Vizitator Postat Septembrie 14, 2010 Partajează Postat Septembrie 14, 2010 Da, nu e nici o problema, daca regulatorul se pune in primarul trafului de filamente se va folosi schema de la un intrerupator banal cu reglaj al luminozitatii pentru becuri de 220V, care pate fi gasit prin toate supermarket-urile. Oricum, spre seara voi posta si o schema. Sau se pote fol. un modul de reglaj al turatiei de la o masina de gaurit...Daca partea de regulator va fi intre secundarul trafului si filament, am si acolo o schema, o caut si pe aceea diseara si o postez. Succes!PS. Cu astfel de regulatoare practic traful poate avea tensiunea de iesire mai mare decat cea necesara filamentelor, aceasta reducandu-se foarte usor la valoarea ceruta din regulator, deci traful nu mai tebuie rebobinat in caz ca tensiunea debitata de el e prea mare. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 14, 2010 Partajează Postat Septembrie 14, 2010 Metodele de formatare difera de la om la om, eu folosesc o mixtura de ceea ce am gasit pe net. Ideea de baza a formatarii este ca ghetter-ul sa se incalzeasca pentru a putea absorbi gazele reziduale dintuburile neutilizate o perioada llunga de timp (sau niciodata), evitand astfel aparitia arcului in interior. De aceea eu favorizez filamentele, nu anodica. Lasa 24 de ore tubul numai cu filamentul la tensiunea nominala, pentru a incalzi getter-ul si a degaza tubul, apoi, dupa cele 24 de ore pun 1/4 din anodica timp de 1 ora, 1/2 din anodica 2 ore si anodica completa 2 ore, apoi inca 2 ore numai cu bias, fara semnal. De cand aplic aceasta metoda nu am mai avut nici un arc (inainte am bulit cateva 6P36S si un GU-50).... GU81 foloseste getter sub forma de inele atasate la anod si getter depus pe anodul din grafit, deci "formatarea" completa ar trebui facuta si cu disipatie anodica pentru a se activa getterul; [nu imi amintesc cu siguranta daca nu cumva am intalnit GU81 care avea si getter depus pe balonul de sticla, in partea inferioara aproape de culot, in mod sigur GU13 are asa ceva si de aceea e posibil sa confund].Am verificat curentii reziduali si tensiunile de strapungere pentru peste 50 de tuburi de putere, printre care si mai multe GU81 si GU81M. O parte dintre GU81 incepeau sa prezinte curenti reziduali ridicati inca de la 6-8 kV tensiune anodica iar unele prezentau descarcari (ionizari?) la 8-9kV. Asta nu inseamna ca tuburile sunt defecte, ci doar ca acestea necesita atentie la prima punere in functiune si eventual ca in prima perioada de utilizare, pana getterul rezolva problemele, sa nu fie supuse la varfuri mari de tensiune (se include aici si cazul puterii reflectate ridicata).Am incercat "formatarea" numai cu tensiune de filament pentru 3 buc. de GU81, bineinteles fara nici o imbunatatire: trebuie incercat cu disipatie anodica. Cred ca cea mai buna metoda la GU81 este sa fie formatat in chiar QRO, lasat initial la tensiune anodica moderata (2 kV) si cu curent de repaus mai ridicat, pentru o disipatie de cel putin 250W. Oricum, fata de metaloceramice, tuburile cu catod de W-Th si balon de sticla sunt mai robuste, de aceea unii afirma ca GU81 s-ar putea defecta numai cu barosul...Puteti gasi pe net si recomandarea ca dupa formatarea cu tensiune de filament, tubul sa fie testat cu tensiune anodica, sa se limiteze curentul anodic printr-o rezistenta, sa se produca cateva descarcari prin aplicarea unei tensiuni mari dupa care tubul devine ok pentru utilizare.Am descoperit acest aspect in 2004: daca se creste lent tensiunea anodica de test, dupa cresterea curentului rezidual, la un moment dat se pot produce cateva descarcari intre anod si cel mai apropiat electrod (grila/ecran/supresor, curentul este mic fiind limitat de sursa de HV de test) dupa care acestea inceteaza de la sine, reaparand eventual numai la o noua crestere a tensiunii. Astfel, prin acest procedeu se poate creste tensiunea de strapungere a tuburilor. Numai dupa ce am avut acces la documentatia Eimac am inteles ca este ceva normal, practic se inlatura astfel varfurile si unele asperitati mecanice ale electrozilor (anod si ecran/supresor) si/sau se fixeaza o parte din ionii de gaz in structurile metalice si astfel tensiunea de strapungere creste. Aceasta este explicatia pentru descarcarile ce pot apare uneori la prima utilizare si apoi "stabilizarea" definitiva ce le urmeaza, fenomen cunoscut de amatorii cu experienta. In documentatie acest proces se numeste "debarnacling" iar pentru tuburile de mare putere sau de inalta tensiune aceasta procedura se aplica chiar in fabrica.Practic, in cazurile mai grave, ori de cate ori un tub masurat de mine a prezentat curenti reziduali foarte mari si/sau tensiuni de strapungere anormal de mici, "formatarea" pe masa nu a ajutat cu nimic. Asta am intalnit inclusiv la 2 buc. de 4CX1000 si la un 4CX5000, ore intregi de "formatare" cu tensiune filament nu au ajutat cu absolut nimic, desi aceste tuburi sunt dintre cele ce au getter de tip pastile asezate pe suportii sistemelor de catod, deci sunt activate de filament, ceea ce inseamna ca tuburile cu probleme reale sunt irecuperabile, adica formatarea poate preveni sau uneori ajuta, dar nu rezolva in sine problemele unui tub.Am mai scris despre formare la rubrica de audio, dar aia au ras de mine, in viziunea lor tuburile nu trebuie formate) ... Nu-ti face probleme, lumea-i larga, populatia in continua crestere la o cantitatea de inteligenta ce ramane constanta, multi rad - putini cunosc... In audio se lucreaza cu tensiuni mai mici, dar problema este ca tocmai la tuburile foarte vechi, cele mai apreciate de audiofili (inclusiv tuburi de semnal mic), tocmai acolo problemele pot fi uneori mai "ciudate". Problema tuburilor NOS de semnal mic a fost mentionata si intr-un numar din RadCom din anii '90.Metoda de "debarnacling" functioneaza si la tuburile de putere redusa (am incercat pe RS1009), la urma urmei si in audio se folosesc din ce in ce mai mult 304TL, 833, 811, 813, 845, GU13, GM70, etc. Insa am citit undeva despre o "formatare" facuta de unii pasionati DIY audio pentru tuburile de putere mica: sunt tinute la temperatura ridicata, in cuptor, asta in loc de "rodaj"... Este posibil ca astfel (la temperaturi ridicate ale balonului de sticla pe interiorul caruia este depus getterul) sa fie crescuta "activitatea" getterului fara ca tubul sa trebuiasca a fi alimentat in montaj. Se afirma acolo ca astfel variatia regimului de functionare a tuburilor dupa punerea in functiune se reducea, "stabilizarea" in timp tunurilor se facea mai repede (daca nu ma insel, era vorba de tuburi de genul 6C33C, 6AS7, 6080). Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 14, 2010 Partajează Postat Septembrie 14, 2010 In general se gasesc pe net tot felul de retete amatoricesti pentru "formatare", unele chiar foarte exotice.Iata ce recomanda producatorul pentru tubul GS17 (metaloceramica cu catod W-Th).Si tot aici ceea ce recomanda firma Harris pentru amplificatorul RF-110A (2 x 4CX1500B si 2 x 8122, deci metaloceramice cu catod oxizi). Recomandarea este inclusa deoarece pentru "formatarea" metaloceramicelor sale de acest tip, Eimac specifica in mod expres o perioada de cel putin 30 minute de functionare numai cu tensiune de filament. Link spre comentariu
maxxim33 Postat Septembrie 14, 2010 Autor Partajează Postat Septembrie 14, 2010 Nu te oprii Traian B este foarte interesant ceea ce spui!!! Am revenit pentru filamente Am gasit pe un site un traf destul de usor de modificat(pentru filamente) http://buy.mikado.ro/product_info.php?c ... ts_id=5014 Oare se va arde traful daca bobinez secundarul cu 0,4mm? Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 14, 2010 Partajează Postat Septembrie 14, 2010 Pentru anodica 2x0,4 ar trebui sa fie suficient, 800mA la 2KV fac 1600W. Daca randamentul e de doar 50%, ti-ar oderi confortabil 800W la iesire. Bine, imi dau seama c a nu vei putea bobina infasurare de 2Kv, dar oricum 2x0,4 mi se pare decent... Acu trebuie sa recunosc ca nu am foarte multa experienta, am scris doar "din intuitie"TraianB, excelenta explicatia pentru functionarea getter-ului si formatare. Eu unul nu stiam de chestia cu micile descarcari, dar e logica. Chiar ii scriam lui SirRoger la un moment dat ca eu am niste GK-71 si nu vad getter niciunde, stii cumva pe unde o fi ascuns? Oricum, unul dintre tuburi l-am formatat si i-am dat anodica pana la 2Kv fara nici o descarcare, deci trag nadejde ca si pe la 2,5Kv, cat va primi in QRO se va comporta bine. Vreau sa cred chestia cu incalzirea filamentelor deoarece si morfologic, dupa 24 de ore de filament se vede o modificare a getter-ului la tuburile cu balon de sticla si getter depus pe balon, o parte din getter dispare iar cel ramas se "remodeleaza" face niste "valuri" cu nuanta albastruie la margini.O schema de variator de putere, practic in schema becul se scurtcircuiteaza iar primarul trafului se pune pe unul din bratele de curent alternativ ale puntii. Schema pentru reglaj pe iesirea trafului nu o gasesc momentan, de fapt e exact aceeasi doar ca valorile unor rezistente difera.