu un material textil gen bumbac. Determini numarul de spire volt cu formula 40/s unde s=sectiunea determinata de tine. (aici e discutabila formula, adica intre 50/s si 30/s) Calculezi nr. de spire necesar inmultind numarul de spire volt cu tensiunea de alimentare.Functie de sectiunea masurata, aproximezi puterea P=sXs. Functie de putere, calculezi curentul si determini grosimea sirmei atit in primar cit si in secundar...Bobinarea o faci ca la un transformator toroidal, adica greu.Transformarea unui motor in aparat de sudura e o chestiune "nestandard", asa ca indicatii exacte nu vei putea primii. Va trebui sa experimentezi putin.Masoara sectiunea miezului si mai discutam.

[Vizitator]

Cineva - probabil Swat Cat - ar trebui sa mute topicul la sectiunea Tehnica sudurii, unde sansele de a-l vedea un specialist sunt mai mari.

...Determini numarul de spire volt cu formula 40/s...

Calculul simplificat dupa modelul transformatoarelor de alimentare este inadecvat aici. In atasament este un fisier pdf cu calculul unui transformator de sudura propus de I. Sora si A. Hedes de la U.P. Timisoara, Facultatea de Electrotehnica si Electroenergetica.[attachment=1]Calcul traf sudura.pdf[/attachment]In alta ordine de idei, pentru a putea face un calcul, trebuie mai intai echivalat miezul specific statoarelor motoarelor asincrone, avand un numar de crestaturi echidistante intr-un tor echivalent. Echivalarea se poate face dupa schema din imaginea atasata.[attachment=0]Echivalenta.png[/attachment]Pentru aceasta se deseneaza la scara 1:1 forma specifica a statorului dupa indepartarea carcasei si a bobinajului. In exemplu sa luat un stator cu 12 crestaturi. Sansele cele mai mari de a efectua calculele cu o oarecare usurinta le au cei care vor utiliza AutoCAD-ul, insa se pot aplica metode geometrice aproximative si pentru un desen pe hartie. Se fac urmatorii pasi:1 - Se planimetreaza suprafata totala a tolei statorului (in AutoCAD ea se determina cu precizie) determinandu-se suprafata Sst;2 - Se construiesc segmentele de orientare radiala care determina aria minima transversala a miezului statorului si se noteaza mijloacele acestor segmente cu M1, M2,..., Mn (n este numarul concret al crestaturilor statorice);3 - Se determina pentru una din zonele de forma hasurata din partea stanga a imaginii, pozitia centrului de inertie si se construieste cercul cu centrul in O si care trece prin acest punct (cu linie - punct bleu in stanga figurii);4 - Se noteaza cu N1 punctul construit la paragraful precedent si se construieste raza ON1;5 - Se construiesc razele similare pentru toate celelalte portiuni de stator de aceeasi forma cu cea hasurata si se noteaza nu N2, N3,..., Nn;6 - Se construieste prin interpolare grafica linia curba reprezentata cu verde in stanga figurii, care reprezinta linia medie a campului magnetic al statorului. Se determina cu aproximatie (cu precizie in AutoCAD) lungimea acestei linii si se noteaza cu lm;7 - Se obtine raza cercului median al toroidului echivalent impartind lm la 2x3,1416 (2xpi);8 - Se calculeaza diferenta dintre raza exterioara a toroidului echivalent si cea interioara impartind aria Sst determinata la punctul 1 prin lungimea lm, determinata la punctul 6;9 - Se aseaza acest segment notat cu AB cu centul sau intr-unul dintre cvadrantele cercului median construit cu linie - punct bleu in dreapta imaginii si se construiesc prin capetele sale cercurile interior si exterior ale toroidului;10 - Se masoara grosimea pachetului de tole, care va fi aceeasi si pentru toroidul echivalent;11 - Se utilizeaza una dintre metodele uzuale de calcul al unui traf toroidal, tinand cont si de recomandarile din calculul din fisierul de la primul atasament.In lipsa acestui toroid echivalent, calculul va fi mult mai putin decat aproximativ. Succes

[mișa]

Pai da, dar rezultatul e foarte apropiat...din fericire.

Foaia care ai pus-o e foarte buna, pacat ca cel care ascris-o nu a construit niciodata un traf de sudura dintr-un motor.

Vezi ca aici, e chiar o aplicatie nestandard, asa cum am zis. Nu merita sa faci calcule complicate. Oricum nu ai suficiente date si gresesti. La ORICE transformator conteaza in principal sectiunea miezului (aria). Celelalte probleme sunt minore pe linga asta. Acest parametru determina in principal performantele unui transformator. De obicei pleci de la parametrii care conteaza cel mai mult. Ulterior, daca iti permiti, lucrezi si la problemele de finete.

[Vizitator]

...La ORICE transformator conteaza in principal sectiunea miezului (aria). Celelalte probleme sunt minore pe linga asta...

Parametrul principal care trebuie gestionat la un transformator este amplitudinea maxima a inductantei prin miez. Intre aceasta si dimensiunile miezului magnetic exista o relatie matematica. Aceasta relatie matematica se foloseste pentru optimizarea triunghiului de parametri - inductie, suprafata transversala a miezului si suprafata ferestrei pentru bobinaj. In special la transformatoarele de sudura, dar si la trafurile de alimentare care depasesc o anumita putere, minimizarea pierderilor in scopul maximizarii randamentului este esentiala. Bineinteles ca se pot face constructii pe baza unui algoritm simplificat de calcul, insa o diferenta de 1% la randament se va cunoaste efectiv atat la buzunar, cat si la calitatea parametrilor sudurii. Pentru sudura cu electrod de 3,25 mm, spre exemplu sunt necesare puteri in domeniul 2...3 kWIn alta ordine de idei, fiecare are opinia lui rezultata mai mult sau mai putin din practica. Informatiile din postarea anterioara le-am dat pentru cei care nu si-au format inca o asemenea opinie.

[Vizitator]

...Parametrul principal...este amplitudinea maxima a inductantei prin miez...

Este vorba de inductie evident. Scuze din nou pentru graba de a posta in pauzele scurte dintre doua activitati curente.

Pai da, dar rezultatul e foarte apropiat...din fericire....

Nu cred ca rezultatele sunt chiar atat de apropiate, misa. Trebuie sa tinem cont printre alte amanunte ca tola motoarelor asincrone este stantata din tabla de 1 mm grosime, sau chiar mai groasa, datorita faptului ca frecventa inductiei rezultante in miez este de ordinul 2...5 Hz (datorita fenomenului de alunecare a vitezelor unghiulare dintre stator si rotor) Apoi materialul - otel electromagnetic aliat cu siliciu (FeSi) este diferit inclusiv din punctul de vedere al caracteristicilor electromagnetice de tolele din care se fac transformatoarele. Aceste tole sunt de regula laminate la rece, cu graunti orientati si au inductia de saturatie de apr. 1,8 T. Pentru ele sau avut in vedere la elaborarea acelei proceduri simplificate o medie a amplitudinii maxime a inductiei in miez de 1,2...1,3 T. Valorile corespondente pentru tabla electrotehnica pentru motoare sunt de regula mai mici. Aceasta tabla nu mai este de aceasta data laminata la rece ci la cald si deci fara orientarea grauntilor. Din toate aceste motive nu cred ca acel calcul simplificat mai este valabil. Risti - in mod foarte probabil - sa intri cu amplitudinea inductiei electromagnetice in zona de saturatie si prin aceasta calitatea sudurii are de suferit.

[rasputin]

Zic şi eu, dat fiind faptul că este o construcţie artizanală utilizată în regim de amator, că nu are rost să ne complicăm inutil.Despre zona de saturaţie, mai bine are de suferit cordonul de sudură decît să se ajungă la incendierea casei.

[Vizitator]

Este intr-adevar artizanala. Insa este destul de raspandita. Daca parametrul Bm se alege corect, nu ne vom teme nici de accidente de acest fel. 2...3 kW (in secundar) respectiv 2,2...3,3 kW putere absorbita din retea nu este la urma urmei prea mult pentru reteaua casnica - orice incalzitor instant consuma mai mult.

[mojnost]

Te cam complici folosind carcasa motorului, pe langa faptul ca e destul de colturoasa si trebuie bine bandajata sa nu afecteze sarma, nici nu ofera o sectiune foarte mare. Sarma de CuEm necesara e destul de scumpa si e riscant sa te joci/sa faci experiente. Daca vii la Bucuresti sau ai pe cineva pe aici iti dau eu tole pentru un traf de sudura, nu te costa nimic, faci traful pe 2 galeti, simplu de calculat si de realizat. Pot sa-ti dau chiar unul cu primarul gata bobinat (2,2 mm), cu prize, mai bobinezi doar secundarul.

[marioml]

totusi... acum vreo 25 de ani, impreuna cu un prieten am constuit un astfel de transformator. nu am stiut nici atunci si nu stiu nici acum mare lucru despre calitatea materialului feromagnetic, dar rezultatul a fost unul excelent. asa ca spor la lucru.

[mișa]

...Parametrul principal...este amplitudinea maxima a inductantei prin miez...

Este vorba de inductie evident. Scuze din nou pentru graba de a posta in pauzele scurte dintre doua activitati curente.

Pai da, dar rezultatul e foarte apropiat...din fericire....

Nu cred ca rezultatele sunt chiar atat de apropiate, misa. Trebuie sa tinem cont printre alte amanunte ca tola motoarelor asincrone este stantata din tabla de 1 mm grosime, sau chiar mai groasa, datorita faptului ca frecventa inductiei rezultante in miez este de ordinul 2...5 Hz (datorita fenomenului de alunecare a vitezelor unghiulare dintre stator si rotor) Apoi materialul - otel electromagnetic aliat cu siliciu (FeSi) este diferit inclusiv din punctul de vedere al caracteristicilor electromagnetice de tolele din care se fac transformatoarele. Aceste tole sunt de regula laminate la rece, cu graunti orientati si au inductia de saturatie de apr. 1,8 T. Pentru ele sau avut in vedere la elaborarea acelei proceduri simplificate o medie a amplitudinii maxime a inductiei in miez de 1,2...1,3 T. Valorile corespondente pentru tabla electrotehnica pentru motoare sunt de regula mai mici. Aceasta tabla nu mai este de aceasta data laminata la rece ci la cald si deci fara orientarea grauntilor. Din toate aceste motive nu cred ca acel calcul simplificat mai este valabil. Risti - in mod foarte probabil - sa intri cu amplitudinea inductiei electromagnetice in zona de saturatie si prin aceasta calitatea sudurii are de suferit.

Nicolas, sa sti ca majoritatea transformatoarelor sunt construite pe FeSi neorientat, din pacate. Eu cu greu am reusit sa gasesc FeSi orientat. Grosimea tolelor motorului nu stiu cit e, dar sa sti ca acea frecventa de alunecare de citiva Hz apare in rotor nu in stator si se datoreaza intr-adevar diferentei de viteza intre cimpul invirtitor din stator si rotor. Aceasta tensiune se induce in colivie.

Adevarul e ca am mai auzit de asemenea aparate de sudura si mi de par niste constructii la limita improvizatiei. (incomode, mult mai grele decit ar fi necesar, greu de bobinat, ce sa mai zic de suntul magnetic - foarte util dealtfel.

[Vizitator]

...Grosimea tolelor motorului nu stiu cit e, dar sa sti ca acea frecventa de alunecare de citiva Hz apare in rotor nu in stator...

Daca apare in rotor, atunci sigur circula prin intrefier si strabate si statorul, prin care zonal circula intr-adevar si curenti cu frecventa de 50 Hz, dar numai pentru perioade de fractiuni din timpul unui ciclu (rotatie) Tocmai pe asta se bazeaza faptul ca regimul curentilor de frecventa industriala este mult mai lejer ca la transformator. Dupa cate imi amintesc o grosime tipica de tola de motor electric ar fi de 0,65 mm. Despre celelalte aprecieri, nu stiu ce sa zic. Eu personal am intalnit mult mai frecvent dupa 1980 tabla de transformator de 0,35 mm orientata.

[mișa]

...Grosimea tolelor motorului nu stiu cit e, dar sa sti ca acea frecventa de alunecare de citiva Hz apare in rotor nu in stator...

Daca apare in rotor, atunci sigur circula prin intrefier si strabate si statorul, prin care zonal circula intr-adevar si curenti cu frecventa de 50 Hz, dar numai pentru perioade de fractiuni din timpul unui ciclu (rotatie) Tocmai pe asta se bazeaza faptul ca regimul curentilor de frecventa industriala este mult mai lejer ca la transformator. Dupa cate imi amintesc o grosime tipica de tola de motor electric ar fi de 0,65 mm. Despre celelalte aprecieri, nu stiu ce sa zic. Eu personal am intalnit mult mai frecvent dupa 1980 tabla de transformator de 0,35 mm orientata.

Nuuu! Nici vorba! Cimpul magnetic de produs de rotor (2-5Hz), compus cu miscarea de rotatie a rotirului, face ca statorul sa "vada" exact 50Hz, sincron cu reteaua. Practic, daca imparti turatia la numarul de perechi poli si aduni frecventa de alunecare obtii exact 50Hz. (ceva de genul...ca formula exacta nu o ma stiu exact, dar princpial asta vede statorul)

[Vizitator]

Nuuu! Nici vorba! Cimpul magnetic de produs de rotor (2-5Hz), compus cu miscarea de rotatie a rotirului, face ca statorul sa "vada" exact 50Hz, sincron cu reteaua...

Ok. Altceva vroiam sa spun, ceea ce cred ca s-a inteles. Si anume ca undeva intre rotor si stator se face un soi de interpolare de frecventa, care in acest mod are o actiune diminuata. Nu stiu de ce trebuie sa facem aici aceasta teorie? Daca vrei sa-mi verifici cunostintele, atunci pot sa-ti trimit pe PM un E-mail - referat cu explicatii

[mișa]

Nu vreau sa verific cunostintele, dar mi se pare util ca un fenomen sa nu fie descris eronat. La asta trebuie sa contribuie orice user bineintentionat. Nimeni nu le poate sti pe toate.Oare raciuletea mai face aparatul de sudura pe motor?