conexiuni transformator

[MifTy]

Daca cele 2 infasurari secundare sunt identice ( livreaza aceeasi tensiune si au aceeasi rezistenta electrica a infasurarii) pot fi puse in paralel. Acum, pentru o fazare corecta legati impreuna cate un fir de la fiecare inasurare. Daca la celelalte 2 capete (cate 1 din fiecare infasurare) masurati 24 V inseamna ca nu sunt bine fazate si va trebui ca de la o infasurare sa inversati capetele. Daca tensiunea masurata este 0 V atunci infasurarile sunt bine legate pt. a fi puse in paralel.

Dar ma mira ca d-voastra care faceti parte din staful Elforumului (si care dati sfaturi si indrumati electronisti) aveti nelamuririi la unele probleme destul de simple !!!

măi dragă... nu am 24 de volţi ci 48!!! de fapt 42... ar cam trebui să fie 36, aka 18+18=36

adică dublu!!!

 

dacă le lipesc "invers", am 0 volţi, prin urmare la tensiune nulă capetele conectate au faza inversă, corect??

[Relav]

Daca cele 2 infasurari secundare sunt identice ( livreaza aceeasi tensiune si au aceeasi rezistenta electrica a infasurarii) pot fi puse in paralel. Acum, pentru o fazare corecta legati impreuna cate un fir de la fiecare inasurare. Daca la celelalte 2 capete (cate 1 din fiecare infasurare) masurati 24 V inseamna ca nu sunt bine fazate si va trebui ca de la o infasurare sa inversati capetele. Daca tensiunea masurata este 0 V atunci infasurarile sunt bine legate pt. a fi puse in paralel.

Dar ma mira ca d-voastra care faceti parte din staful Elforumului (si care dati sfaturi si indrumati electronisti) aveti nelamuririi la unele probleme destul de simple !!!

măi dragă... nu am 24 de volţi ci 48!!! de fapt 42... ar cam trebui să fie 36, aka 18+18=36

adică dublu!!!

 

dacă le lipesc "invers", am 0 volţi, prin urmare la tensiune nulă capetele conectate au faza inversă, corect??

Acum cand le-ai conectat "invers" in fasurarile sunt in faza si de aceea ai la capete 0V. Lipeste-le impreuna si la capatul asta. In acest fel cele 2 infasurari sunt in paralel si obtii un curent dublu.tensiunea secundara o iei de la capetele infasurarilor (care acum sunt in paralel).

[Felis]

Nu e mai simplu cu un voltmetru? Se inseriaza secundarul, se alimenteaza transformatorul la retea si se masoara capetele secundarului: daca indica zero atunci e inseriat gresit. Apoi se conecteaza infasurarile in paralel din moment de au fost identificate capetele.

Si cu un voltmetru e simplu dar e stiut ca un trafo la care se fazeaza gresit infasurarile i se va satura miezul un miez saturat va avea un camp magnetic puternic in jur si practic o busola sau efectiv o bucata de fier poate oferi informatia mult mai rapid decat necesitatea de a cupla voltmetrul in circuit.Cat despre metoda aia cu difuzorul este posibila dar nu in sensul cum vrea autorul sa o puna in practica. Pentru metoda difuzorului se folosesc secundarele pe post de primar si se injecteaza un semnal sinusoidal in secundar difuzorul fiind cuplat in primar la iesire in cazul unei fazari corecte semnalul injectat va iesi amplificat in tensiune si relativ curat.In cazul unei fazari gresite semnalul va iesi mult atenuat (chiar nul daca sunt perfect identice cele 2 infasurari)si distorsionatOricum metoda cu punti pe fiecare infasurare a trafo e totusi cea mai buna curentul suportat de fiecare punte in parte va fi mai mic si nu mai exista riscul ca infasurarea cu tensiune un pic mai mare sa debiteze curent pe cealalta

[miron1947]

 

Si cu un voltmetru e simplu dar e stiut ca un trafo la care se fazeaza gresit infasurarile i se va satura miezul

Daca nu este conectat o sarcina, fire in gol, (instrumentul nu consuma mult, chiar si cel analogic) nu se intampla nimic rau.Aceasta este metoda cea mai folosita.

[Felis]

 

 

Si cu un voltmetru e simplu dar e stiut ca un trafo la care se fazeaza gresit infasurarile i se va satura miezul

Daca nu este conectat o sarcina, fire in gol, (instrumentul nu consuma mult, chiar si cel analogic) nu se intampla nimic rau.Aceasta este metoda cea mai folosita.

miron ceea ce vreau sa scot in evidenta e faptul ca nu sunt necesare instrumente de masura pentru a faza un transformator e evident ca un aparat de masura nu consuma mult de fapt consuma cu atat mai putin cu,cat rezistenta interna /volt masurat e mai mare a voltmetrului utilizat si ma indoiesc ca un electronist ar utiliza un voltmetru sub 20k/V motivele sunt bine stiute

[cristian_draghiescu]

Bun, cu fazarea s-a lamurit, ceea ce nu inteleg, ce rost are complicatia cudoua punti (spatiu, fire in plus), cand la consumul acela se preteaza doua diodebanale 1N4xxx in montajul cu priza mediana ?Desi nu ma indoiesc ca este perfect cunoscuta functionarea lui, observ ca ingeneral lumea il evita...

[MifTy]

Bun, cu fazarea s-a lamurit, ceea ce nu inteleg, ce rost are complicatia cudoua punti (spatiu, fire in plus), cand la consumul acela se preteaza doua diodebanale 1N4xxx in montajul cu priza mediana ?Desi nu ma indoiesc ca este perfect cunoscuta functionarea lui, observ ca ingeneral lumea il evita...

poate pentru că păţeau ca mine, adineauri: 8 volţi în gol, într-un sens (în loc de 18-21 de volţi) 0 volţi în celălalt.adică, având 2 înfăşurări separate, nu cu priză la jumătate, am făcut conexiunile, şi unde ar fi trebuit să preiau tensiunea redresată, aveam departe de valoarea care ar fi trebuit să iasă...însă am fazat până la urmă înfăşurările (pe una aveam 24 de volţi, dar se încingea traful... ciudat, dacă le-am pus "pe dos" tot 24 de volţi aveam, dar NU se mai încingea traful...)oricum... habar n-am cum naiba a pus neamţul (sau suedezul, cine-o fi "hahn") înfăşurările alea secundare, dar am ajuns la un moment dat să mă întreb dacă m-am prostit subit, sau am halucinaţii...partea bună e că... am reuşit să nu mă curentez!!! partea proastă e că tre' să mă gândesc acum de unde scot suficient de mult plastic sau tinichele de carcasă, şi un voltampermetru de panou...nu de alta, dar vechiul alimentator nu are decât cutie, şi aia cam mititică pentru el.şi un led albastru enervant la culme... de fapt tocmai de-aia l-am şi pus, să-mi scoată ochii cu lumina lui, şi să ştiu că e "on" sursa...

[Felis]

Bun, cu fazarea s-a lamurit, ceea ce nu inteleg, ce rost are complicatia cudoua punti (spatiu, fire in plus), cand la consumul acela se preteaza doua diodebanale 1N4xxx in montajul cu priza mediana ?Desi nu ma indoiesc ca este perfect cunoscuta functionarea lui, observ ca ingeneral lumea il evita...

ce nu ai inteles e de fapt ca autorul threadului doreste mai mult curent prin punerea in paralel a infasurarilor nu o redresare bialternanta cu priza mediana ce iar oferi doar jumatate din curentul disponibil (la redresarea bialtenanta cu priza mediana sa renuntat de mult din motive economice o data cu ieftinirea componentelor pe siliciu cuprul a devenit mult mai costisitor si practic un alimentator de tensiunea X in varianta cu punte gretz necesita doar jumatate din cantitatea de cupru necesara in cazul redresarii bialternanta cu priza mediana.De fapt exact costurile cuprului si raportul dintre putere oferita la o anumita greutate,marime. A dus in final la folosirea cu predilectie a alimentatoarelor in comutatie pentru majoritatea aparaturilor

[remus68]

doreste mai mult curent prin punerea in paralel a infasurarilor nu o redresare bialternanta cu priza mediana ce iar oferi doar jumatate din curentul disponibil

Total eronat! Redresarea bialternanta a celor doua infasurari inseriate ofera acelasi curent ca si cind cele doua infasurari sint in paralel si redresarea este in punte, iar tensiunea de iesire este mai maricica (la redresarea bialternanta) - doar cu 0,6V.

[Felis]

doreste mai mult curent prin punerea in paralel a infasurarilor nu o redresare bialternanta cu priza mediana ce iar oferi doar jumatate din curentul disponibil

Total eronat! Redresarea bialternanta a celor doua infasurari inseriate ofera acelasi curent ca si cind cele doua infasurari sint in paralel si redresarea este in punte, iar tensiunea de iesire este mai maricica (la redresarea bialternanta) - doar cu 0,6V.

eroarea e de partea ta cu scuzele de rigoare diodele furnizeaza pe rand tensiune in cazul redresarii bialternanta cu priza mediana in cazul puntii gretz ambele altenante sunt redresate simultan daca nu esti convins intoarcete la manualul de fizica de a XI-a si ai sa vezi ca de fapt cele 2 infasurari sunt redresate fiecare monoalternanta doar ca fiecare redreseaza cealalta jumatate a alternanteiAsa ca ,curentul debitat va fi doar cel pe carel debiteaza 1 singura infasurare nu suma celor 2(recunosc curentul de incarcare pentru fiecare infasurare poate fi mai mare dar nu dublul valorii deoarece in modul respectiv de lucru fiecare din infasurari lucreaza doar pe semiperioada alocata incalzirea conductorului fiind astfel micsorata)

[remus68]

Cu punerea in paralel a secundarelor si redresare in punte, curentul de iesire este mai mare cu aproximativ 40%, nu dublu decit in varianta cu redresare bialternanta.

[Felis]

spre deosebire de tine eu nu mai pot atasa fisiere dar ceea ce ai afisat am si eu si as putea prezenta acel lucru din cel putin 10 carti ce trateaza subiectul unele mai simplist pentru incepatori iar altele mai detailat impreuna cu toate relatiile de calcul necesare oricum pana si din formulele de calcul reiese superioritatea redresarii cu punte gretz fata de cea cu priza mediana. ceea ce omiti e de fapt calculul puterii eficace se face pentru noua sectiune de conductor obtinuta nu pentru sectiunea unui singur conductor de curiozitate incearca sa faci calculul si ai sa vezi ce dreptate am

[cristian_draghiescu]

Randamentele celor doua tipuri de redresare dubla alternanta sunt deci diferite ?

[remus68]

spre deosebire de tine eu nu mai pot atasa fisiere

Oricine poate atasa! Daca sint prea mari, redimensioneaza-le. Asa am facut si eu.

[cristian_draghiescu]

Time is up !Nu confundati va rog curentul redresat cu factorul de utilizare al transformatorului !(puterea consumata de sarcina in c.c. / puterea aparenta din secundar)Si da, randamentul redresarii este acelasi...