Regim garantat 6N13S-PP-clasaA Pu=7W

[florincccc]

@carageae

M-am gandit si eu la folosirea pungilor pentru copt ca material izolator si am aflat urmatoarele:

 

-grosime 0,05mm

-material PET adica tereftalat de polietilena in stare amorfa, din PET in stare cristalina se produc mylar-ul si hostaphanul pe care le-am vazut in trecut folosite ca izolator prin trafuri, nu stiu in ce masura asta ar putea fi o diferenta decisiva care ar recomanda sau nu folosirea pungilor alora ca folie izolatoare (chimia e o limba total straina pentru mine asa ca pun aici informatiile asa cum au ajuns la mine) http://en.wikipedia.org/wiki/Polyethylene_terephthalate

-temperatura de topire 250-260 grade Celsius

-Glass temperature (din ce am inteles asta ar fi temperatura la care incepe sa-si modifice unele proprietati) 75 grade Celsius, ar putea fi acoperitoare. Sau daca bagi traful intr-o carcasa neventilata n-ar fi bine.

- o problema ar fi ca se degradeaza sub actiunea temperaturii (nu am info in ceea ce priveste exact temperatura peste care se intampla dar banuiesc ca e vorba de glass temperature) si un traf ar trebui sa isi pastreze proprietatile macar 10-20 de ani, nu sa stii ca se coace incet si ireversibil.

-m-am luat cu treburile si n-am apucat sa testez la ce tensiune se strapunge.

 

Accentuez faptul ca nu sunt sigur 100% de datele de mai sus, le-am pus ca pot fi un punct de plecare in documentare

 

Imi cer scuze pentru off topic

[Vizitator]

Ia vedeti voi cine sta mai bine ?!(bineinteles cei care pot interpreta o oscilograma),sau ce se poate spune de cele doua oscilograme comparativ (precizez ca sint exact 2KHz-sqw si 5V/div si in oscilograma mea ,bineinteles am cautat sa o aduc la aceasi scara si axe pe cit posibil pentru a facilita comparatia).

...Pacat ca nu avem acces la trafurile alea de iesire... Nu cred ca doar din snobism da lumea banii pe ele.

@lorik199: am primit un pont despre folosirea pungilor "magice" folosibile pentru copt in cuptor diverse mancaruri. Poate cineva ne ofera un feedback, eu inca nu am testat asa ceva. As fi curios ce tensiune de strapungere are acel material si ce este de fapt?

Mai terminati cu pungile de mincare/ in subiectul meu (daca aveti ceva legat de izoloatie inter stat mergeti la "Detalii transformatoare de iesire" si descrieti acolo ce considerati interesant).

Si oricum transformatoarele facute pe "genuchi" acasa le da clasa alora din ELEKTOR.

[mișa]

Imediat ai observat. :ras:Cine nu stie sa proiecteze/bobineze spune despre orice traf construit acasa ca e "facut pe genunchi". Eu stiu ca un traf home-made poate concura cu unul de fite "cu nume"...

[Vizitator]

Pai sigur ca am observat ce de r...t ! merge 6AS7 din "ELEKTOR"(cu minunatele transformatoare de care unii au mai putin habar , in schimb fac comentarii=tot ce fac altii pe afara_i bun !, ce se obtine in țară_i de ocară ! in mentalitatea lor...asa sint unii vrednici compatrioţi de_ai noştri...) .

__Mai bine acesti "vrednici compatrioţi" ar da un Mail autorului din ELEKTOR "Wim de Jager" si lar sfatui sa mai navigheze din cind in cind si pe elforum poate n_ar fi rau...

[florincccc]

Foarte corect ce spuneti.

[Vizitator]

In ELEKTOR exista pretentia "20 Hz to 27 kHz (without negative feedback)"dar palierul orizontal sqw ESTE INCLINAT la 2KHz-sqw !!!.(20Hz cu palier inclinat la 2KHz-sqw= basme de adormit copii/creduli).

[mișa]

Atrag totusi atentia ca si oscilograma cu sinus limitat spune cite ceva.(tot din Elektor) Faptul ca e simetrica, arata ca finalele functioneaza identic, ceea ce e bine. Ar fi interesant de aflat cine anume produce limitarea. Ideal ar fi sa fie produsa de lampile finale. In cazul schemei din Elektor, parerea mea e ca e produsa de prefinale... Asta iar e un test interesant pentru amplificatoare.Daca limitarea e produsa de perfinale, inseamna ca de fapt amplificatorul "poate mai mult" dar nu-i suficienta tensiunea de alimentare a prefinalelor. Asta se intimpla frecvent la amplificatoarele cu lampi gen 6n13s sau 6s33s, mai ales incepatorilor.Exact asta va pati si Lorik199 cu amplificatorul care-l construieste.Practic, aceasta limitare ar trebui sa apara simultan si in anodul finalei (sau dupa traful de iesire) si in grila finalei. Asta daca e suficienta tensiune de atac. Limitatea apare in grila deoarece semnalul tinde sa pozitiveze grila si aceasta incepe sa consume.Daca deconectam grila finalei de la anodul prefinalei, in anodul prefinalei distorsiunea ar trebui sa dispara. Bineinteles, totul in bucla deschisa.

[Vizitator]

In cazul PP sigur ca limitarea sinus este simetrica(probleme usoare de limitare asimetrica pe semnal sinus pot aparea in cazul SE dar si pentru acest caz sint de evitat limitarile sinus asimetrice si/sau mentinerea cit mai egala cu putinta a semiperioadelor).

[mișa]

Totusi, se intimpla frecvent ca semnalele care ies din defazor sa fie diferite, lucru care trebuie "reglat".

[Vizitator]

Ee...,mare scofala=sa verific amplitudinea , fac un sumator cu trei rezistente "chioare" si "reglez" iesirile din defazor astfel incit sa am la iesire din sumator lipsa semnal=amplitudini egale(sau aproape lipsa semnal,-sumatorul rezistiv este bine sa simuleze Rg1 finale ,am la finale g1 sa zic 470k pun si la sumator doua rezistente de 470k/390k si una de 47k-100k... ).

[Vizitator]

Totusi, se intimpla frecvent ca semnalele care ies din defazor sa fie diferite, lucru care trebuie "reglat".

Un exemplu de defazor teoretic(asta nu inseamna ca nu va functiona practic) unde prin ajustarea uneia din rezistentele de anod a ECC88 se va "regla" amplitudinea la iesire astfel incit in punctul Test(K-Test deschis) semnalul sa fie cu amplitudine minima apropiata de 0.

Ideea fiind amplitudini egale la iesire din defazor(ca modalitate de verificare).

[mișa]

Mie mi-s clare lucrurile astea, sper sa "prinda fenomenul" si cei care nu fac acest reglaj. E important.

[Kosmin]

Sau pt cei cu osciloscoape cu 2 canale, se agata sondele de anozii triodelor(desigur sonde setate X10 minim) si se afiseaza A+B si ar trebui sa fie o dreapta, astea sunt lucruri elementare sau daca au doar sonde 1:1 se pun in grilele finalelor si la fel se procedeaza. Oricum e buna si metoda lui valderama.

[Vizitator]

Nici nu se punea problema ca nu ar fi clare! pt unii participanti la discutii , dar cine stie poate este necesar in unele situatii sa se exemplifice.

Da kosmin227 , dar uite eu nu am osciloscop cu doua canale (de exemplu)si alti poate se gasesc in aceasi situatie, si/dar pot sa vad la fel de precis cum stau cu un singur canal la osciloscop(daca vrei sa crezi/admiti)...,pot foloasi chiar si un alt amplificator audio in situatia descrisa de mine mai sus(acea rezultanta linie in acest caz se poate vizualiza/audia cu un singur canal la osciloscop sau cu un banal amplificator audio)...

[Depanatoru]

Pai se pot masura cu un voltmetru cu impedanta de intrare mare valorile tensiunii alternative la cele doua iesiri , cel mai simplu , nu ? Banuiesc ca oricine are un aparat de masura cat de cat bun .