Soft start becuri incandescente / cu halogen

[costy]

100ms sunt suficiente? cam cu cat s-ar mari timpul daca am mari condensatorul la 100uF?

[Vizitator pisica matache]

Eu as propune inlocuirea bipolarului,cu un mosfet ,tip n.Schema s-ar modifica astfel...R2 s-ar inlocui cu un zenner de 12V,R1 ar putea fi majorata lejer peste 100K,iar capacitatea micsorata corespunzator.La acelasi curent prin bec,puterea disipata pe mosfet ar fi cred de peste 10 ori mai mica,fata de bipolar.....avand in vedere caderea de tensiune drena-sursa sub 0,1V fata de 1,5V in cazul KT848A.S-ar putea folosi de exemplu,BUZ91 N-MOSFET 600V,8A,150W,0.9R TO220AB....

[em2006]

Sigur ca da, e mult mai bine cu mosfet, un IRF840 ar merge fara probleme. Fara radiator pt 100-200W puterea lampilor.R2 poate ramane paralel pe zener, dar se va mari spre 1MOhm, e utila la descarcarea elco.Plaja 100-200K e tocmai potrivita pt R1.

[Vizitator pisica matache]

Apare totusi o problema la mosfet,tensiunea necesara pt deschiderea lui,in cel mai fericit caz,nu poate fi mai mica de cativa volti.Altfel spus,tensiunea DS nu va cobora sub 0,1V ci va fi de cativa volti.Puterea disipata va fi mai mare ca in cazul bipolarului.Ar trebui regandita polarizarea lui,deci o schema ceva mai complexa.Abia dupa ce am postat,mi-am dat seama de asta...O modificare simpla,care ar permite totusi pastrarea avantajelor oferite de mosfet,ar fi alimentarea lui R1 nu de la D1-D3, ci de la doua diode conectate la fel,cu catodul comun,dar anozii conectati la 220V,unul la faza,altul la nul...Ar fi nevoie doar de doua diode de curent mic,la cel putin 400V,tensiune inversa...

[em2006]

...O modificare simpla,care ar permite totusi pastrarea avantajelor oferite de mosfet,ar fi alimentarea lui R1 nu de la D1-D3, ci de la doua diode conectate la fel,cu catodul comun,dar anozii conectati la 220V,unul la faza,altul la nul...Ar fi nevoie doar de doua diode de curent mic,la cel putin 400V,tensiune inversa...

Exploatand la maxim componentele existente deja in schema, ne putem folosi de una din diodele incluse deja in puntea redresoare (cea dintre alternativ si minus, linia de minus e pe sursa mosfetului, drena fiind la plus). Asa ca pt circuitul de poarta, mai trebe inseriata cu R1 doar o dioda, prin care se aplica acestuia cealalta borna de alternativ de la retea.

[em2006]

Cred ca e util sa inserez aci, intr-un post separat, si desenele pt cele 2 variante noi, cu mosfet, pe care le discutam acum, in ideea de a oferi un plus de claritate pentru cei care eventual mai sunt interesati de subiect.

Deci prima schema, care respecta exact topologia vechii variante cu bipolarul KT848A, acesta fiind inlocuit cu IRF840, atragand dupa sine si modificari ale valorilor componentelor pasive adiacente:

 

 

Apoi, varianta sa-i zicem imbunatatita, care reduce puterea disipata de tranzistor:

 

[Vizitator pisica matache]

Cea de-a doua schema,desi e desenata pt 220V,prin redimensionarea catorva componente,poate fi folosita de la cca 12V in sus,atat in alternativ cat si in curent continuu.R1 se va micsora proportional cu scaderea tensiunii de alimentare,iar diodele si mosfetul se vor alege sa reziste la curentul corespunzator puterii consumate de sarcina.Pentru curent continuu,puntea redresoare nu mai este necesara,ramanand doar mosfetul,si componentele ce polarizeaza poarta,adica R1,R2,C1,Z1,cu mentiunea ca la tensiuni sub cca 20V,nu mai este nevoie de zenner.Altfel spus,schema poate fi folosita si la alimentarea becurilor cu halogen,de la 12V in sus,inclusiv cele auto,indiferent de putere, iar prin folosirea unui mosfet cu tensiune mica de deschidere,gen IRF3708,care functioneaza si la 3V,se pot proteja chiar si becuri de tensiune mica,sub 12V.

[em2006]

Da, ca si asta:

[Vizitator pisica matache]

Tot uitandu-ma la aceasta ultima schema,la care n-am priceput totusi ce face dioda D1,ma intreb daca n-ar merge folosita,chiar si in alternativ..fara punte redresoare,doar cu o dioda inseriata cu R1.La inchiderea intrerupatorului,mosfetul ar fi initial blocat,tensiunea pe grila fiind mica.Totusi,pe alternanta negativa,becul ar fi alimentat prin dioda de protectie,din tranzistor.Condensatorul incarcandu-se,va incepe sa conduca si tranzistorul,la final becul fiind alimentat normal,pe ambele alternante,pe una prin dioda,pe cealalta prin tranzistor.S-ar simplifica astfel la maxim schema,e drept cu un dezavantaj..curentul prin bec n-ar creste de la zero la maxim,ca in cazul folosirii puntii,ci de la jumatatea curentului la maxim....

[Vizitator tyc]

In varianta propusa de tine,ce se intampla cand prinde alternanta cu dioda( din mos)? dar poate functioneaza in half soft start.

[Vizitator pisica matache]

@tyc,n-am inteles la ce te referi....

[em2006]

In textul ce insoteste desenul din lucrarea mentionata nu se precizeaza rostul lui D1, dar cred ca acesta e de a accelera descarcarea lui C1 la taierea alimentarii. C1 trebe sa fie musai descarcat de tot la o noua pornire, inclusiv in cazurile cand intervaele de timp efective intre doua conectari consecutive sunt mai mici, altfel nu se mai face nici un softstart, mai ales ca constanta de timp pt incarcare nu e asa de mare (R1C1). E adevarat si ca la cuplari dese filamentul nu se raceste asa rapid, deci intra in joc si inertia acestuia. Oricum, tipul acesta de conexiune a diodei e tipic pt resetarea timerelor analogice.Ce se precizeaza in text si nu e specificat pe schema, e ca valoarea lui R1 e de 100K pt lampi de 6V si circa 470K pt lampi de 12V. Valorile sunt utile pt cei care vor sa verifice potentialele in nodurile schemei, precum si constantele de timp.De tinut cont in calcule ca mosfetul necesita o tensiune pe poarta de cel putin 6V ca sa intre bine-n saturatie.

[Vizitator tyc]

Tranzistorii MOS au o dioda interna intre D si S,iar cand semialternanta trece prin dioda... .

[Vizitator pisica matache]

Da, ca si asta:

Cred ca am inteles cum descarca dioda D1 condensatorul....cand se deschide comutatorul,C1 ramane incarcat cu aprox. tensiunea de alimentare,tensiune care e mai mare decat tensiunea de deschidere a fetului.Astfel catodul diodei D1 va fi conectat la minus prin bec si Rds tranzistor,descarcand astfel rapid condensatorul ,pana cand tensiunea pe cond va cobora sub o anumita valoare,la care mosul se va bloca.De aici in colo,descarcarea este asigurata de R2,pana la descarcarea completa....

[Vizitator tyc]

Sch cu dioda se foloseste la 'aranjarea' factorului de umplere la astabile.Condensatorul se incarca prin rezistenta si se descarca prin dioda.