[attachment=0]DSCN0621.JPG[/attachment] Link spre comentariu
SirRoger Postat Septembrie 16, 2010 Partajează Postat Septembrie 16, 2010 Multumim pentru schema, dyogenes, dar cred ca e buna doar pentru reglarea luminozitatii....becului. Nu cred ca se comporta ok un transformator alimentat in modul acesta. Mai bine ar fi fost comandat de un triac dar si acolo, chiar cu 2 alternante ale tensiunii de alimentare, forma de unda nefiind sinusoida ar trebui vazut experimental cum lucreaza transformatorul in sarcina. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 16, 2010 Partajează Postat Septembrie 16, 2010 Bun, ok, atunci pui regulatorul in secundarul trafului de filamente, unde chiar asta va face, va regla luminozitatea unui "bec". Acuma, ar trebui sa se comporte bine si in primarul trafului, astfel de scheme se folosesc si pentru reglarea turatiei motoarelor, care sunt si ele componenete inductive, ca si traful... Link spre comentariu
SirRoger Postat Septembrie 16, 2010 Partajează Postat Septembrie 16, 2010 Bun, ok, atunci pui regulatorul in secundarul trafului de filamente, unde chiar asta va face, va regla luminozitatea unui "bec". Acuma, ar trebui sa se comporte bine si in primarul trafului, astfel de scheme se folosesc si pentru reglarea turatiei motoarelor, care sunt si ele componenete inductive, ca si traful... am un ,,bulumac" de tiristor la vreo 25A, cred ca o sa-l pun la treaba. Merci de schema!Cu ocazia asta experimentam si alimentarea in CC a filamentelor tuburilor electronice. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 16, 2010 Partajează Postat Septembrie 16, 2010 Si daca se supara jonctiunea tiristorului si se face sarma? Alta protectie la protectie...? Link spre comentariu
SirRoger Postat Septembrie 16, 2010 Partajează Postat Septembrie 16, 2010 Si daca se supara jonctiunea tiristorului si se face sarma? Alta protectie la protectie...?Observatia e foarte bine-venita pentru cine vrea sa reduca la 12,6V o tensiune mai mare! Mare grija ca daca se supravolteaza filamentul, QRO-ul o sa scoata 2KW in loc de 700W (glumesc, normal...)Nu cred ca-i bai in cazul meu deoarece folosesc tiristorul pentru a comanda tensiunea pe filament: 6,3 sau 12,6V. Pe receptie 6,3 iar la emisie sa-i dea nominal, asta pentru reducerea consumului. Daca se face sarma, imi indica voltmetrul de pe panou si nu-i nici o problema: pun altul Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 16, 2010 Partajează Postat Septembrie 16, 2010 Neh, nu-i char asa. Indiferent unde pui regulatorul, in primar sau in secundar, trebuie sa iti iei o rezerva de tensiune in plus, deci secundarul trebuie sa iti scoata cu minim 5 V mai mult decat ceea ce doresti la iesire (1,4V pica numai pe punte, apoi mai socoteste tiristorul, firele, poate pui si un sunt pentru un ampermetru, etc). Daca se scurtcircuiteaza tiristorul vei avea supravoltare de filament, nu se va arde dar nici bine nu-i va fi. Acuma, daca tiristorul e corect dimensionat, nu se va arde. Daca tiristorul tau duce in sarcina 25A, la eventuale varfuri (de care ne temem ca l-ar putea arde) duce mult mai mult decat 25A, deci va rezista. Apoi, cand tiristorul se duce, procentul de intreruperi este net mai mare decat cel de scurt-circuitari. Daca chiar vrei sa fii sigur prevezi o siguranta de 25A pe iesirea regulatorului si dupa ea un tiristor de putere MARE cu un zenner intre + si poarta (schema clasica de altfel). Sau pui un releu pe iesire, cand tensiunea creste releul decupleaza alimentarea filamentului.Schema aceasta, cu valori modificate ale rezistentelor, am facut-o in 5 exemplare si este folosita ca incarcator de baterii auto de catre toti prietenii mei. Trafurile sunt de 20A din proiectoare video din alea vechi cu bec, tiristoarele sunt pe 16A iar cursa maxima a potentiometrului e reglata sa ofere maxim 10A pe incarcare. Nici un tiristor nu s-a ars pana acum, desi unii verifica daca incarcatorul scoate curent atingand firele . Degeaba le-am spus ca nu e voie... oricum, nici un tiristor nu s-a ars pana acum... Link spre comentariu
SirRoger Postat Septembrie 17, 2010 Partajează Postat Septembrie 17, 2010 Neh, nu-i char asa. Indiferent unde pui regulatorul, in primar sau in secundar, trebuie sa iti iei o rezerva de tensiune in plus, deci secundarul trebuie sa iti scoata cu minim 5 V mai mult decat ceea ce doresti la iesire (1,4V pica numai pe punte, apoi mai socoteste tiristorul, firele, poate pui si un sunt pentru un ampermetru, etc). Daca se scurtcircuiteaza tiristorul vei avea supravoltare de filament, nu se va arde dar nici bine nu-i va fi. Acuma, daca tiristorul e corect dimensionat, nu se va arde. Daca tiristorul tau duce in sarcina 25A, la eventuale varfuri (de care ne temem ca l-ar putea arde) duce mult mai mult decat 25A, deci va rezista. Apoi, cand tiristorul se duce, procentul de intreruperi este net mai mare decat cel de scurt-circuitari. Daca chiar vrei sa fii sigur prevezi o siguranta de 25A pe iesirea regulatorului si dupa ea un tiristor de putere MARE cu un zenner intre + si poarta (schema clasica de altfel). Sau pui un releu pe iesire, cand tensiunea creste releul decupleaza alimentarea filamentului.Schema aceasta, cu valori modificate ale rezistentelor, am facut-o in 5 exemplare si este folosita ca incarcator de baterii auto de catre toti prietenii mei. Trafurile sunt de 20A din proiectoare video din alea vechi cu bec, tiristoarele sunt pe 16A iar cursa maxima a potentiometrului e reglata sa ofere maxim 10A pe incarcare. Nici un tiristor nu s-a ars pana acum, desi unii verifica daca incarcatorul scoate curent atingand firele . Degeaba le-am spus ca nu e voie... oricum, nici un tiristor nu s-a ars pana acum...Ai dreptate. Asa ca o sa rezolv pana la urma tot cu un releu care imi comuta 6,3 sau 12,6V. Ma complic prea mult cu tiristorul pentru alimentarea unui simplu filament..... Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 17, 2010 Partajează Postat Septembrie 17, 2010 Eu nu vreau sa fiu carcotas, pana la urma e vorba doar de un simplu GU-81(M) care se gaseste la orice targ pentru un pret derizoriu fata de echivalentele vestice sau de peste ocean. Pentru astfel de tuburi nici macar montaje de gen "G3SEK - xxx board" nu se justifica. Cativa ani am operat impreuna cu YO9CFR un liniar NCL2000: http://ncl-2000.n9efj.net/EFJ_NCL2K_Sch.jpg M-a surprins simplitatea si functionalitatea schemei, lucru valabil pentru majoritatea liniarelor vechi. Link spre comentariu
SirRoger Postat Septembrie 17, 2010 Partajează Postat Septembrie 17, 2010 Eu nu vreau sa fiu carcotas, pana la urma e vorba doar de un simplu GU-81(M) care segaseste la orice targ pentru un pret derizoriu fata de echivalentele vestice sau de peste ocean.Pentru astfel de tuburi nici macar montaje de gen "G3SEK - xxx board" nu se justifica.Cativa ani am operat impreuna cu YO9CFR un liniar NCL2000: http://ncl-2000.n9efj.net/EFJ_NCL2K_Sch.jpgM-a surprins simplitatea si functionalitatea schemei, lucru valabil pentru majoritatea liniarelor vechi.Ai perfecta dreptate George. Insa eu nu vreau sa-i dau 6,3V pe receptie la filament pentru a lungi viata tubului ci pentru a reduce consumul :in loc de 120-130W o sa fie undeva la jumate. Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 17, 2010 Partajează Postat Septembrie 17, 2010 Operate the heater/filament too hot, and the tube will give a shortened life. Operate it too cool and life may be shortened (especially in thoriated filaments, which depend on replenishment of thorium by diffusion from within the filament wire).Asta nu ar fi o mare problema, totusi ma bate gandul ca economia de energie nu esteproportionala cu scaderea tensiunii de alimentare. Asta ar fi valabil in cazul unuirezistor fix, in cazul catodului ajuns la incandescenta rezistenta e mica si lucrurile pot sta un pic altfel. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum