Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Menadi PA600


nostrom

Postări Recomandate

N-ai inteles ce vroiam sa spun.Rezistenta aia e serie si toti consumatorii se afla dupa ea.Daca pui ca si consumator o sarma atunci ai cel mai prost caz posibil si disipatia e de 2W.In realitate nu e tocmai asa, sarcina fiind de ordinul kohmilor, deci lucrurile stau mai bine.In schimb pt dioda zener, daca ramane fara sarcina va prinde vreo 1.5W disipati.

Niciodata nu va ramane fara sarcina stabilizatorul , pentru ca in integrat exista surse de curent cu consum constant , basca valoarea curentului de repaos ( clasa AB ) pentru TL 072 este 4mA pe operational , iar pentru NE 5532 este 12mA pe operational , totul masurat in gol , adica fara semnal aplicat pe intrare...... Personal recomand o alta abordare constructiva , mai facila , in sensul ca partea de intrare cu CI dual , limitarea SOA ( cu BCuri , nu cum bat unii campii , Menadi a hotarat cu BD din motive de stocuri , avea 20000 de buc , si au un mare dezavantaj , aveau beta mic , deci nu montati BDuri acolo ) pilotii VAS si primii tranzistori din triplet ( cei 4 tranzistori MJE nu au nevoie de radiatoare ! ) blocul de protectie cu partea de LEDuri , comanda ventilatorului , sursa sa fie montate pe un circuit imprimat separat de partea de putere , iar partea de putere sa contina superdioda , releul de iesire , bobina si toti finalii si evident prefinalii ( asta este motivul pentru care sunt inconjurate in acel dreptunghi ) radiatorul , si desigur decuplarile si rezistentele de putere , senzorul termic pentru protectie si ventilator , un conector cu 2x5 pini ce va avea corespondent pe placa de baza , iar traseele de putere cu papuci......ce parere aveti ? Va rog sa comentati ! Se poate face un singur bloc de putere ( stereo ) pentru puteri mici si medii ( maxim 2x 300W / 4 ohmi ) si / sau doua monoblocuri pentru puteri mari , mult mai rational , avand acelasi bloc de intrare .....exact ca la amplificatoarele din clasa profesionala !
Link spre comentariu
  • Răspunsuri 145
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • hpavictor

    54

  • Victor Postolachi

    22

  • zal

    15

  • dj4you

    11

Top autori în acest subiect

Imagini postate

varianta cu modificarile propuse de victor si sorteh , releele de pe iesire sunt pe bordul cu blocul de protectii conexinunea cu iesirea bordului principal se poate face atat cu un cablu cat si cu cu un pin direct inre cele doua borduri , deasemeni am lasat si sigurantele de pe ramurile de alimentare

Link spre comentariu

O abordare mega paranoico-ciobaneasca e sa iei cel mai prost caz. De aia am spus ca ramane fara sarcina stabilizatorul.Ce te faci daca vine klingonianul si iti teleporteaza tot AO-ul la dudi acasa pe nava enterprise? A ? Se arde dioda? Se arde, vorba lui ratza, ca e de gen feminin!Sau sa pui macar o sarcina in plus, numai asa de a dracului sa stabilizeze consumul. AO-ul clar ca o sa consume tot timpul, dar daca ai ceva contact prost? Mai bine cu o rezistenta serie (aia de 3.3k) si cu una paralel faci ca tensiunea sa fie ceva mai mica sa nu trebuiasca sa pui un zener baban.Leco, cum sa zic, oare ce e mai ieftin? 4 rezistente si 2 zenere sau o infasurare suplimentara, redresare, conzi etc?Daca se poate mai ieftin si merge la fel de bine care e problema ca faci economie? Sa avem grija sa proiectam stabilizatorul calumea, eventual cu o dioda zener pusa la comanda unui repetor pe emitor. In felul asta cazul de care te temi tu e mai putin probabil sa se intample.

Link spre comentariu

In felul asta cazul de care te temi tu e mai putin probabil sa se intample.

Omu' eu sint POATE, PREA old school, poate prea pentru multi ...

Ma abtin de la alte comentarii.

 

Ma mira ca daca, in anii 90+ se preferau reduceri de ast gen, copiind dupa alti producatori, care proiectau schemele pentru anumite rapoarte tensiuni/curenti; si ai nostrii sau altii, puneau 10-20Vcc in plus pe fiecare ramura de alimentare pentru a "cistiga" citeva zeci sau suta' de wati in plus, netinind cont de anumiti parametrii, nu neaparat SOA a finalilor, si credeau ca GOD , are piciorul in schema lor, au luat o mica -mare plasa.

 

ORICE clasa AB, NU va trebui alimentata cu mai mult de 98Vcc simetric fata de masa, cu minim 5 finali de 15A, cu 2A SOA/brat pentru 4 ohm/canal/

 

Toate astea, au sau vor avea repercursiuni , in timp, asupra amplifuluii respectiv.

 

Tine-ti cont ca , pe vremea d-lui Menadi, nu existau clone la transistorii finali, China era NESEMNIFICATIVA in domeniul asta!!!!!!!!!!!!

Link spre comentariu

Prefer să mă scarpin în nas decît în altă parte. :ras:

Treaba avansează cu un pas înainte, unul înapoi. În cuvinte simple, ar suna cam aşa: BC-uri în limitatoare rezistă liniştit numai în amplifuri cu tensiuni mărunte, în acea poziţie trz trebuie să suporte ce debitează trz piloţi, care la rîndul lor trebuie puşi suficient de puternici ca să ţină pînă se dumireşte ghiolbanu că e ceva defect la amplif. Marele noroc, în general, e că nimeni nu porneşte ampliful cu volumul la maxim, deci aşa scapă de regulă şi creează senzaţia că sînt bine dimensionaţi. Trz respectivi lucrează în 2 cazuri: la apariţia tensiunii c.c. pe rez de emitor trz final martor (cînd se străpunge acesta, existînd pericolul arderii şi a trz limitator, că rez de cîteva sute de ohmi din bază nu-l scapă de zecile de volţi), sau la volum mare, tensiune c.a. pe aceeaşi rez (în acest caz de obicei scapă trz limitator, tensiunea c.a. din bază fiind mică). Trz din limitatoare nu au nevoie de beta mare, ci de Uce şi Ic suficiente, destul de des am întîlnit cazuri în care se ardeau mai iute ca trz finali, împreună cu diodele (de regulă unele gen 1N4148, tot din economie) şi rez din baze.

Aici trebuie să-i dau dreptate lui DjLeco, multe amplifuri făcute în acele vremuri ptr lăutari, erau supravoltate, din 2 motive: unu, la nuntă la ţară, nu era 220V la priză şi îi băteau nuntaşii că nu se auzea cînd strigau darul şi al doilea e din nepricepere. Aşa am făcut şi eu la începuturi, luam o schemă cu +/-45V şi o alimentam la +/-55V, binenţeles că nu erau BC-uri şi BD-uri destul de dezvoltate, chiar dacă cu trz finali mă mai descurcam (2N3442,3773,4348, KUY-uri, BUX-uri, SDT-uri... etc). Abia după 1995 au apărut prin magazine trz ca 2SA970-1265-1301-1302-1306/2SC2244-3182-3280-3281-3298. Ca să se procedeze aşa şi azi, mi se pare că seamănă cu obscurantismul evului mediu (''crede şi nu cerceta'', aici ar fi ''copiază şi nu cerceta''). Încă o chestie: celebritatea autorului unei scheme, nu garantează reuşita extinderii ei necontrolate. Ceva asemănător se întîmplă şi cu schemele modificate ptr trz mosfeţi industriali, din ăia ptr becuri şi motoare. Dacă am învăţat ceva din acele experienţe şi de la alţii mai bătrîni, e că analiza logică şi supradimensionarea sînt cheile reuşitei.

În legătură cu banda de frecvenţă a trz folosiţi: schemele din acele vremuri eroice trebuie adaptate la trz noi de pe piaţă.

Relee cu contacte sudate am găsit şi în amplifuri cu +/-40...60V alimentare, mai ales de tipul cu 3-4 contacte în paralel, că au distanţă mică între ele. La un amplif de genul ăstuia care se discută aici, ar fi sigur doar un releu baban de minim 16A, sau contactor de 25A. Asemănător şi ptr pornirea amplifului, iar rez şuntată să fie bobinată, cam de 25-35W, timpul de cuplare minim 3 secunde şi neapărat filtre, de reţea şi pe contacte. În principiu, tot ce trece de 500W consum ar trebui tratat ca făcînd parte din domeniul electrotehnicii.

Tot nu pricep încăpăţînarea cu privire la alimentarea sărăciei de integrat, e mai ieftin să stai cu frică că poate crăpa oricînd o diodă zenner? Economia e mama dezastrului. :freaza:

dj4you, 47pF în paralel cu rez din bucla de amplificare e prea mare, la fel şi cele de 470pF antioscilaţii, la astea e o valoare maximală, aşa din ureche, ca să nu taie la înalte, poţi pune liniştit 220pF/500V sau chiar 1kV, cei albaştri de tv sînt excelenţi, tot la aceleaşi tensiuni poţi pune şi cond de 330pF de la ieşirea integratului, iar cond de 100nF în paralel pe rez de 15k pune-i la 160...250V, iar rez de 15k la vreo 2W.

4,7uF la intrare e mic la impedanţa de 22k, pune unul nepolarizat de 10uF/63V tip mpp, mkt, mks şi în general, nu mai folosi cond electrolitici decît prin surse. Rez de la intrare de 68k e prea mică, dacă mai adaugi un puţometru de cîteva zeci de k, pune una de sute de k, rolul ei e doar să descarce cond de intrare.

La trz superdiodă, cuplajul termic al BD243C e bun dar are Uce şi beta cam mici, iar cond de 680nF care-l şuntează ar trebui pus la 400V, ptr un gabarit decent, e mai bun unul de 100nF/400V.

La fel şi cond din filtrul de la ieşire, iar cel în paralel cu rez de 330 Ohmi e cam inutil (apropos, s-o pui la minim 3W).

Rez de 10 Ohmi care preced limitatoarele pune-le mai bine de 100, iar R1,2,3,5 ce valori vor avea?

La trz finali, pune în serie cu bazele rez de 1...10 Ohmi/0,5W.

Curiozitatea mare e cu siguranţele de 15A, ce tip vei folosi? Fiind mai greu de procurat, ar fi mai uşor să pui unele mai mici ptr cîte 2-3 trz finali, pe colectoare. Aici trebuie să amintesc de ampliful de 200W de radioficare I.E.I. care avea siguranţe pe fiecare din cei 6 trz finali.

Bobina de la ieşire din sîrmă de minim 2mm.

arata fain is curios daca si merge

Asta aştept şi eu.

Link spre comentariu

Alo , aici nu este tribuna parlamentului ! Sunt necesare justificari pentru orice ! Daca va ingrijoreaza regimul pilotilor in regim greu , de scurtcircuit , puteti mari pana la 47 ohmi rezistentele din baza tripletului final ( cele de 10 ohmi ) iar cond din intrare are o valoare de minim 4,7 micro , acolo nu este permis bipolar sau electrolitic , in rest , Doamne ajuta! Daca finalii au BE 5,6 ohmi , sub nicio forma nu mai trebuie rezistente in serie cu bazele finalilor , practic exact asta este si marele avantaj al solutiei recomandate de mine , functionarea in clasa AB+B , clasica pentru Crown , cu calitati deosebite acustice si randament bun ( probabil nu a vrut sa evidentieze acest lucru necunoscatorilor , din motive de invidie tehnica ! ) iar restul componentelor trebuie sa ramana asa cum sunt ! Restul vrajelii constituie o simpla cosmetizare a unei discutii dintre surzi , gen tranzistori mos cu banda joasa pentru actionari becuri si motoare din piata , sau supracompensarea prin schimbarea valorilor condesatorilor din zone cheie ! Valoarea exacta se va stabili ulterior , prin analizarea functionarii tranzitorii a amplificatorului , si nu inainte , aproximand dupa ureche.....Este evident ca se doreste prostirea forumistilor prin sintagme gen supravoltare , limbaj uzitat in tagma televizoristilor , oameni care traiesc la limita negocierii intre client si prostitutie morala ( asta e o lauda , sa nu se inteleaga gresit , oamenii muncesc mult si degeaba ) si reprezinta o manipulare negativaP.S. Poate face cineva un calcul , sa lamureasca pe toata lumea care este puterea disipata a pilotilor in gol , in sarcina full , si in regim de scurtcircuit ? Dar pentru tranzistorii limitatori SOA ? Asa se vede cine bate campii ( licenta poetica preluata din folclor ) si sa indreptam eroarea , daca va fi cazul , scuzele de rigoare pentru cei lezati ( bere virtuala din greu ) iar pentru ceilalti colegi de forum , o foarte interesanta lectie de electronica aplicata , un bun exemplu pentru toti , personalizand modelul la aplicatia fiecaruia , evitand pe viitor erori sau suspiciuni.....

Link spre comentariu

Nu asta a fost scopul interventiei mele , si doresc sa imi prezint scuze fata de oricine se simte lezat sau deranjat de interventia mea precedenta , si consider ca din disputa mea cu ZAL toata lumea are de invatat , dar din pacate am folosit un cuvant cu un mare impact psihologic , o nefericita alaturare de idei si cuvinte ....Il apreciez ca om , familist , cetatean responsabil , prieten de valoare si ii respect competenta in ceea ce face , cu profesionalism , suflet si total dezinteresat , un mare suflet , cu o mare experienta de viata si un fin psiholog , sper ca va accepta si va intelege grava si regretabila mea iesire , care are la origine un alt motiv decat o disputa tehnica intre doi colegi de forum , al carei premiu ar fi fost evolutia tuturor , in domeniul nostru atat de drag , electronica audio , caruia ii dedicam o mare parte din viata , timp si bani .Doresc sa treaca cu vederea alaturarea nefericita de idei si cuvinte jignitoare , in numele prieteniei ce ne leaga , si garantez ca sub nicio forma nu se va mai repeta niciodata , voi fi mult mai atent in alegerea cuvintelor din viitoarele interventii ale mele......Cu respect , Victor

Link spre comentariu

Poate face cineva un calcul , sa lamureasca pe toata lumea care este puterea disipata a pilotilor in gol , in sarcina full , si in regim de scurtcircuit ? Dar pentru tranzistorii limitatori SOA ? Sa indreptam eroarea , daca va fi cazul , cu scuzele de rigoare pentru cei lezati ( bere virtuala din greu ) iar pentru ceilalti colegi de forum , o foarte interesanta lectie de electronica aplicata , un bun exemplu pentru toti , personalizand modelul la aplicatia fiecaruia , evitand pe viitor erori sau suspiciuni.....

Se ofera cineva ?
Link spre comentariu

Scuze tuturor ca incerc sa rezolv problema mea in acest topic ,daca nu postez corect puteti sa sttergeti.Am procurat tranzistoare cu inscriptie ON 4 euro bucata, chipurile au spus ca sunt originale, le-am inperecheat . Curentul de mers in gol 68,9 mA ,nici nu am umblat la semireglabil, am lasat asa cum era, am injectat un semnal de 500mV/1kHz prin potentiometrul de la volum am marit semnalul la intrare pina multimetrul imi indica 1A , apoi am micsorat semnalul , curentul cam greu s-a stabilizat la 70 mA, apoi iar am marit semnalul si micsorat, dar de data aceasta curentul de mers in gol nu s-a stabilizat ca in cazul precedent dar din contra sa marit si siguranta a cedat, respectiv doi finali sau defectat. Ceia ce tine de lipituri totul este OK de la inceput m-am ocupat cu aceasta, protectiile merg la 100 , termostabilizarea la fel, ma gindesc ca poate vreun ceramic face probleme, m-am apucat sa desenez schema etajului final, poate imi va mai veni vreo idee. As vrea s-al repar fiindca am avut sansa sa-l aud jumate de ora cum suna si chiar mi-a placut. D-nul Menadi ce nu are schema? sau nui posibil de facut rost de ea?Multumesc mult!

Link spre comentariu

O alta schema de amplificator , tot de la firma ce a continuat lui Menadi Electronic , practic cea mai evoluata schema ( ansamblata dupa 2000 , Dj Leco a facut si o recenzie la acest amplificator ,defavorabila !). Nu am reusit sa fac rost de schema completa , lipseste modulul de intrare , ce continea desimetrizorul si un filtru subsonic / ultrasonic , precum si comutatoarele de mono / bridge si stereo / paralel input , dar aveti complet etajul final si circuitul de protectie......Sper sa va foloseasca ! In curand si schema amplificatorului PA1600 ( ansamblat intre 1998 - 2000 )

Link spre comentariu

Buna tuturor !Astazi m-am ocupat de amplificatorul cu pricina, am mai ars o pereche de finali si m-am pus pe anlizat amplificatorul de la o margina, primul lucru care l-am facut am taiat carcasele tranzistoarelor facute de ON si Motorola, am comparat cristalele si diferenta dintre un tranzistor cu care a lucrat ampliful de cin ii el si unul procurat acum. Diferente nu am observat in cele susnumite asa la prima vedere. Toate tranzistoarele defecte care apartineu amplificatorului cind l-am primit am opservat un lucru pentru mine important, tranzistoarele MJ1025 aveau inscriptionate acelas numar 9931, respectiv si complementarele la fel se vede in imagine MJ15024 si numarul 9937. Ce am facut eu , am luat si am cautat tranzistori care sa coincida tot numarul respectiv ca la toate numai ca am gasit doar 4 pe + si 4_. Am reglat curentul de mers in gol 60 mA U alimentare +_ 100V. Si un mic test:Multimetru cu galben masoara tensunea de alimentareMultimetru cu rosu masoara temperatura pe radiatoareMultimetru negru masoara tensiunea pe sarcinaRezistor 4 Omi bobinat cu conductor de nihrom diametru 2mm.Rezultate obinute:1KHz/4 OmiUsarcina= 74,8VUalimentare=87,5VTemperatura pe radiator= 44*COpservatii:Daca radiatorul se inferbinta mai mult de 67*C decupleaza releul de esire, mentionez ca se inferbinta foarte repede aproximativ 1min ceia ce nu-mi pare normal. Am mai facut test si la 5Khz ceia ce am opservat ca la puterea maxina apar distorsiuni nu chiar placute.5KHz/4OmiUsarcina=85VUalimentare=87VTemperatura pe radiator=46 *C in crestere la orice test. Va multumesc , si sa vedem ce spun si altii despre statia respectiva , accentuez inca nu este pe deplin in functionare normala mai am de lucrat la ea dar pentru inceput cred ca am obtinut un rezultat bun cu 4 perechi de finali, putin tensiunea de alimentare cam a scazut si nu chiar mare liniaritate,dar pina la urma obtin eu ceva.

Link spre comentariu

La +/- 100Vcc alimentare in gol, NU ai cum sa obtii 74 Volti pe sarcina, acel aparat NU masoara bine, probabil nefiind TRUE RMS, de aceea odata cu cresterea frecventei, iti arata si tensiunea pe sarcina mai mare.Injecteaza semnal de 50 Hz, si pune atit osciloscopul cit si multimetrul pe sarcina, si vezi acolo ce si cum, ar trebui pe la 63-66 Vrms/8 ohm sau 55-60 Vrms pe 4 ohm, sa apara limitari de clipping.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări