Amplificator cu corector de ton încorporat

[zal]

Este vorba de un tip de amplif la care bucla de amplificare este modificată ptr corecţiile de tonuri. Nu e o metodă nouă şi se foloseşte de peste 30 ani de către firme ca Philips, Technics, Marantz, Denon, Yamaha...

Avantajele ar fi că dispar preamplificatoarele zgomotoase şi sursele lor de alimentare, dispar şi ecranările suplimentare, specifice acestor etaje, un astfel de amplificator va fi mut şi format numai din selectorul de intrări, puţometrul de volum, balans şi ampliful final.

Am folosit de cîteva ori acest tip de corecţie şi sînt foarte mulţumit, ultimul amplif modificat total fiind un Denon PMA-777.

 

Să începem cu teoria: în primul desen e schiţa tip a unui amplif de putere cu bucla de amplificare formată de obicei din 2 rez şi un cond ptr separate galvanică cu masa şi legată între ieşire şi intrarea inversoare. Raportul R1/R2 determină amplificarea globală.

Prin modificarea buclei se pot introduce corecţiile de tonuri, respectiv un circuit Baxendall, dar se pot folosi şi altele.

Analizînd schema următoare, se pot distinge în ea elementele de bază R1, R2 şi C. R1 acum are rolul de a preveni întreruperea accidentală a buclei de amplificare. Particularitatea acestui corector e că tăierea frecvenţelot joase şi înalte se face rotind cursorul puţometrilor către sursa de semnal (ieşirea amplifului), iar accentuarea lor se face către masă.

Cireaşa de pe tort e schema următoare, în care se pot selecta cele 2 moduri, cu ton sau liniar. Comutarea e total silenţioasă.

În cazul cînd puţometrii şi reţelele lor se montează la distanţă de ampliful final, am schiţat care fire trebuie ecranate.

De preferat ca ampliful respectiv să aibă impedanţa de intrare în jur de 100k, adică rez de pe intrarea neinversoare.

Ampliful va fi de tipul cu alimentare dublă, cuprinsă între +/-30...60V. Orice amplif care îndeplineşte aceste cerinţe poate fi modificat, fie că e pe bază de integrate, sau trz, important e să aibă diferenţial la intrare (chiar şi cu feturi). Sunetul nu e afectat de sarcină.

Se vor folosi piese de bună calitate, mai ales puţometrii (antilogaritmici, dar merg şi unii liniari).

Ar fi de preferat să se evite condensatorii electrolitici ptr cei cu valorile de 4,7 şi 10uF, să se folosească unii nepolarizaţi tip mpp, mks, mkt.

[paul14]

Cred ca eu o sa fiu primul care se baga. Am amplificator facut cu lm3886 si corectorul de ton nu e tocmai prietenos cu inaltele si atunci cand imi aleg liniar sau cu ton. Nu mai tin minte bine dupa ce schema e facut, cred ca cea din datasheet sau asta

http://electroschematics.com/wp-content ... 86-amp.gif

 

Maine(adica cand ma trezesc) verific si caut piesele.

[zal]

Mă tem că nu merge adaptat, prin toate materialele, inclusiv cel al producătorului, văd numai impedanţe mici de intrare, 10...22k şi nici o descriere exactă a variantelor posibile. http://www.national.com/ds/LM/LM3886.pdf

Cum am explicat mai sus, corecţia se pupă bine cu orice amplif care are impedanţa de intrare în jur de 100k (82...120k să zicem).

Posibil să se poată recalcula valorile pieselor şi ptr alte impedanţe, dar asta e cu titlul de studiu ptr viitor.

 

Dacă-ţi place să experimentezi, probabil că ai intrarea pe 10k, recalculează componentele micşorînd de 10 ori valorile rez şi puţometrilor şi mărind de 10 ori valorile condensatorilor, ar trebui să meargă. De exemplu rez de 15k devine 1,5k, puţometrii 2x10k, condensatorul de 18nF devine 180nF, etc. Singura rez care ar trebui s-o laşi de aceeaşi valoare ca în schema originală, sau s-o scazi cel mult la 470 Ohmi, e R2 în serie cu cond la masă, pe intrarea inversoare.

[zal]

Iată şi o variantă ptr impedanţa de intrare a amplifului de 47k. Practic se recalculează valorile reţelelor de corecţie.

Pot fi şi unele mici abateri, în funcţie de urechea fiecăruia, de exemplu la valorile condensatorilor, se poate încerca şi cu 33nF în loc de 39nF (36nF din calcul), 2x100nF sau 180nF în loc de 220nF, sau 390pF în loc de 470pF (440pF din calcul)... etc.

Se pot recalcula valorile ptr mai multe impedanţe (47-56k, 100-120k, 220-250k), dar nu trebuie exagerat cu impedanţe prea mici de intrare ale amplifurilor (10k, 22k) şi trebuie ţinut cont că unele nu au corespondent în valori de puţometri (33k, 68k, 82k), decît dacă se fac din comutatoare şi rez sortate, cam ca aici: http://www.elforum.info/viewtopic.php?f=205&t=42993

[zal]

Am uitat să precizez, tensiunea de lucru a condensatorilor să fie peste 100V, de preferat 160...250V, din cauza tens audio mari de la ieşirea amplifului. Excepţie face cond de la intrarea inversoare la masă, care poate fi între 25...100V.Cine se întreabă de ce nu am modificat la varianta ptr 50k şi valorile divizorului ptr poziţia liniar: nu are mare influenţă în volum şi acolo nu contează, că nu se aplică corecţie de frecvenţă.

[paul14]

Astazi nu am reusit sa fac mare lucru ca m-a lovit o migrena. Am gasit totusi putometrii alps de 10k si o parte din rezistente. Valorile la rezistente sunt critice? De exemplu, pot sa pun 1k8 in loc de 1k5?

[zal]

Dacă e vorba să foloseşti o reţea recalculată ptr o impedanţă de intrare a amplifului de 10k... măcar rez să fie cît de cît precise, că la condensatori e toleranţa mai mare. Sînt curios dacă funcţionează corect pe o impedanţă aşa mică. Sper că ai verificat schema amplifului şi are tot ce-i trebuie la intrare: cond de semnal, filtru gama şi rez de intrare. Ar fi bine să postezi schema cu valorile modificare, înainte de a începe să lucrezi.

[paul14]

Al meu amplificator cred ca are intrarea pe 100k impedanta. Am pe intrare rezistenta de 1k2 in serie, cond nepolarizat si apoi o rezistenta de 100k cu un capat spre masa. In bucla de amplificare am o rez de 100k, una de 47k si condul de 22uF.Caut piese in continuare pentru 10k impedanta si modific si pe placa amplificatorului sau aplic schema pentru 100k impedanta?

[zal]

Al meu amplificator cred ca are intrarea pe 100k impedanta. Am pe intrare rezistenta de 1k2 in serie, cond nepolarizat si apoi o rezistenta de 100k cu un capat spre masa. In bucla de amplificare am o rez de 100k, una de 47k si condul de 22uF.

 

Caut piese in continuare pentru 10k impedanta si modific si pe placa amplificatorului sau aplic schema pentru 100k impedanta?

Deci e pe 100k, nu mai e nevoie să recalculezi nimic, faci exact reţeaua de corecţie cum e în primele scheme. Mai uită-te o dată la rez de 47k, nu ai citit bine valoarea, poate e de 4,7k. În cazul ăsta o laşi în pace, valoarea ei dă amplificarea globală, numai dacă ai volum cam mic la ieşire o poţi micşora la 3,3...2,2k.

Ştii cum se spune: măsori de zece ori şi tai o dată. Cu atenţie şi logică rezolvi orice.

[paul14]

Am verificat de mai multe ori, are codul: galben, violet, portocaliu. In orice caz ma apuc de lucru.O singura intrebare mai am momentan: elimin din montaj rez de 100k si 47k plus condul de 22uf si ma leg cu ce fac acuma sau le las acolo si adaug corectia? Dupa mine si tinand cont de schema, elimin ce-i acolo si adaug corectia.

[zal]

Mai verifică o dată rez aia, poate dezlipită din montaj are 4,7k, e imposibil să ai o valoare aşa mare în acea poziţie. Sau poate e vorba de alta?În orice caz, las-o momentan în pace împreună cu cond acela de 22uF. O poţi micşora mai tîrziu dacă nu ai suficient volum.

[paul14]

E de 47k, am si masurat-o. Cred ca de aia se si aude asa incet fara preu.

Am facut in aer montajul. Capetele rezistentei de 390k unde am intrerup pe desen le leg la pinul 9, respectiv 3, nu?

 

PS: scuze ca pun atatea intrebari, dar nu vreau sa bubuie ceva.

 

 

LE: am legat cum am zis, nu a bubuit nimic, dar parca nici corectiile nu se simt. Sa fie din cauza ca nu am conzi nepolarizati de 10uf si 4,7uf si am pus unul de peste 20uf(depasea domeniul aparatului) si respectiv unul de 8uf. Acum e destul de tarziu, dar incerc maine la putere mai mare sa vad daca se simt corectiile.

[zal]

Da, e bine aşa, 3 fiind ieşirea şi 9 intrarea inversoare. Dacă ţi se pare că e puţin efectul, am uitat să precizez că corecţia e de maxim +/-10dB la 50Hz şi 20KHz, scoate rez de 390k şi poţi micşora rez de 22k la 18...15...12...10k. În orice caz nu trebuie să scoată nişte tonuri ''manelistice''. Probabil ai folosit şi puţometri liniari şi cu ăştia mijlocul e deplasat într-o parte, poţi să faci comparaţie cu modul liniar.

Condensatorii ăia electrolitici îţi pot da eventual pocnete la comutarea dintr-un mod în altul, din cauză că scapă tensiune. Dar e un caz extrem ăsta.

 

P.S. cu rez de 47k aveai amplificare x2, în loc de x20 cu una de 4,7k. Probabil ai greşit la montaj.

[paul14]

Am uitat sa precizez ca conzii de 20uf si 8uf sunt nepolarizati. Am facut montajul doar pe un canal tocmai pentru a putea face comparatie. Scot rezistenta de 390k si mai operez pe ici pe colo. Corectia, daca e, e aproape inexistenta. Putometrii sunt de la fostul corector de ton, scrie b100k pe ei. Daca aveam intrarea pe 10k impedanta foloseam alps-urile facute in japonia, asa...Rezistenta aia de 47k o modific dupa ce-mi iasa corectia. N`am facut eu montajul, am prins pe forum o oferta buna si l-am luat. Intr-un fel e gandita ca limitare...

[paul14]

Gata corectorul, merge mai bine decat ma asteptam. Prima data nu simteam corectia pentru ca uitasem sa leg capatul rezistentei de 3k3 de la inalte. Pana sa-mi dau seama am scos si rez de 390k si pe cea de 22k am pus-o de 10k. Le-am lasat totusi asa si am montat piesele pe-o saracie de cablaj de test. Mai am sa caut un comutator si sa mai aranjez putin firele.

Cu acest corector imi disparuse si brumul, dar a revenit putin cand am schimbat rez de 47k cu una de 10k. Daca pun 4k7 mi se pare cam mare amplificarea.

 

zal multumesc mult de schema si indrumari. Functioneaza nemaipomenit.