Depanatoru Postat Octombrie 10, 2010 Partajează Postat Octombrie 10, 2010 Nu e o surpriza prea mare ... de mult unii folosesc leduri sau grupuri de leduri pentru negativare . LED-ul ( macar anumite modele ) are rezistenta dinamica mai mica decat o dioda simpla sau zener . Link spre comentariu
RockDok Postat Octombrie 10, 2010 Autor Partajează Postat Octombrie 10, 2010 Practic o parte din pierderile de putere de la anozi la sarcina(datorate trafo-out) se manifesta pe aceasta "diferenta" de Raa 18KΩ-15,4KΩ=2,6KΩ.Prin asta sa inteleg faptul ca ar trebui sa pornesc in calcule de la un Raa de aproximativ 13k sau 14k la care adaugat rezistenta interna a trafo ajung numai bine in jur de 15k cit ar fi Raa ideal?Scuze pentru dialogul incrucisat. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 10, 2010 Partajează Postat Octombrie 10, 2010 ... cit ar fi Raa ideal?...Raa "ideal" ?!, este ala al rusului 18kΩ(sau nu prea sa inteles ?!, acel trafo-out prezentat de rus 2x2300sp/74sp are cca Raa= 18kΩ). Link spre comentariu
Mikrosha Postat Octombrie 10, 2010 Partajează Postat Octombrie 10, 2010 "ideal" poate nu exista, "optim" se cheama. Pentru clasa A SE Ra=2*RiPentru clasa A PP Raa=4*Ri.Pentru clasa B PP Raa=8*Ri Link spre comentariu
RockDok Postat Octombrie 11, 2010 Autor Partajează Postat Octombrie 11, 2010 Cite o data trebuie repetata o informatie pentru cei care nu stiu sa citeasca si din pacate vad ca ma includ printre acestia, incerc din toate puterile sa ma vindec. La ce ma gindesc eu am nevoie de un Raa de 4*Ri [4*1.8k] anume 7.2k. Voi reveni asupra calculului trafo pornind de la aceasta valoare a Raa. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 11, 2010 Partajează Postat Octombrie 11, 2010 Mult prea putin un Raa de 7.2kΩ ,-nu se va obtine putere in sarcina ,rusul are valoarea corecta Raa(18kΩ) pentru regimul dat(pentru ca o modulatie mica a curentului anodic sa se poata manifesta in putere trebuie totusi o sarcina mare anod-anod).Tensiunea la bornele primarului anod-anod estimez ca atinge 250Vef la acest amplificator astfel in sarcina se poate obtine circa 250/67=3,7Vef/4Ω aproximativ acei 3,5W.Pentru Raa=7.2kΩ acelasi curent modulat ce putere sa genereze ?!. Singurul inconvenient la acest PP(6n6p) fiind acest Raa mare ,efectul de sunt al reactantei inductive primar pentru frecvente joase fiind foarte pronuntat (practic raspunsul sub 100Hz va fi total deficitar),probabil ca ar putea fi folosit pentru redarea medii-inalte cu un canal de bas separat. __Cu alte cuvinte este de preferat utilizarea unor triode (tetrode-pentode) de curent mare , astfel si valoarea Raa necesara va permite o redare corespunzatoare in spectrul inferior de audio-frecventa (efectul de sunt al reactantei inductive primar fiind oarecum usor de diminuat). Raa este o marime total dependenta de clasa de functionare(A,AB1,AB2,driver-traf B) , tensiune de alimentare etaj final , + curent modulat(tipul tubului final) ,avem grafice + curba de disipatie NU ?! pentru fiecare tub in parte.La Ub=250-300V si 6n6p (tub final PP) ce Raa as fi putut avea ?! ,ca sa obtin puterea maxima din acest tub ?(Raa_ul rusului desigur). In concluzie daca doriti ceva putere din acest tub "mergeti" cu Raa=18kΩ. Link spre comentariu
RockDok Postat Octombrie 14, 2010 Autor Partajează Postat Octombrie 14, 2010 Ca sa inteleg graficele postate de dl. Mikrosha cred ca prima oara ar trebui sa inteleg cum se stabileste punctul static de functionare al unui etaj de amplificare SE. Rezultatul interpretarii celor scrise in pag. 378-380 al "Valve Amplifiers" de Morgan Jones [link preluat din topicul Carti Online Despre Tuburi Electronice, Zal -> http://www.fileshare.ro/10845036450.1 ] se vede in atasament. Am incercat sa determin in mod grafic dreapta de sarcina a 6N6P, ce nu stiu in acest moment este daca ceea ce am desenat acolo este si adevarat. Daca este atunci punctul static de functionare ar trebui sa fie la Ug=-7V, Ia=18mA si Ua=180V cind pentru o variatie de la Ug=-1V la Ug=-13V ar trebui sa avem o variatie a Ua de la 110V la 230V si Ia de la 35mA la 2 mA. Link spre comentariu
RockDok Postat Octombrie 15, 2010 Autor Partajează Postat Octombrie 15, 2010 Sau pornind din punctul unde curba Ug=-1V intersecteaza curba de disipare maxima trasam dreapta de sarcina si obtinem ceea ce am atasat. Punctul static de functionare la Ua=190V, Ug=-7V si Ia=21mA, cind la un semnal pe grila de la -1V la -13V am avea Ua de la 120V la 235V si Ia de la 38mA la 5.5mA. Nu stiu cit de aberante sint cele pe care le-am descris in ultimele doua posturi drept care apelez la bunavointa d-voastra pentru indrumari. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 15, 2010 Partajează Postat Octombrie 15, 2010 Ca sa fie cit de cit bine (SE cum spuneti,tinind cont de ce ati spus pina acum) treaba arata cam asa:Asa cum se poate observa amplitudinea maxima pt cest grafic al tensiuni din primar este de 200Vvv adica 70Vef ,modulatia de curent anodic fiind apox. +_19mA fata de punctul static curentul modulat circa 13mA efectiv.Ra in acest caz fiind peste 5K. Link spre comentariu
RockDok Postat Octombrie 15, 2010 Autor Partajează Postat Octombrie 15, 2010 Sau (ultima varianta, promit) unim punctul de intersectie al Ug=-1V cu limita de disipare maxima cu punctul in care Ua maxim intersecteaza aceeasi curba de disipare maxima unde si stabilim punctul static de functionate sau pentru efect artistic Ua=295V, Ia=17.5mA si Ug=-14V. Pentru o variatie a tensiunii de grila de la -1V la -27V ar trebui sa avem o excursie a tensiunii anodice de la 120V la 410V si Ia de la 38mA la 2.5mA si asta in cazul in care ceea ce am ingalbenit eu in zona necartografiata ar corespunde realitatii.Sper sa nu fi pierdut o buna ocazie de a tace din gura. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 15, 2010 Partajează Postat Octombrie 15, 2010 Dreapta dumneavoastra de sarcina trebuie sa se situeze sub curba de disipatie maxima (reprezentata punctat in graficul original) si poate fi cel mult tangenta la curba de disipatie maxima(acum ea intersecteaza curba de disipatie in doua puncte),astfel pentru segmentul de dreapta de sarcina aflat intre cele doua puncte de intersectie la curba de disipatie maxima -aveti disipatia anodica dincolo de maximul permis...Putem considera doua arii una deasupra curbei de disipatie maxima(rosu) si o alta sub curba de disipatie maxima(verde) ,dreapta dumneavoastra de sarcina trebuie trasata de asa maniera incit sa se afle in intregime in aria verde sa zic sub curba de disipatie maxima si cit mai tangent la curba de disipatie maxima. Link spre comentariu
RockDok Postat Octombrie 15, 2010 Autor Partajează Postat Octombrie 15, 2010 Mi-am permis sa fac acest lucru deoarece M. Jones in exemplul cu E182CC are acest tip de dreapta de sarcina si explica tot acolo de ce ar fi permisa o usoara depasire a limitei de disipare de asemenea si depasirea limitei Ua maxim. O sa incerc o traducere.Tinind cont de ceea ce spuneti d-voastra ar trebui cred sa am graficul urmator si un punct static la Ug=-10V, Ua=220V si Ia=15mA cind pentru Ug intre -1V si -19V voi obtine Ua intre 120V si 290V si Ia intre 30mA si 1mA asta la un Ra de 4.7k Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 15, 2010 Partajează Postat Octombrie 15, 2010 Pai da , ce sustine "M. Jones" poate fi perfect adevatat-mai ales in regim dinamic (atit ca,-atunci cind eu ma duc doar tangent !!!-<"i_mi sare toata lumea in cap">/ ) ,in rest ce sa mai zic ... Adica in situatiile prezentate de mine(...doar tangent) numai in repaos(fara semnal) in cazul SE am disipatia maxima permisa la anod ,(numai in punctul de tangenta)... __Ar mai trebui micsorat unghiul dreptei de sarcina din graficul-ultim al dumneavoastra...(adica dreapta aia sa intersecteze caracteristica Ug=0 pentru 38mA-Ia si sa mearga ceva mai la dreapta=mai mult decit 295V pentru Ia=0mA...).Cam asa :(trasaj verde). Link spre comentariu
RockDok Postat Octombrie 15, 2010 Autor Partajează Postat Octombrie 15, 2010 Ce am constatat pina acum, daca nu ai un punct static bine stabilit combinat cu un Ra necorespunzator etajul de amplificare este compromis si asta la abateri relativ mici fata de valorile optime. Poate ar fi bine ca punctul de tangenta sa fie intersectia Ug=-10V cu disipatia maxima? adica acolo unde am stabili Ug pentru un eventual punct static? Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 15, 2010 Partajează Postat Octombrie 15, 2010 Adica acest violet("Ug=-10V") sa zicem ,consider ca verde sta mai bine ca Ra(5k7) si violetul mai bine ca simetrie semialternante amplificate(Ra=7k1) ,oricum rosu din punctul meu de vedere sta cel mai prost=total asimetric(in ciuda Ra cel mai mic pentru rosu)... Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum