Ampificator SE cu 6P3S si 6N6P

[zbodeoc]

Multumesc pentru aprecieri Valderama, inseamna ca LL1663/PP e de fapt un LL1663/50mA, care si asta e de-a dreptul identic cu LL1663/100mA; se cheama ca suedezii au descoperit transformatorul care face tot-tot numa' sa-i dam ce scrie pe el - asta-i o veste grozava!

[Vizitator]

Zbodeoc daca erai mai atent observai ca acest LUNDAHL LL1663 merge chiar pina la 160mA.

Poate reusesti totusi sa intelegi ce am scris

 

Ţin să amintesc ,pentru bobinele cu miez magnetic inductanţa variază odată cu modificarea permeabilităţii magnetice relative funcţie de densitatea liniilor de câmp magnetic ce străbat miezul deci funcţie de intensitate curentului electric prin spirele bobinei. Din acest motiv la aceeaşi frecvenţă dar la nivele de solicitare în curent diferite să obţinem rezultate diferite pentru inductanţa bobinei.

într_un alt subiect caragae recomanda LUNDAHL LL1663 http://www.lundahl.se/pdfs/datash/1663.pdf in pdf se poate vedea de exemplu că LL1663 poate avea atit 35H/50mA cit şi 17H/100mA fiind vorba de acelasi transformator ,numai curentul difera.

Asadar de regulă cind precizam inductanta(H) este bine sa precizăm şi curentul...

Precizarea singulară a inductanţei in H fară precizarea curentului fiind mai sumară...

 

Cîţi henry o avea acest transformator http://i54.tinypic.com/2e1daoh.jpg pentru Ia_max stipulat sau pentru ce curent ar fi 56H ?.

[89-CEC]

Multumesc pentru aprecieri Valderama, inseamna ca LL1663/PP e de fapt un LL1663/50mA, care si asta e de-a dreptul identic cu LL1663/100mA; se cheama ca suedezii au descoperit transformatorul care face tot-tot numa' sa-i dam ce scrie pe el - asta-i o veste grozava!

@valderama a incercat sa va explice ceva dar nu pricepeti ; convingeti-va singur :http://www.lundahl.se/pdfs/datash/1663.pdf

[Depanatoru]

PP si SE sunt 2 versiuni diferite ( SE are evident intrefier )Inductanta bobinei scade pe masura ce creste curentul continuu , situatia limita e cand se ajunge la saturatia miezului iar inductanta scade spre 0 , conditie de evitat ...

[zbodeoc]

Bine, hai s-o iau altfel:

 

http://www.lundahl.se/pdfs/datash/1664.pdf

 

[Depanatoru]

Sunt intr-adevar mai multe versiuni de SE ( cu intrefier diferit) http://www.jacmusic.com/lundahl/html/SE-PP.htm

Dar are si el dreptate ca inductanta ar trebui masurata la curentul continuu "de lucru" , poate sau nu sa varieze mult fata de situatia fara curent in functie de materiale , intrefier , nr. spire , etc

[Vizitator]

Chestiune simplă , transformatorul de ieşire fiind o bobină cu miez magnetic cu permeabilitate magnetica relativa functie de densitatea liniilor de câmp ce strabat miezul ,densitatea liniilor de câmp ce străbat miezul de ce este dictată ?! sau modificarea curentului prin bobină nu conduce la modificarea densităţi liniilor de câmp ce străbat miezul ?! (din acest motiv la aceeaşi frecvenţă dar la nivele de solicitare în curent diferite obţinem rezultate diferite pentru inductanţa bobinei ,aşadar de regulă cind precizăm inductanţa/H este bine să precizăm şi curentul prin bobină...),vă place sau nu unora , asta e.

Pentru config SE cînd se precizează inductanţa/H este bine să fie precizat si curentul.

[blue]

@ Lazaroiu are dreptate cind spune ca transformatorul trebuie personalizat, eu as spune mai degraba adaptat, ma rog nu conteaza termenul folosit, ideea este ca doua transformatoare cu aceiasi sectiune de miez, tole si carcase identice, puteri egale si impendante primar/secundar la fel , pot fi diferite in functie de tubul folosit si tensiunea anodica existenta. Doua amplificatoare folosind acelasi tip de transformator pot suna diferit functie de regimurile dinamice , se poate vedea acest lucru si prin masuratori, totusi diferentele nu sint exagerat de mari, se pot accepta compromisuri mai ales cind este vorba de pretul platit

[Vizitator]

Domnilor in principiu reactanta inductiva a primarului - ar fi bine sa fie facuta in zona de lucru care ne intereseaza adica 20Hz-50Hz pentru un curent echivalent modulat tub final ,urmarita si saturatia miezului(prin suprapunerea si unei componente CC echivalenta ia0).

Determinarea inductantei intr_o punte RLC fiind orientativa(curentul modulat are alta valoare virf la virf si eventual lipseste cu desavirsire componenta CC echivalenta ...).

Cea mai buna determinare(L sau XL_fmin)atunci cind ne intereseaza raspunsul la frecvente joase se poate face chiar in montaj unde nimic nu mai este simulat) foarte simplu ,nu cred ca necesita descriere .

[mișa]

Adica tu propui sa alimentam primarul trafului cu 50Hz cu tensiune variabila sau chiar cu 220V unde se poate si sa masuram curentul. Astfel determinam Xl si calculam inductanta. Acum, ideal ar fi sa alimentam traful la tensiunea AC la care ar fi alimentat de amplificator...Zic 50Hz pentru ca e cel mai usor. Nu toata lumea are generator care sa scoata sute de volti pentru a testa la alta frecventa.Simularea componentei continue e mai dificila, eventual folosirea unei surse de curent cu plaja foarte mare de tensiuni...Zic sursa de curent pentru ca are impedanta interna mare (teoretic infinita) si nu sunteaza componenta alternativa.

[THOMAS]

PP si SE sunt 2 versiuni diferite ( SE are evident intrefier )Inductanta bobinei scade pe masura ce creste curentul continuu , situatia limita e cand se ajunge la saturatia miezului iar inductanta scade spre 0 , conditie de evitat ...

Foarte bine spuneti si foarte corect.Eu masor inductantele trafurilor de iesire pentru SE-uri,acolo unde este vb de o componenta permanenta DC ducand traful la limita saturatiei si masurand cu ajutorul unei punti de care am facut referire mai sus) inductanta primarului,dar ,repet,la limita de saturatie a miezului.Saturatia miezului se determina cu ajutorul unui simplu montaj propus de ,figurile Lissajous cu ajutorul osciloscopului. Inductanta bobinei primarului se modifica ca in desenul din atasament,trebuie avut grija cat de bine "acordam" intrefierul.

[Vizitator fixipixi]

La pagina 10 nu credeam ca tranformatoarele de iesire pentru RS1003 (SRS551) facute de domnul "lazaroiu" sunt atat de bune cum scrie pe eticheta. Prin amabilitatea domnului "zbodeoc" au putut fi masurate cu super-aparate de masura. Concluzia: sunt transformatoare din clasa de top. Pe parte de bas au o crestere si apoi coboara foarte usor (1,8 dB) pana la 20KHz. Panta de scadere este constanta pana la 38KHz unde au o crestere. La 100KHz sinusoida este frumoasa si semnalul nu cade. Dau mai jos una din masuratori.(Sursa = 50 Ω) + rezistor 900 Ω Curent continuu in primar = 160mA Hz ..... 10 .. .. .. 20 ... .... ..100 . . .. 1.000 ... . . 10.000 . . . 20.000dB -13,4949 ... -11,5051 . ... -10 . .. -9,84296 ... -104846 . . -11,6627..Cum se vor auzi voi sti candva in 2012.

[zbodeoc]

Intr-adevar, transformatoarele masurate au dat rezultate foarte bune, practic n-am putut observa nici-o rezonanta in spectru audio, dupa mai multe seturi de masurari in conditii diferite. Pot sa estimez un raspuns foarte bun la bas, adica tocmai acolo unde au probleme SE-urile. De asemenea sint supradimensionate pentru aplicatia respectiva, nu vad nici-un risc de saturare in situatiile extreme. Curba de raspuns este practic o "linie" in spectru audio, mai ridicata in regiunea de bas, scazind liniar si lin pina la ~38kHz. In concluzie, n-as avea nici-o "durere" de cap sa le folosesc :-)

[THOMAS]

Intr-adevar, transformatoarele masurate au dat rezultate foarte bune, practic n-am putut observa nici-o rezonanta in spectru audio, dupa mai multe seturi de masurari in conditii diferite. Pot sa estimez un raspuns foarte bun la bas, adica tocmai acolo unde au probleme SE-urile. De asemenea sint supradimensionate pentru aplicatia respectiva, nu vad nici-un risc de saturare in situatiile extreme. Curba de raspuns este practic o "linie" in spectru audio, mai ridicata in regiunea de bas, scazind liniar si lin pina la ~38kHz. In concluzie, n-as avea nici-o "durere" de cap sa le folosesc :-)

Multumesc pentru atentia acordata transformatoarelor realizate de mine si ma simt onorat ca testarea lor a fost facuta de oameni competenti si de bun simt. Din auzite stiu ca detine echipamentele necesare pentru a face aceste teste si ma bucur de existenta acestor oameni ca ,pacat ca sunt asa de putini!!!! Aparatura de care dispun eu este ceva mai "saracuta" dar suficienta pentru a realiza ceea ce-mi doresc.In general eu realizez aceste transformatoare cu o marja de siguranta suficient de pozitiv procentuala tocmai pentru a fi sigur ca ma incadrez in parametri ceruti. Rareori merg 100% dupa calculele teoretice si asta atunci cand sunt legat de niste miezuri impuse de "client"(calitate,sectiune,dimensiuni geometrice....) Astept cu mare nerbdare rezultatele amplificatorului realizat de cu RS1003 (SRS551),este o lampa exotica de RF,dar se pare ca ar avea niste performante audiofile....P.S @: topicul acestui post este: "Ampificator SE cu 6P3S si 6N6P",stiu ca ati testat si un amplificator SE cu 6P3S,ar fi interesant sa povestiti cate ceva si despre acest proiect si daca se poate;schema,poze...,amanunte si probleme intampinate la realizarea acestui amplificator....,impresii despre calitatea sunetului,orice informatie sigur va fi interesanta pentru multi useri de pe acest forum. NU va temeti de eventualele critici!

[THOMAS]

Am fost rugat de un user foarte pasionat de tuburi electronice si cu foarte mult bun simt,in speta este vb. de , sa fac un model pentru un 6P3S-E,o schema teoretica si apoi daca se poate o simulare pentru cele de mai sus. Proiectul este gata si arata ca in tasament.In speranta ca poate fi de ajutor am hotarat sa-l postez aici,pentru traful de iesire sunt multi care stiu sa-l calculeze,este un montaj ultrabanal ca sa mai filozofam mult si pe aceasta tema. Lampa este foarte populara si extrem de audio,ca sa spun asa.In document am pus si diagramele de tensiune(Uavv) si curent(Iavv) prin tubul final,date care va vor ajuta la calculul OT.