elm Postat Septembrie 7, 2011 Partajează Postat Septembrie 7, 2011 Văzusem pe un site ideea asta, de utilizare a unei lămpi redresoare doar pentru întîrzierea anodică, prin legarea celor două diode în paralel. Nu țin minte să fi fost folosite rezistoare de echilibrare, dar o să verific, cu toate că mai mult de încărcarea diferită a diodelor nu văd ce s-ar putea întîmpla...Avantajul configurației constă tocmai în capacitatea mare de filtraj (200uF) care sepoate monta după redresorul cu siliciu dar înaintea lămpii redresoare plus curentul dublu suportat.Sincer să fiu, cea mai elegantă imi pare configurația unui redresor dublă alternanță (n-am priză mediană la trafo rețea) construit cu o lampă (diodele cu catod comun) și două diode cu siliciu (cele cu anod comun). Așa și făcusem inițial dar a mers cel mai prost și mai violent (e drept ca montasem și drosel, cu care a mers prost și fără lampa redresoare buclucașă)O să încerc doar cu o diodă din lampă, n-ar fi exclus să se deranjeze reciproc, sau cu două rezistoare de echilibrare, să vedem ce face Link spre comentariu
elm Postat Septembrie 8, 2011 Partajează Postat Septembrie 8, 2011 Au fost eliminate și aceste ultime probleme de funcționare: oscilația ciudată a tensiunii anodice se datora ori droselului ori lămpii redresoare cu cele două secțiuni montate simplu paralel. Este clar ca nu îi place așa, cu o singură diodă merge așa cum ar trebui să meargă.Plus că filtrarea simplă RC este suficientă, droselul nu se dovedește indispensabil. Brumul peste măsură de mare se datora capacității de filtrare de numai 8uF din anodica prefinalului. Cu cca 108 uF ramîne doar un susur, cu 330uF nu se mai vede nimic pe osciloscop...Ramîne totuși o problemă de care utilizatorii de 6p3s poate s-au lovit: răspunsul amplificatorului la frecvențe medii pînă la ultraînalte este excelent, la joase însă este o altă poveste (adică lipsește cu desăvîrșire sub cca 100 .. 200Hz).-cu reacțiile RN2 și RN3 valderama implementate...Ar putea o buclă globală de reacție să remedieze problema? A mai întîlnit cineva un răspuns așa de prost în partea inferioară a benzii de frecvență? Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 8, 2011 Partajează Postat Septembrie 8, 2011 ... (adică lipsește cu desăvîrșire sub cca 100 .. 200Hz)......Ar putea o buclă globală de reacție să remedieze problema? A mai întîlnit cineva un răspuns așa de prost în partea inferioară a benzii de frecvență?"O buclă globală de reacție" NU va remedia problema. Numai cind inductanta primarului(OT) este foarte mica sau cuplajele intre etaje foarte slabe(verificati rezistentele de grila poate ati gresit cu un ordin de marime valoarea lor...la fel pentru condensatori de cuplaj intrare si intre-etaje...),practic aveti comportament de filtru trece sus per-ansamblu. Link spre comentariu
carageae Postat Septembrie 8, 2011 Partajează Postat Septembrie 8, 2011 Condensatoarele dintre etaje sunt noi, sau recuperate?Chiar daca sunt noi ar fi bine sa fie si masurate, eu am avut cazuri de condensatoare romanesti noi - ma rog, NOS, aveau terminalele nelipite, dar fabricate in anii 80 - care aveau sub 1/5 din valoarea inscriptionata...sub 100 nF pentru un condensator de 470nF... Link spre comentariu
elm Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 Acuma, din patru condensatoare, doua sint noi, unul e NOS românesc iar altul este recuperat.Ca valori de schemă corespund, nu am pus din greșeală valori cu ordin de mărime diferit (era o mare posibilitate) și deși nu am avut cu ce să măsor capacitățile, este clar ca sînt în ordine și bună stare. Asta pentru că am verificat funcționarea montajului cu generatorul de semnal și osciloscop.Amîndouă etajele de preamplificare funcționează comform, deci cuplajele se fac fără atenuări semnificative. Semnalul din grila tetrodei finale nu are nici-o variație semnificativă de amplitudine de la zeci de Hz pînă la zeci de kHz.Toată problema rămîne în cîrca etajului de putere.Iar aici trebuie specificat că deformează ușor unda, deformarea fiind aceeași indiferent de amplitudine sau frecvență (neconsiderînd intrarea în limitare).Tot la capitolul distorsiuni, alternanța pozitivă este puțin mai mare decît cea negativă și evident, intră prima în limitare. Să fie PSF-ul prea sus, la 55 mA și 230V? (zic sus pentru că tensiunea pe sarcină este în antifază cu cea din g1, n-am verificat sensul de bobinare al transformatorului)Valoric, la 140Hz, tensiunea pe sarcină este 30% din cea corespunzătoare la 1140Hz, pentru aceeași tensiune de intrare... Link spre comentariu
Depanatoru Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 Ce traf de iesire ai folosit? Tensiunea de alimentare e prea mica , ti-ar trebui vreo 300V la acelasi curent Link spre comentariu
elm Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 Traf special pentru 6p3s-e făcut de DJ_Dog. Și am două, pentru stereo, ar fi chiar nasol să nu fie bune, dar probabil greșesc eu undeva.Transformatorul de alimentare mai are o infașurare de 195V, o să comut pe ea; măcar 260 .. 265V tot tre' să obțin...LE: acum, la proba cu semnal audio și boxe nu pot spune că nu mi-a plăcut cum se aude, doar că nu are joase mai deloc Link spre comentariu
fcon Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 Traf special pentru 6p3s-e făcut de DJ_Dog.... doar că nu are joase mai delocAcele trafuri de cca. 7-8 cm2, cu un secundar intre doua infasurari de primar? Pararea mea: cam putin fier! Poti pune o reactie negativa catod finala -secundarul trafului si apare un pic de bas... Link spre comentariu
mișa Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 Traful de iesire daca are o spira in scurt circuit suna incet si fara joase. (poate fi una din cauze) Link spre comentariu
fcon Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 Traful de iesire daca are o spira in scurt circuit suna incet si fara joase.... si tot amplificatorul suna lesinat, pe incinte putin sensibile. Putem porni de la ideea ca trafurile sunt corect facute, fara spira in scurt (sa-i dam credit lui Dog). poate pune in circuit si traful nr. 2; cred ca este putin probabil sa fie amandoua cu aceeasi problema, insa cunosc trafurile si le-am incercat.Pe medii-inalte suna placut...LE= , n-am intentionat sa contrez! Doar stiu trafurile... Respect! Link spre comentariu
elm Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 Traf special pentru 6p3s-e făcut de DJ_Dog.... doar că nu are joase mai delocAcele trafuri de cca. 7-8 cm2, cu un secundar intre doua infasurari de primar? Pararea mea: cam putin fier! Poti pune o reactie negativa catod finala -secundarul trafului si apare un pic de bas...Da, de-alea sînt, dar din păcate și mai puțin fier... 6 cmp...Într-adevăr pe medii înalte sună bine, parcă un pic strident, poate și din cauza lipsei joaselor.Reacția catod finală - secundar traf este deja făcută, am legat catodul condensatorului de decuplare la firul cald al secundarului trafului."Putem porni de la ideea ca trafurile sunt corect facute, fara spira in scurt (sa-i dam credit lui Dog)."Sînt noi nouțe, nu le-am încins de nici-un fel, nu cred că sînt defecte. O să-l încerc și pe celălalt, dar nici ăsta nu sună deloc leșinat. Așa, fără joase, urlă de mă dă afară din cameră și nu am ajuns la saturație...Din păcate e cam clară treaba, o să mai incerc un traf recuperat dintr-un televizor, e potrivit ca impedanțe dar mai mare ca astea...Pentru 6p3s SE cam ce secțiune ar fi recomandată pentru transformatoare? S-ar putea să mă apuc să caut Link spre comentariu
fcon Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 ...Pentru 6p3s SE cam ce secțiune ar fi recomandată pentru transformatoare? S-ar putea să mă apuc să caut...Eu am incercat cu alte trei sectiuni: 10, 12 si 14 cm2.Cel de 10 era unul rusesc, special pentru 6P3S, insa de radio, adica nu de hifi.Din calcule ar trebui ca unul de cca 12 cm2 sa fie OK, insa cel mai bine a sunat cel "mare"... Am facut comparatie cu un SE Unison Research cu KT-uri si-i tinea piept vitejeste... Link spre comentariu
Vizitator Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 ..., dar din păcate și mai puțin fier... 6 cmp...Sectiune mica pt config SE mai ales (saturatie usoara/rapida pentru ia "mari" - numar mare de spire primar -necesita intrefier serios-poate si de 1mm-functie de nr spire primar , randament scazut ,raspuns deficitar la joase) 6cmp OT pretabil 2W-3W in sarcina secundar (cu pierderi mari de putere anod-sarcina secundar ,randament in cel mai fericit caz 0.7) ,banda incepind de la 60-70Hz cu -3db sau si mai prost... 6cmp-sectiune-miez bun pentru ameliorarea cit de cit a etajului AF-SE(ECL82) din radiorecptoare etc. ia0 in cazul 6P3S-config SE se invirte in jurul a 70mA(cind Ua=260-270V) ,ce numar de spre sa am in primar ? pentru frecvente joase cind am 6cmp sectiune ? ,poate nu se stie !? in principiu pentru 6P3S-SE Ra ar fi cam 3k6 ,sau daca am un nr de spire primar apreciabil-ce fac cu saturatia miezului 6cmp ? ,hai sa zicem ca o fi cumva compromisul -dar ce sectiune conductor am in secundar ? sau ce numar de spire are infasurarea secundara ? etc etc. 6cmp bun cind ia0= 20-30mA-maxim40mA pentru un inrefier aceptabil 0.3-0,4mm...(ECL82-SE ,ECL86-SE ,EL84-SE-fara pretentii ,si fara "joase" etc,etc).Pentru config PP ar fi cum ar mai fi 6cmp(E+I)-sectiune-miez daca ma limitez la un 4-5W in secundar sarcina cu ceva saminta de "joase"... PS.Amplficatorul clasaA-SE (cu tuburi electronice) necesita documentare serioasa daca dorim sa obtinem un "rezultat-acceptabil". Link spre comentariu
zbodeoc Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 Reacția catod finală - secundar traf este deja făcută, am legat catodul condensatorului de decuplare la firul cald al secundarului trafului.Cum sint legate firele "calde" ale primar -secundar traf iesire? Link spre comentariu
elm Postat Septembrie 9, 2011 Partajează Postat Septembrie 9, 2011 poate nu se stie !?Este foarte adevarat ce spuneţi, pentru mine transformatorul de ieşire este o "cutie neagră". Iar asta nu pentru că nu aş cunoaşte funcţionarea transformatorului, ci pentru că neavînd acces corespunzător la materialele necesare, nu m-a interesat la modul concret proiectarea unui transformator de sunet (sau de orice fel), ci mai degrabă, achiziţionarea luiPS.Amplficatorul clasaA-SE (cu tuburi electronice) necesita documentare serioasa daca dorim sa obtinem un "rezultat-acceptabil".În acest context am preferat să plec de la o bază solidă, un kit cu transformatoarele necesare (şi lămpile, dacă tot) de la DJ_Dog.Iar de aici, am început, într-adevăr, documentarea, de unde a rezultat schema pe care am lucrat (şi pe care nu am copiat-o). Din păcate însă, se pare că am plecat din start de la un traf "neputincios", bazîndu-mă pe faptul că omul de la care l-am luat, o şti ce face... mde'@zbodeoc: aici Dog l-a făcut bine, dpdv "coloristic": după înserierea celor două secţiuni de primar, roşul la +Ua, negrul la anodul tetrodei. Iar pentru secundar, începutul înfăsurării la masă, priza la 60 spire la ieşire (am sarcina de 4 ohm), iar capătul înfăşurării (după încă 40 spire) în aer.Concret, căderea de tensiune pe sarcină este în antifază cu tensiunea pe g1 a tetrodei. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum