Radio EFORIE2: probleme ciudate la depanare. Help!

[mila]

Citez:"Apoi, propun sa postam pe forum toate etapele depanarii, incepand de la tine si pana la final, cu poze de semnal, tabele de masuratori, aventuri, etc. "Asteptam cu interes istoria depanarii aparatului!

[iora]

incep sa ma bucur ca eu nu am avut astfel de probleme, insa era de asteptat sa functioneze ambele radiouri bine deoarece le-am reconstruit cablajele de la zero,plus ca am verificat absolut tot ce am montat.

[nea_bobina]

Citez:"Apoi, propun sa postam pe forum toate etapele depanarii, incepand de la tine si pana la final, cu poze de semnal, tabele de masuratori, aventuri, etc. "Asteptam cu interes istoria depanarii aparatului!

Cata malitiozitate subtil incapsulata, demna de un maestru al jocurilor de cuvinte si al transformarii eurilor subiective in euri reflectate... ! Acum sunt la serviciu, dar ma voi ocupa de dracovenia de Eforie si cu siguranta voi reveni cu ceva detalii care sper sa fie si pe placul celor care privesc din umbra Cu stima,Nea Bobina

[mila]

Citez:"Apoi, propun sa postam pe forum toate etapele depanarii, incepand de la tine si pana la final, cu poze de semnal, tabele de masuratori, aventuri, etc. "Asteptam cu interes istoria depanarii aparatului!

Cata malitiozitate subtil incapsulata, demna de un maestru al jocurilor de cuvinte si al transformarii eurilor subiective in euri reflectate... ! Acum sunt la serviciu, dar ma voi ocupa de dracovenia de Eforie si cu siguranta voi reveni cu ceva detalii care sper sa fie si pe placul celor care privesc din umbra Cu stima,Nea Bobina

nea_bobina n-am incapsulat nimic si nici nu fac jocuri de cuvinte!.Pur si simplu sunt interesat de etapele depanarii aparatului.Daca a sunat aiurea imi cer scuze.Cu stima ,Mila

[Vizitator]

Sincer nu cred ca se pot intocmi etape universal valabile pentru depanarea unui radio,de cele mai multe ori se fac compromisuri pentru a scurta un drum greu si anevoios si a se ajunge cat mai repede la rezultatul favorabil.Citind cu atentie posturile anterioare veti constata ca userul iora a reparat mult mai repede radioul dansului prin metoda inlocuirii pieselor (si ce mult se bucura!) iar noi acum inca mai discutam ce masuratori sa-i mai aplicam bietului aparat resuscitat...Si se va mai discuta pe aceasta tema probabil cu imagini de pe ecranul osciloscopului, sofisticat, dar este interesant si nu pot sa spun decat ca astept cu interes noua sau mai bine zis noile metode de depanare. Remember: Meseria nu se invata, se fura!

[Vizitator]

Revin, dupa cum am promis cu poze cu rolul pieselor in circuitul de intrare.Cartea se numeste, rectific Depanarea receptoarelor de radio si televiziune editia1972, autori M Basoiu E BarbuM-am oprit pana la deja discutatul C6, cine doreste poat pune si continuarea.

[iora]

Depanarea receptoarelor de radio si televiziune editia1972, autori M Basoiu E Barbu. exista pe undeva cartea aceasta in format pdf?

[nea_bobina]

nea_bobina n-am incapsulat nimic si nici nu fac jocuri de cuvinte!.Pur si simplu sunt interesat de etapele depanarii aparatului. Daca a sunat aiurea imi cer scuze.

Buna seara Mila,

Eu trebuie sa-mi cer scuze, hi. Probabil ca datorita mediului in care lucrez, am devenit prea suspicios.

 

In seara asta, desi facut praf dupa o zi de coma la serviciu si dupa o noapte de duminica spre luni in care m-am culcat pe la 3AM, tot din pricina unei rable cu lampi, am luat radioul Eforie2 primit de la Octav, l-am pus pe masa de lucru si l-am luat la scarpinat.

 

Pe scurt, cineva care n-a stiut ce sa faca, a varat surubelnita in miezurile FI-urilor, rupand unul de la primul FI pe 10.7 (sarcina lui ECH81) si dereglandu-le pe celelalte.

Pe lung, sunt mai multe aspecte. S-o luam de la inceput.

 

Receptorul primit de la Octav are deja schimbate majoritatea condensatoarelor importante din zona RF, respectiv: C211 (RF in), C212&C213 (g2/ECH81) si C225&C226 (g2/EBF89). Octav a inlocuit si toate componentele buclei de RAA, respectiv R211&C228, R209-C224-R203. A inlocui si componentele filtrului AF (R212&C230), precum si R214&C233 care se ocupau de semnalul livrat indicatorului optic de acord.

 

Pornind de la aceste constatari, am alimentat receptorul din sursa pe care Octav a adus-o odata cu acesta. E o sursa care livreaza 150Vcc la intrare si 6.3Vcc stabilizat pentru filamente. Tensiunea pe anozii tuburilor ajunge sa fie doar 130V, respectiv 140V la EL84.

In vederea alimentarii, au fost strapate cele 6 contacte laterale de pe placa de circuit imprimat, dupa cum urmeaza:

 

[213] + [207] + [215] ---> la GND

[214] + [208] -----------> +6.3Vcc

[216] -------------------> +150Vcc

 

A urmat masurarea tensiunilor pe electrozii tuburilor, caderile de tensiune pe rezistorii de polarizare si tensiunile pe circuitul de RAA (in 3 puncte), cu receptorul "in gol" (fara semnal RF).

Am intocmit un tabel Excel, in care am notat toate masuratorile, apoi am inserat cateva formule simple care sa calculeze intensitatea curentilor acolo unde a fost cazul.

O sinteza a tabelului ar fi urmatoarea:

 

ECH81

=========

A=131V

g2=47.3V

g1=-1.18V

K=0V

- cadere de tensiune pe R207 = 1.5K (rez.anodica) = 1.98V, rezulta I(R207)=1.32mA

- cadere de tensiune pe R202 = 39K (rez.g2) = 85.3V, rezulta I(R202)=2.19mA

 

Privind datele din foaia de catalog, curentul tipic ar fi 3.25mA (anod) si respectiv 6.7mA (g2), in conditiile alimentarii tubului cu 250V anodic si 103V la g2.

Socotind la ochiometrie, 6.7/3.25=2.06, iar in cazul de fata (alimentare anodica la 150V), avem 2.19/1.32=1.65 . In prima faza, ca ordin de marime, "se incadreaza".

Privind curbele din fisierul "ECH81_curbe.JPG" atasat acestui mesaj, se poate observa ca pentru o tensiune de negativare de -1.18V (reprezentata de dreapta rosie) si pentru alimentare anodica de 250V, ar trebui sa avem curentul anodic undeva sub pragul de 1mA (vom lua in considerare curba de 50V pentru Vg2, intrucat tensiunea pe g2 este de 47.3V).

Se mai mentioneaza pe aceasi diagrama si faptul ca rezistorul de polarizare al g2 este de 22k. Tinand cont ca in cazul nostru avem Ua=131V si rezistor de 39K pentru g2, iar curentul anodic rezultat este de 1.32mA, putem considera ca tubul se incadreaza in parametrii normali de functionare si ca emisia sa electronica este normala.

 

De asemenea, daca vom privi al doilea grafic de la ECH81 (fisierul atasat "ECH81_curbe_g2.JPG"), care ne ilustreaza curbele pentru curentul de grila ecran in functie de negativarea lui g1 si tensiunea andodica, vom remarca faptul ca pentru Vg1 = -1.18V (curba desenata aproximativ de mine cu albastru) si Vg2 = 47V, rezulta un curent de aprox. 1.2mA (in conditiile alimentarii anodice cu 250Vcc). Din nou, tinand cont ca alimentam anodic cu 130V, cei 1.2mA ne spun ca tubul functioneaza in regim normal.

 

EBF89

=========

A=128.3V

g2=42.8V

g1=-1.07V

K=0V

- cadere de tensiune pe R210 = 1.5K (rez.anodica) = 4.29V, rezulta I(R210)=2.86mA

- cadere de tensiune pe R208 = 100K (rez.g2) = 90.5V, rezulta I(R208)=0.91mA

 

Datele tipice de catalog spun ca Ia = 11mA si Ig2 = 3.3mA. Procedand similar ca in cazul socotelilor de la ECH81, avem rapoartele 2.86/0.91=3.14 si respectiv 11/3.3=3.33 . Numai de aici privind rezultatele si putem trage o prima concluzie in favoarea ideii ca si tubul EBF89 se incadreaza in parametri. Sa aruncam o privire si pe curbele acestuia.

 

Privind graficul din fisierul "EBF89_curbe.JPG", observam ca pentru o tensiune de negativare de -1V, aplicata pe g1 in conditiile in care tubul e alimentat la 250V in anod, iar pe g2 exista o tensiune Vg2= aprox.40V (curba albastra desenata aproximativ, de mine) curentul anodic rezultant este de aproximativ 3mA. Tinand cont de faptul ca alimentam anodic cu 128V, Ia=2.86mA demonstreaza ca tubul este chiar plin de viata!

 

Varianta a 2-a de verificare ptr. EBF89, ne va conduce si mai mult spre placerea de a constata ca atunci cand faci ce trebuie, teoria se imbina foarte frumos cu practica. Sa privim graficul din fisierul atasat "EBF89_curbe_g2.JPG". Se poate observa intersectia celor doua linii rosii pe care le-am trasat peste graficul original. Punctul de intersectie ne spune ca in conditiile in care avem o negativare de -1V pe g1, iar pe g2 avem o tensiune de aprox. 42V, ar rezulta Ig2 = 0.8mA. Putin mai sus, am aratat ca am Ig2 rezultand din masuratorile mele, are valoarea de 0.91mA ... !

 

Cred ca pana aici, am verificat si rasverificat faptul ca tuburile sunt "bune" si ca sunt polarizate corect. Mai departe...

Mentionez ca am incercat alinierea circuitelor de FI 455KHz, folosind urmatorul algoritm:

- am injectat semnal RF pe 800KHz, 10mVvv in intrarea receptorului;

- am conectat un frecventmetru pe iesirea oscilatorului local (grila de comanda a triodei din ECH81) si l-am adus pe 1255.00 KHz (FI+OL);

- am conectat osciloscopul, folosind sonda cu atenuator 1:10, pe g1 de la EBF89 si am reglat miezul primului trafo FI (cel care reprezinta sarcina lui ECH81) pana cand am obtinut maximum de amplitudine a semnalului de 455KHz rezultat dupa mixer;

- am conectat in acelasi stil osciloscopul pe pinul comun dintre L502 si L503 (sarcinile lui EBF89), regland miezul acestui trafo de FI pana am obtinut maximum de semnal de 455KHz.

Ei bine, dragul de Octav s-a grabit si a facut o greseala esentiala. Studiind punctele in care a spus ca a aplicat sonda osciloscopului, e clar ca acestea sunt in zona de impedanta mare a montajului. Ori, degeaba are sonda Z de ordinul 1-10Mohmi; nu stiu ce fel de sonda a utilizat, dar chiar daca folosesc sonda mea Philips cu atenuator 1:10, Z=10Mohmi si Cparazit=8pF, punctul de acord al acelor circuite se va deplasa.

De asemenea, Octav nu a mentionat nici mai sus si nici in discutiile de la telefon, faptul ca ar fi incercat sa utilizeze semnal modulat AM. A aliniat FI-ul utilizand semnal nemodulat. In concluzie, Octav, dupa ce ai facut maximul din primul FI si ai scos sonda, maximul acela s-a deplasat. Acelasi lucru se va fi intamplat si la FI2. Din acest motiv, lantul tau de FI nu este aliniat in realitate, iar asta duce la distorsiuni ale anvelopei demodulate precum si lipsa reglajului suficient al RAA (excursie insuficienta a tensiunii RAA).

 

Fara semnal in intrare, am masurat tensiunea de RAA pe C224, C228 si C233, obtinand valorile de -0.97V, -0.34V si respectiv -0.7V. Valorile sunt prea mici pentru un reglaj eficient al negativarii tuburilor ECH81 si EBF89.

 

Observand acest fenomen si tinand cont de faptul ca am stabilit anterior ca tuburile sunt bune, precum si de inlocuirile de componente practicate de Octav, am hotarat sa izolez defectul in zona circuitului detectorului de dupa EBF89. Singurele posibilitati ar fi fost ca bobinele de FI din interior sa fi fost maltratate fizic, lipituri reci la socluri sau miezuri puternic deplasate fata de punctul normal de acord.

 

[CONTINUARE IN URMATOAREA POSTARE, datorita limitarii numarului de fisiere grafice ce se pot atasa!]

[nea_bobina]

[ continuare a primei postari referitoare la procedura de depanare a receptorului EFORIE2 ]

 

Pentru inceput, am injectat semnal in ECH81 atacand direct g1 prin intermediul unui condensator de 100pF, ocolind astfel circuitele de intrare. Desigur, am mers pe dezadaptare, dar in prima faza, acest lucru nu prezinta importanta, intrucat ECH81 este de fapt un schimbator de frecventa (mixer), iar configuratia din schema poate oferi eventual si un foarte mic castig de conversie. Semnalul de la oscilatorul local e suficient de puternic ptr. a produce amestecul, asadar nu ar fi trebuit sa existe probleme. Si nu au existat... Am osciloscopat semnalul pe C228-R211; arata distorsionat, ca in figura din fisierul "RAA_C228_50mVdiv_0.2ms.JPG".

Pentru a verifica ce se intampla, am vizualizat si direct in g1/EBF89, unde distorsiunea exista, dar e mai putin evidenta. Sa privim anvelopa semnalului din figura oferita de fisierul "g1-EBF89_20mVdiv_0.2ms.JPG"; se poate observa ca partea tesita a semiperioadei pozitive este mai lata astfel decat corespondenta sa care ar fi trebuit sa fie simetrica, in semiperioada negativa.

 

In acest moment, lucrurile devenisera destul de clare, dar indoiala m-a sustinut sa incerc o simulare a circuitului detector. Astfel, am pus mana pe LTSpice si am construit o schema care sa utilizeze exact valorile din montajul original. Recunosc ca am avut nevoie si de girul unui amic mult mai experimentat in simulari decat mine si caruia ii multumesc pe aceasta cale pentru ajutorul oferit.

Circuitul oscilant este acordat pe 455KHz. In acest fel, am obtinut o imagine foarte aproape de realitate asupra formei semnalelor care ar fi trebuit sa apara in punctele "fierbinti" ale etajului. Primul grafic, de culoare verde, arata ce trebuie sa se vada pe anodul diodei detectoare. Al doilea grafic, de culoare albastra, arata forma semnalului care trebuie sa apara pe grupul C228-R211, de unde se distribuie RAA-ul. Iar ultimul grafic, de culoare rosie, arata forma semnalului AF care trebuie sa rezulte la capetele filtrului R212-C230.

 

NOTA: cei care sunt interesati de fisierul .asc al simularii, il pot gasi atasat chiar in aceasta postare, in arhiva "am_detector.zip".

 

In continuare, lucrurile au urmat un traseu normal. Am montat sonda osciloscopului in anodul diodei detectoare si am reglat miezul de sus al bobinei detectorului pana am obtinut aplatizarea maxima a riplului vizibil in primul grafic al simularii. Am ajustat apoi miezul bobinei de jos (plasata in circuitul anodic al tubului EBF89) pana am obtinut amplitudinea maxima a varfurilor anvelopei inferioare, fara a strica aspectul anterior obtinut al riplului. Am efectuat apoi manvre succesive de reajustare si din primul trafo de FI.

Ulterior, am comutat sonda pe grupul C228-R211, si am mai ajustat fin pana am obtinut exact aspectul din cel de-al doilea grafic al simularii (cel cu albastru).

Verificarea finala a fost prin vizualizarea formei sinusului filtrat la capetele grupului R212-C230, si care de aceasta data era chiar "curat" si simetric.

 

Dupa aceste operatii, am topit ceara peste miezurile bobinelor de FI si am masurat din nou tensiunea de RAA in aceleasi puncte in care masurasem prima oara, fara a aplica semnal la intrarea receptorului. Mentionez ca pentru a masura corect, trebuie sa utilizati un instrument care sa aiba impedanta mare de intrare, de exemplu AVO digital.

Am obtinut: C224: -1.05Vcc; C228: -0.59Vcc; C233: -0.61Vcc.

Sunt ceva mai mari decat cele obtinute la prima masuratoare, dar surpriza frumoasa a venit dupa ce am conectat antena exterioara....

 

Tineti minte ca inainte de reglajele desfasurate, distorsiona la semnale puternice si era cam "surd". Ei bine, acum Romania1 poate fi auzit fara antena, iar cu antena externa conectata, aproape ca inchide ochiul magic (care inainte de alinierea FI-urilor, nici nu se misca!). Posturile au inceput sa iasa din umbra, banda sa prinda viata. Functioneaza foarte bine pe toate benzile acum, mai putin UUS, unde trebuie sa reacordez si sa realiniez blocul de UKW.

 

Tensiunea de RAA obtinuta la receptia postului Romania1 cu antena exterioara (dipol asimetric FD4) este de -3V la C224 (ECH81), -4V la C228 (EBF89) si 1.85V (C233, respectiv intrare EM84).

 

Cam asta a fost aventura pe AM.

Dupa ce voi pune la punct si FM-ul, voi reveni cu amanunte care sper sa nu va plictiseasca!

 

Cu deosebita stima,

Nea Bobina

[kripton]

Salut,Frumos, concret si la obiect , felicitari .Fiindca urmeaza acordul lantului FI-MF , pe scurt, ordinea efectuarii acordului ar fi : Se dezacordeaza initial bobinele L504 , L505 ( FI-2 ) si se acordeaza pe un maxim urmatoarele bobine , in ordine : L 503 (FI-2) : L401 : L403 (FI-1) :acum L504 si L505 . Se revine asupra acordului in aceeasi ordine iar in final se verifica si acordul L106 ; L107 ( pe modulul UUS ) .Se va injecta semnal MF 10,7 MHz cu delta f = 15 KHz ( fm=1.000 Hz ) ( notatiile bobinelor sunt dupa schema din "cartea albastra" pag . 116-117 ).

[nea_bobina]

Salut,Frumos, concret si la obiect , felicitari .Fiindca urmeaza acordul lantului FI-MF , pe scurt, ordinea efectuarii acordului ar fi :

Salut Kripton si multumesc!Si inca o data, multumesc pentru hint-ul de acord al lantului MF. Sincer, n-am incercat niciodata si chiar incercam sa ma documentez asupra modalitatii corecte de aliniere. Din ce am inteles pana acum, ma indreptam spre utilizarea unui distorsiometru sau al unui soft care sa faca un FFT in timp real. Totusi, sper ca metoda precizata de tine sa fie mai omenoasa si sa nu solicite atata efort, hi. Nici eu nu am experienta deosebita ca depanator. Te tin la curent!Cu stima,Nea Bobina

[Vizitator]

[ continuare a primei postari referitoare la procedura de depanare a receptorului EFORIE2 ]

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

Dupa ce voi pune la punct si FM-ul, voi reveni cu amanunte care sper sa nu va plictiseasca!

 

Cu deosebita stima,

Nea Bobina

Dupa acordul lantului FI-MF cum veti proceda cu blocul UUS pentru intrarea in banda vest 88-108Mhz;Utilizati metoda modificarii bobinelor in sensul reducerii numarului de spire sau folositi aceleasi circuite acordate dar pe intrarea de antena introduceti semnalul printr-un convertor CCIR/OIRT;

Sau poate aveti alta metoda...

In rest sunt incantat de modul de abordare al operatiunilor de reglaj, tot respectul

Cristian

[nea_bobina]

Salutare tuturor,

 

Doresc sa le multumesc userilor nichisoru, Cristian74, marlowe, kripton, mila si iora pentru ideile, sfaturile si incurajarile oferite in vederea depanarii acestui exemplar de Eforie 2! Si de asemenea, tuturor celor care chiar daca n-au postat, s-au gandit la travaliul depanatorului, hi.

Sincer nu cred ca se pot intocmi etape universal valabile pentru depanarea unui radio, de cele mai multe ori se fac compromisuri pentru a scurta un drum greu si anevoios si a se ajunge cat mai repede la rezultatul favorabil.

De acord! Aveti perfecta dreptate. Totusi, in cazul de fata, lipsa experientei ca depanator a impus utilizarea schemei de depanare pe care am postat-o... De asemenea, nu am urmarit depanarea operativa, ci intelegerea fenomenului.

Si se va mai discuta pe aceasta tema probabil cu imagini de pe ecranul osciloscopului, sofisticat, dar este interesant si nu pot sa spun decat ca astept cu interes noua sau mai bine zis noile metode de depanare. Remember: Meseria nu se invata, se fura!

Ce sa zic... desi tatal meu a lucrat in zona depanarii rablelor scoase pe timpuri la Electronica, nu prea am furat meserie de la el, n-am prea avut cum sa ne sincronizam. M-am molipsit in schimb cu virusul radioamatorismului, de prin '85. Hi.

Referitor la meserie, as completa expresia citata de dvs. prin negarea ei: "Si daca n-ai de unde s-o furi, ce faci?" . Raspunsul ar fi, dupa mine, "s-o inveti". Din carti, la inceput, apoi documentandu-te la surse sigure. Care sa-ti explice ca U = R*I da intotdeauna acelasi rezultat, iar ca masuratorile trebuie sa se potriveasca cu realitatea.

In ceea ce priveste oscilogramele si graficele, am considerat ca daca tot mi-am spart capul sa ajung intr-un punct (si sa-l rezolv), n-am nimic de pierdut prin a posta algoritmul respectiv in mod public, spre uzul altor entuziasti care poate nu au unde intreba.

Obisnuinta asta am capatat-o de prin 98', de cand am intrat in lumea retelisticii prin Linux, software Open-Source si chestiile aferente. M-am saturat de "monopol" si de tinerea unor informatii la ciorap, doar pentru ca unele creiere au impresia ca vor scoate mai multi bani procedand asa.

 

Spuneti si dvs., pe bune. Ai un set de tuburi si n-ai nici in ce sa-l probezi (alt aparat compatibil), nici catometru. Sa te apuci sa improvizezi unul, ar fi o solutie. Dar de ce sa improvizezi unul cand te poti folosi de montajul existent, de specificatiile producatorilor si de un pic de efort personal depus pentru masuratori si interpretari ? Nu e mai corect sa procedezi astfel? Si chiar daca as fi fost sigur de tuburi, masurand elementele care le polarizeaza, as fi aflat care din ele ar fi putut prezenta defecte. Desigur, inlocuirea e o masura radicala si rapida de depanare, dar masuratorile ulterioare ale componentelor extrase nu iti ofera intotdeauna un tablou complet al motivului pentru care obiectul depanarii prezenta defectul initial.

 

Exemplu: am masurat un cond. de 0.1uF pe care l-am presupus cu pierderi, folosind ohmetrul pe pozitia de 40Mohm. N-a miscat din loc. Masurand acelasi condensator cu impedantmetrul, am constatat ca faza era de -67 grade la 1MHz, si mult mai rau la 6MHz sau mai sus.

 

Sper ca acum intelegeti de ce n-am avut de ales. Dar, daca in final, expunerea v-a placut iar altii au avut ceva in plus de adaugat la dosar, asta conteaza si pot spune ca efortul postarii n-a fost inutil !

 

Cu stima,

Nea Bobina

[mila]

Multumim pentru expunerea facuta. In principiu neavand decat 10% din aparatura si experienta dvs. intotdeauna m-am ferit ca dreaq de tamaie sa pun surubelnita pe acorduri! in afara celor din blocul UUS pe care le-am modificat pentru banda vest.Astept si indrumarul pentru partea FM.

[kripton]

Daca asa stau lucrurile ( privind experienta, desi n-as zice ) , voi incerca sa postez aceasta metoda , existenta in tabela de acord data de uzinele "Elecronica" . Nu este de la radioreceptorul " Eforie " , este de la aparatele " Darclee " ( nu corespund notatiile ) dar prin analogie se pot urmari fazele acordului , ordinea fiind ce mentionata . Mai sunt deci unele detalii care merita vazute .Ma bucur ca am gasit-o , succes !