Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Proiect comun de amplificator de putere medie - mare


Postări Recomandate

Atasej o schema clasica , de amplificator audio de calitate , caruia i-am atasat un circuit numit step up , care face ca etajul final sa fie alimentat la o tensiune mare ( +/- 80V ) doar atunci cand semnalul pe iesire depaseste pragul diodelor Zenner , iar in functionare cu semnal mic etajul final disipa mult mai putina caldura .Va rog sa comentati si sa dezvoltati subiectul , eventual si cablajul , daca exista eventuali doritori......

Link spre comentariu
  • Răspunsuri 129
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

Il stiu , a fost facut de vechiul TAPCO , nu de gunoaiele de azi , dar nu rezolva problema : cum sa alimentezi la o tensiune mare fara sa disipi multa caldura ? si s-a inventat clasa G , care totusi disipa , dar suna bine , iar pentru indaratnici exista si clasa H , care are randamentul cel mai mare , dar suna specific , murdar ( unele Crest , QSC , majoritatea firmelor no name )....mai exista si clasa D , numai pentru bass ( exista si exceptii totusi , DIGAM , hmmmmm ) si o clasa intermediara ( Labgruppen , Mackie , Yamaha ) care alimenteaza finalul clasa AB printr-un down convertor DC-DC , comandat de semnalul din iesire , astfel ca tensiunea de alimentare este intotdeauna cu doar cativa volti mai mare decat este necesar , ca sa nu disipe aiurea caldura......Clasa D este campioana la randament , ca si clasa intermediara AB cu down convertor DC-DCCe parere aveti de montajul propus in schema atasata , credeti ca impreuna putem dimensiona valorile componentelor , si cu ajutorul celor priceputi poate reusim si o simulare a functionarii , poate iese si un cablaj decent ?

Link spre comentariu

Divagam de la subiect , de data asta i-a iesit perfect lui ZAL ( felicitari , din cauza ta bate lumea campii la greu ! ) dar de dragul popularizarii stintei , mai "vars din casa " inca o schema explicita , in care se observa usor la ce m-am referit mai sus ( clasa AB cu down convertor DC-DC , practic o sursa cu urmarire ) dar descurajez total reproducerea in conditii de amator a unei asemenea scheme , cine nu o intelege , o sa o faca pe bani foarte multi , pentru ca se lucreaza cu tensiuni , curenti si sume mari de bani ....Revenim la schema de la inceputul subiectului ?

Link spre comentariu

Pentru început cred că sunt ceva erori la partea de comandă a MOSFET-ilor, adică: Luând ca exemplu ramura pozitivă, pentru a ne putea folosi de proprietăţile diodei Zenner, acesta ar trebui montată invers (cu catodul către ieşirea amplificatorului, altfel se comportă ca o diodă obişnuită) şi de asemenea să aibă şi o referinţă faţă de care să "simtă" creşterea de tensiune de pe ieşirea amplificatorului, cum ar fi un grup de rezistenţe între anod (grila MOSFET) şi masă sau alt circuit cu precizie sporită...P.S.:

Partea de putere de la fantom cx1000.

Ce legătură are asta cu subiectul de faţă??? Pentru că eu nu văd a doua bară de alimentare... Singura particularitate ar fi înserierea tranzistorilor finali pentru sporirea clasei de tensiune, dar aceştia se comandă simultan, nu în funcţie de valoarea semnalului de ieşire...
Link spre comentariu

indy , schema de la fantom este o structura absolut banala de montaj cascod , folosita pe vremurile cand nu existau semiconductori de putere si tensiune mare , o vechitura care nu are randament , se incinge ca dreq ! Nu are sub nicio forma legatura cu schemele atasateIonut , mai studiaza functionarea fet-urilor , nu prea e cum sustii tu , ti-a scapat ceva.....toate schemele sunt 100% functionale , deci e posibil sa te fi inselat

Link spre comentariu

Aoleu... tocmai de asta am postat... sunt oarecum sătul de studiatul MOSFET-urilor, aşa că hai să analizăm mai în detaliu circuitul de care vorbeam:Prima dată frontul pozitiv de tensiune (pentru că am luat ca exemplu ramura pozitivă) "întâlneşte" grupul paralel DZ-C. Lăsând la o parte faptul că în primă fază C se comportă ca şi un ştrap (ţine desigur de caracteristicile condensatorului) şuntând DZ, la modul cum este montată DZ căderea de tensiune pe aceasta nu poate fi mai mare 1V (căderea maximă de tensiune pe o diodă polarizată direct), rezultă că după acest grup vom avea Vout -1V care întâlneşte mai departe grupul paralel D-R, din care D va fi polarizată tot direct, deci şi aici o cădere de tensiune de maxim 1V. Rezultă deci Vout-1V-1V (Vout - 2V) care prin R din grila MOSFET se aplică în totalitate respectivei grile. Din câte ştiu eu, secţiunea grilă sursă a MOSFET poate fi asimilată cu uşurinţă cu un condensator de capacitate mică. Cât de mult curent şi pentru cât timp poate permite acest condenstor (G-S) să treacă prin el până la încărcarea completă pentru a putea realiza un soi de divizor rezistv împreună cu grupul de care vorbeam mai devreme??? Pentru că dacă acest divizor nu se realizează, tensiunea de pe ieşire va fi aplicată aproape în totalitate în grila acestuia ducând implicit la deschiderea sa mai devreme decât se doreşte. Înţeleg şi faptul că tensiunea din sursa sa este destul de ridicată pentru a-l menţine blocat şi atunci singurul aspect pe care nu l-am luat în considerare este ca grupul de diode şi condensatori să se comporte ca un dublor de tensiune pentru a genera tensiunea necesară deschiderii acestuia, iar în cazul ăsta lucrurile se schimbă radical... icon_hang

Link spre comentariu

??? Alte pareri ?Cum ati vedea Dvoastra un amplificator ( ca structura ) care sa aiba 200W /8 ohmi , sa se incadreze in maxim 10Hz-40KHz -1dB si eroare de faza in 20Hz-20KHz mai mica de +-10 grade , sa se incalzeasca cat mai putin , sa aiba distorsiuni cat mai mici , sa nu coste mult . Ce ziceti , este prea mult ? Teoretic , cu alimentare +/-40 V pe sursa mica si +/- 80 V sursa mare ( evident ca in gol ) condesatori de filtraj 4x 10000 micro/ 63V si 2 punti de 16 A , total independent un canal fata de celalalt ( cu exceptia trafo retea , care are comun doar secundarele ( 4 x 28.5 V ac / 5.5 A ) iar puterea trafo retea , fara a cadea in absurd printr-o supradimensionare nejustificata ) estimez ca este suficienta 630 VA ( nu W , pentru necunoscatori ) ceea ce consider eu ca este absolut suficient pentru o auditie care sa redea si pasaje forte , fara deteriorarea dinamicii , dar totodata sa poata fi folosi ocazional la diverse activitati de sonorizare , unde se solicita presiuni acustice mari si poate fi util un amplificator de putere ca cel prezentat.....

Link spre comentariu

Eu îl văd mereu în colţul sufrageriei, că nu m-am mai ocupat de el. :rade: Doar că trafo e mai mare, 38cm2, punţile de 35A, vreo 40kg cu totul şi +/-75V actual. Nici nu mă gîndesc la comutări de tensiuni, astea-s ptr stadion, la meci, etaj final normal, o căciulă de trz finali...Spre comparaţie, uite trafo folosit la ampliful de 2x100W şi cel de care zic, un Peerless. :freaza:

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări