mila Postat Iunie 19, 2010 Partajează Postat Iunie 19, 2010 Blocul UUS din acest aparat mi-a scos peri albi am reusit sa-l trag partial in banda vest in sensul ca posturile din partea inferioara a benzii sa zicem 88-98Mhz se prind de la jumatatea scalei in sus!Orice incercare de a le muta mai in jos pe scala >>>> blocarea oscilatorului , a-ti mai intalnit acest fenomen ,cum a-ti rezolvat?PS. am scos cate o spira de pe bobinele de acord ale blocului UUS Link spre comentariu
doru3160 Postat Iunie 19, 2010 Partajează Postat Iunie 19, 2010 La pag 2 gasesti un material cred eu foarte util pt asa ceva,mie cel putin mi-a fost suficient ca punct de plecare.viewtopic.php?f=183&t=40986 Link spre comentariu
mila Postat Iunie 19, 2010 Autor Partajează Postat Iunie 19, 2010 Multumesc dar unele link-uri nu mai merg . Mi-a facut 1000 de nervi blocul asta UUS , am mai modificat la alte aparate romanesti si merg perfect ( bine nu e chiar usor )dar ca asta .... ma gandesc sa-i schimb blocul cu unul de Neptun2 ,orice s-ar zice se vad aparatele facute de Electronica. Link spre comentariu
Selena Postat Iunie 19, 2010 Partajează Postat Iunie 19, 2010 Eu as proceda asa: as descarca atasamentul de mai jos, as studia cu deamanuntul si as intelege tot ce scrie acolo (cu ocazia aceasta, as observa mici erori de tipar in tabelele finale - deci as confrunta cu textul articolului), abia apoi as trece efectiv la practica. As masura orice piesa pe care urmeaza sa o montez. As masura tensiunile de polarizare a tranzistorilor.M-as feri sa modific doar spirele, sa scap mai repede. Trebuie mariti condensatorii pader in serie cu condensatorul variabil, pentru receptia intregii benzi (cam toti colegii care au modificat blocul UUS se plang ca obtin doar jumatate din banda...), adica trebuie ajustat factorul de acoperire, dependent de raportul intre capacitatea minima si capacitatea maxima a sectiunilor condensatorului variabil in serie cu aceste padere.Daca tensiunile continue sunt normale (conform schemei) si totusi oscilatiile se intrerup, se poate actiona in mai multe feluri: pozitia prizei pe bobina de oscilator, polarizarea tranzistorului, marirea condensatorului de reactie colector-emitor la tranzistorul T2, adica C112=2,2pF ( se lasa acolo, dar se lipesc la bornele lui doi conductori izolati cu lungimea 2-3 cm care se apropie treptat unul de altul).Pentru incurajare, spun ca mie mi-a reusit operatiunea si ca am urmat intocmai ce scrie in articol. Link spre comentariu
mila Postat Iunie 19, 2010 Autor Partajează Postat Iunie 19, 2010 Multumesc, bun articolul!Problema acum( am urmat pas cu pas modificarile din articol) merg perfect posturile din gama superiora de la 101 la 108 cele din gama inferioara de la 88-98Mhz nu se mai receptioneaza si atentie tot pe partea superioara a gamei( e posibil sa faca scurt cond. variabil de la jumatate in jos? nu se aud pocnituri )Condensatoare pader am pus de 65pF nu am avut de 68pF, dar clar nu e de aici.Il arunc pe fereasta! :sparge:Pana acum eu injumatateam condensatoarele de intrare si scoteam afara miezurile din bobinele de acord si oscilator. Link spre comentariu
Selena Postat Iunie 19, 2010 Partajează Postat Iunie 19, 2010 Daca receptia in partea superioara merge inseamna ca este un progres.Scurtul la sectiunile condensatorului se verifica usor, tinand cont ca ambele sectiuni sunt in serie cu cate un condensator pader- deci nu trebuie dezlipit nimic, doar se pune ohmetrul in paralel cu fiecare sectiune a condensatorului variabil.Abia acum se vede utilitatea unui grid-dip: folosit cu absorbtie, ar arata daca si unde se opresc oscilatiile locale si ce frecventa au acestea. Folosit cu emisie, ar arata ce frecvente receptioneaza circuitul de intrare, ce frecvente fundamentale are circuitul de oscilator ( la rece)... Eu mi-am construit demult un asemenea aparat si merg la sigur cu depanarea. Sunt oleaca defaimat, cum ca as fi prea pedant, dar eu stiu ce stiu, nu am rateuri. Tinerii de azi (dar e de inteles) sunt nervosi, sar repede de la una la alta, nu stapanesc scurgerea timpului. Unde se grabesc, ce vremuri mai bune asteapta in acest stil (nu ma refer la politica, ci la propria existenta, evolutie)?Nu-l arunca, lasa sa cloceasca ideile, va veni rezolvarea. Inlocuirea cu etajul de la alt tip de aparat nu e recomandabila, difera tensiunile, interconectarile etc. Link spre comentariu
mila Postat Iunie 20, 2010 Autor Partajează Postat Iunie 20, 2010 Nu-l arunc!Imi varsam si eu naduful!Blocurile UUS din aparatele romanesti sunt 99% identice.Nu are scurt pe condensator, am verificat.Ciudat defect.As vrea si eu schema aparatului dvs. grip-dip-metru! Link spre comentariu
Selena Postat Iunie 20, 2010 Partajează Postat Iunie 20, 2010 Grid-dip-ul mesterit de mine este dublu: un circuit pentru unde lungi, medii si scurte (toate frecventele cuprinse intre 145kHz si 19Mhz) si alt circuit pentru ultrascurte (60- 110MHz). Partea comuna este alimentarea si voltmetrul electronic.Deocamdata, prezint montajul pentru 145kHz - 19MHz.Mod de lucru:1) Verificare oscilator local: Se regleaza P1, P2 astfel ca microampermetrul sa indice putin. Se apropie bobina de bobina oscilatorului local din radioreceptor si se roteste condensatorul variabil din grid-dip pana observam cresterea curentului. La acord exact se aude fluieratura de interferenta in casca, dar e suficient sa urmarim indicatia microampermetrului.2) Verificare "la rece": radioreceptorul oprit la alimentare; din P1, P2 se creste indicatia la 3/4 din scala. Se apropie bobina de circuitul oscilant din radioreceptor (antena de ferita, oscilator etc.) si se roteste condensatorul variabil din grid-dip pana cand se constata scaderea brusca a indicatiei microampermetrului (dip), datorita absorbtiei se energie la rezonanta. In acest mod, suntem siguri ca acordul nu se face pe armonica (absorbtia este puternica la fundamentala).3) Generator de semnal (nemodulat).Etalonarea am facut-o cu mijloace simple, de om sarac: m-am folosit de un radio digital cu afisarea continua a frecventei de receptie si indicator de acord. Condensatorul variabil are un cadran gradat in unitati arbitrare si am facut tabele de corespondenta pentru fiecare bobina L1...L5. Teoretic, frecventa maxima in domeniu este de 3 ori mai mare decat cea minima; in practica, datorita capacitatii parazite intre spire, factorul este 2,4...2,8 pentru L1...L2 ( am bobinat "vrac", nu fagure).In privinta celuilalt grid-dip, pentru ultrascurte: difera doar oscilatorul. Las timp de imaginare a oscilatorului. Link spre comentariu
mila Postat Iunie 21, 2010 Autor Partajează Postat Iunie 21, 2010 N-am asa mare imaginatie si nici asa mare experienta in electronica...sunt amator, pentru mine e hobby(mare ,mare de tot)Din ce am gasit(scheme) pe forum si pe net comparativ mie schema care a-ti prezentat-o pare complicata la partea de oscilator ( pare un multivibrator acordat)Probabil ca aveti toate argumentele si sigur functioneaza bine!Si m-am hotarat sa construesc si eu unul ...am 2-3 buc BF961 care stau degeaba de pe vremea amplificatoarelor pentru Bulgari. Link spre comentariu
Selena Postat Iunie 21, 2010 Partajează Postat Iunie 21, 2010 Este un oscilator LC, reactia avand loc datorita rezistorului comun din emitori. L-am intalnit ca oscilator local pe unde lungi si medii in unele radioreceptoare rusesti. Avantaj: bobina este simpla, fara priza de reactie. Este descris (ca generator de semnal) si la pag.145 din "Radioreceptia-Mica enciclopedie pentru tineret" de catre Imre Szatmary, ca osciland pana la 30,5 Mhz, cu alimentare 1,5 V.Acum, urmeaza destainuirea... In schema precedenta, am dat si eu 5 domenii, sa vad daca cineva are de obiectat. Nu mai astept, zic eu adevarul: schema oscileaza doar pana pe la 2500 kHz. Adica realitatea este ca eu am numai primele 3 bobine si folosesc acest grid-dip doar pentru radiourile cu unde lungi si medii ( unde limita superioara necesara este 1620 + 465 = 2085 kHz, adica la acordarea oscilatorului local la capatul superior al undelor medii rusesti).Eu am folosit BC; s-ar putea sa oscileze mult mai sus cu BF, dar n-am incercat (oricum, este dificil sa faci un singur grid-dip de la lungi pana la ultrascurte...).Pentru scurte si ultrascurte, am alt grid-dip, cu un singur tranzistor si bobine cu priza, la 9 V alimentare, conform schemei de mai jos: Link spre comentariu
mila Postat Iunie 21, 2010 Autor Partajează Postat Iunie 21, 2010 Eu ma gandeam sa construesc Grid-dip metru dupa schema urmatoare http://www.qsl.net/iz7ath/web/02_brew/1 ... 03_eng.htm Sper ca nu se supara nimeni ca discutam de un aparat de "masura" la Vintage Link spre comentariu
Selena Postat Iunie 21, 2010 Partajează Postat Iunie 21, 2010 Corect! Pentru alte informatii, este mai nimerit sa postam la Radioamatorism (unde discutiile pe aceasta tema, grid-dip, au amortit). Link spre comentariu
Selena Postat Iunie 23, 2010 Partajează Postat Iunie 23, 2010 Salut tuturor!Deci, primind un mesaj de la unul dintre stimatii colegi de forum, despre gradul de reusita la trasul in banda, am trecut imediat din nou la treaba - ca aveam un Gloria nemodificat inca. M-am pus in situatia unui depanator care are de tras in banda un Gloria 3, dar nu dispune decat de capacimetru (multimetrul dgital DT-9208A) si de un radioreceptor digital FM cu afisarea frecventei si memorarea posturilor ( sa mearga mai repede trecerea de la un post la altul, pentru identificare auditiva a ceea ce am prins cu Gloria).Am masurat si selectat condensatorii ceramici conform tabelului din Tehnium, i-am lipit in circuit. Circuitul de antena l-am lasat, deliberat,in pace, din graba.Am scurtat bobinele la partea de sus, conform tabelului, dar fara sa umblu la locul prizelor de jos (din graba).Apoi am reglat oscilatorul local: am ajuns in situatia sa indepartez cu totul miezul din alama al trimerului in paralel cu sectiunea condensatorului variabil de oscilator, deci am mers pe capacitate minima posibila (obtinerea capatului de sus al benzii). Incadrarea pe scala radioreceptorului a benzii am obtinut-o doar din miezul bobinei din oscilatorul local: desurubandu-l, banda se muta mai in zona frecventelor mici de pe scala. Am obtinut receptia unui post (pirat?) cu manele pe 87.5 MHz la 3cm de extremitatea din stanga a scalei si postul religios neoprotestant pe 107.1 MHz tot asa, la 3 cm de extremitatea din dreapta.Si toate acestea conectand ca antena un fir de cativa metri direct pe priza bobinei de acord (prima sectiune a crondensatorului variabil), deoarece aveam sensibilitate mica, neumbland inca la tranzistorul amplificator de intrare. Chiar daca pun antena direct pe capatul de sus al bobinei de acord L102, sau chiar pe condensatorul variabil C107, acordul nu se schimba practic. Hotarator este oscilatorul local. Acum, ar urma adaptarea intrarii la antena baston, dar... este seara, nu mai vad.Succes! Link spre comentariu
mila Postat Iunie 23, 2010 Autor Partajează Postat Iunie 23, 2010 multumimAsteptam maine partea 2-a Link spre comentariu
Selena Postat Iunie 25, 2010 Partajează Postat Iunie 25, 2010 Astazi m-am ocupat de etajul de intrare in blocul UUS Gloria. Pana la urma, am constatat ca trebuie sa mai scot inca o spira de la partea de sus a bobinei L102, astfel ca, daca la origine, erau in total 8.5 spire, iar articolul din Tehnium recomanda 6,5 spire, eu am ajuns la valoarea finala 5.5 spire (si asta am constatat-o in timpul probelor, scurtcircuitand cu surubelnita doua spire vecine! - deci, curaj, fratilor, reglajele se presimt cu usurinta...). Nu am modificat pozitia prizelor la cele doua bobine. Miezul de alama al bobinei de acord L101 nu este critic - eu chiar am renuntat la el. In schimb, miezul de alama al bobinei de oscilator L104 are rolul sau mai pregnant: insurubandu-l, capatul de sus 108 MHz se muta mai la dreapta. Celalalt capat, 87.5 MHz, se deplaseaza pe scala din miezul bobinei de oscilator L104. Am obtinut rezerve la ambele capete, dupa cum se vede in filmul de mai jos (in care se probeaza unde se prind pe scala posturile extreme din Iasi si uniformitatea sensibilitatii pe intreg domeniul, folosind antena telescopica). Important este si reglarea miezului de ferita a bobinei de iesire L105: acordul ei este critic pentru sensibilitate. Trebuie sa nimeresti, cu ansamblul reglajelor, pe frecventa intermediara 10,7 MHz - altfel, adio sensibilitate, adio posturi... Deci trebuie facut in prealabil operatiunea sa poata fi rotite cu usurinta toate miezurile, sa nu fie intepenite. Verificati tensiunile, remarcand ca in anumite puncte din circuit tensiunile difera dupa cum alimentarea este la baterii (9 V), sau la retea (11 V), la iesirea din stabilizator. Sunt trecute pe schema ambele variante, una sub alta). Succes! http://www.youtube.com/user/RadioAscult ... gqB31idZTc Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum