6N6P PP CFB SMPS

[RockDok]

Nu reusesc sa-mi dau seama ce inseamna Ri in catalogul atasat pentru 6N6P. la rubrica de caracteristici electrice, drept care va rog sa aruncati un pic de lumina asupra acestui aspect. Multe multumiri!

[Depanatoru]

Ri = rezistenta interna a tubului , unul dintre cei 3 parametrii de baza pe langa miu ( amplificare ) si transconductanta ( S ) . Respecta relatia miu = Ri x S , indiferent de tub .Nu e in nici un caz acelasi lucru cu rezistenta de sarcina optima Ra pentru clasa A sau Raa pentru push-pull .

[Mikrosha]

Daca-mi permiteti as dori sa fac niste comentarii.

In primul rand doresc sa transcriu traducerea comentariilor de la primele doua scheme:

prima schema:

Primul etaj este amplificator de tensiune cu pentoda (coef. amplificare 280...350). Inversorul de faza este facut cu sarcina distribuita. Etajul de iesire are negativare fixa. Pentru reducerea zgomotului de fond, potentialul infasurarii filamentului se seteaza la +40V. Transformatorul de iesire este facut pe miez E12 (fereastra 12x30mm), grosimea pachetului 20mm. Infasurare primara 2x2300 spire, diametrul spirei d=0,12mm; secundarul are 74 spire d=0,74mm. Transformatorul de putere este facut cu miez E16 (fereastra 16x40mm), grosimea pachetului 32mm. Infasurarea de la retea contine 2080 spire de d=0,23mm; anodica 2040 spire d=0,16mm; filamente 68 spire d=0,84mm; negativare 97 spire d=0,12mm.

Putere de iesre 2,5W (250V), 3,5W(300V). Coef. distorsiuni 3% (fara retea de reactie negativa)

a doua schema:

Etajul de iesire are negativare combinata (pentru a permite folosirea infasurarii de filament). Transformatorul de iesre este facut pe miez E12 (fereastra 12x26mm), grosimea pachetului 18mm. Primarul are 2x1800 spire, d=0,13mm; secundar - 95 spire d=0,59mm (13 ohmi). Putere de iesire 2,5W, coef. distorsiuni 0,7...1%

 

In al doilea rand, as dori sa reamintesc niste lucruri legate de etajele de iesire cu triode. Se poate demonstra usor ca randamentul maxim al unui etaj clasa A cu o singura trioda este atunci cand Ra=2Ri. Intr-un etaj in contratimp (Push-Pull) clasa A, rezistenta optima Raa=2Ra=4Ri. In clasa B, care este si cazul nostru, pe fiecare semialternanta conduce un singur tub, deci rezistenta interna a generatorului echivalent va fi dubla fata de cazul clasei A. De aceea Raa=4Ra=8Ri. Din calculul corect al Depanatorului, transformatorul din schema are Raa=15,4K. Impartit la 8, da aproape rezistenta interna a unei triode, anume 1,8K. In concluzie, transformatorul din schema rusului a fost proiectat optim.

 

formula de calcul pentru Raa este:

Raa = 4000 * ( Uao -Uamin) / Iamax

(Ua-Uamin)/Iamax, depind de inclinarea dreptei de sarcina. Nu cred ca se poate aplica direct formula asta, fiind prea multe necunoscute.

RockDok, ca tot am ocazia sa spun, ai toata stima mea pentru amplificatorul cu 6P3S, felicitari! Sint convins ca si asta o sa iasa cel putin la fel de bine.

[Depanatoru]

Totusi Ri ca si ceilalti parametrii nu sunt constante . In catalog sunt date niste valori teoretice ideale pentru un punct de functionare considerat cel mai avantajos . De asta pentru o lampa in functie de tensiune , curent se modifica rezistenta optima de sarcina , uneori cu mult . Si aici ma intorc la ce am zis mai inainte , numai metoda grafica e exacta la calcule , iti alegi punctul de functionare pe caracteristici si incepi sa desenezi ...

[danzup]

Totusi Ri ca si ceilalti parametrii nu sunt constante . In catalog sunt date niste valori teoretice ideale pentru un punct de functionare considerat cel mai avantajos . De asta pentru o lampa in functie de tensiune , curent se modifica rezistenta optima de sarcina , uneori cu mult . Si aici ma intorc la ce am zis mai inainte , numai metoda grafica e exacta la calcule , iti alegi punctul de functionare pe caracteristici si incepi sa desenezi ...

Foarte corect !Tot din aceasta cauza producatorii de lampi au dezvoltatat in anii 1940 ...1950 niste rigle speciale de calcul dimensionate pentru tuburile respective (!) .

[RockDok]

Sper ca ma intelegeti de ce tai firu-n patru, sa bobinezi un total de 10000 de spire cu 0.2 numai pe niste estimari, fie ele si de bun simt, nu prea ma incinta. M-am grabit un pic cu geometria infasurarilor, din motive de realizare practica vor fi alternate doua straturi / ramura nu cite unul pe ramura asa cum am figurat inainte. Sensul de infasurare evident va fi si el diferit pentru fiecare ramura. Multumesc pentru indrumari si aprecieri, cum am spus si alta data este meritul tuturor celor care incearca sa bage mintile-n cap incepatorilor!

[aygun]

Salutare tuturor !Am in ograda vreo doua bucati 6n6p si tare as vrea sa stiu daca pot face un amplificator mititel de 2 sau 3 W cu aceasta jucarie de lampa !Multumiri !

[aygun]

Si ptr ca eram in cautarea unei scheme de amplificator SE cu 6n6p am dat de schema de mai jos ( cu ajutorul userului @iulidan2).Ce parere aveti ? Merge aplicata ptr un mic amplificator de 2W cu 6n6p ?@iulidan2 a mai "lovit" doua scheme cu echivalente ale 6n6p ( ce ziceti ?) tot SE !

[Mikrosha]

Impins de dimensiunile si costurile reduse ale unui amp cu 6Н6П am incercat si eu un pp. Transformatorul nu l-am mai calculat, i-am dat datele de pe pagina 1 lui DJ Dog si mi l-a facut intocmai. Raspunsul e foarte fain, duce liniar pana sub 100Hz. In schema am vrut sa folosesc si subminiaturi, ca tot aveam la-ndemana, precum si un indicator EM84:

Caracteristica dinamica compusa pentru R=10K arata cam asa:

Montajul realizat:

Puterea este totusi mai mare de 1,8W, ajunge pe la 3W inainte sa distorsioneze urat. Nu prezint oscilograme in domeniul timp, ca mi se par mai relevante in domeniul frecventa, pentru a scoate in evidenta distorsiuni de valoare mica. Am incercat cu dioda Zener de 8V, respectiv 10V. In primul caz distorsiunile-s mai mici, dar prefer 10V, pentru o uzura mai usoara a lampilor.

...iar la 2W:

Am observat ca daca scot condensatoarele din catodele finalelor, THD scade la JUMATATE!!, iar intrarea in limitare la 3W se produce mai lin.

Candva in viitor o sa-i fac si o sursa SMPS.

[Vizitator]

[Vizitator]

...Am observat ca daca scot condensatoarele din catodele finalelor, THD scade la JUMATATE!!, iar intrarea in limitare la 3W se produce mai lin...

Foarte frumoasa/instructiva prezentarea @Mikrosha ,asadar cu cit ne apropiem mai mult de clasaA chiar si in PP(8V2 insemnind Ia0 mai mare tub final in raport cu 10V2) distorsiunile THD scad , desigur ca aceste distorsiuni mai scad si atunci cind lipsesc condensatorii din catozi finala (cazul de fata=reactie negativa locala).ClasaAB1-AB2 la tub nu inseamna musai aparitia curentilor de grila comanda,in clasaAB1-AB2(Ia0 mai mic) se intimpla urmatorul fenomen semialternatele de atac negative sint ciuntite/limite in fiecare anod in parte(bine-inteles se compun in trafo-out rezultanta compusa fiind nelimitata dar THD ceva mai mare procentual).Astfel s_ar putea spune ca orice punct de "inflexiune"-suplimentar al sinusului amplificat in anozi-cazul PP maraste procentul THD.

__Pentru orice putere se constata un THD valoare mai mica pentru un Ia0 mai mare.(in img prezentate @Mikrosha ,cu cit semialternantele amplificate se regasesc mai intregi/complete in anozi tubului final cu atit mai mult scade THD ,din aceste ratiuni pentru auditii sint adeptul clasaA chiar si in PP).Sau sar mai putea spune clasaA-PP(Pda aprope de maxim) asigura un procent THD bun pina foarte aproape de puterea nominala sau chiar si la puterea nominala.

__Desigur o reactie negativa locala produce acest efect("daca scot condensatoarele din catodele finalelor, THD scade la JUMATATE!!"),in ciuda faptului ca semnalul de atac pe grila va creste efectul final procentual fiind=THD mai mic.

[feri.visky]

Felicitari pentru modul profesional de abordare...

[RockDok]

Eu am ramas la stadiul de a-mi proiecta trafo iesire si am ajuns la rezultatul atasat. Cum nu am tehnica si rabdarea sa bobinez peste 5000 spire una linga alta ma gindesc la o geometrie in trei galeti asa cum se vede in desen, ar trebui sa incapa primarul chiar daca nu se bobineaza foarte ordonat. Mai trebuie sa calculez infasurarile de CFB astfel incit sa apara 1/2 din semnalul de pe grila, asa am auzit pe undeva ca se lucreaza la CFB.

[Vizitator]

...pentru prima schema,dupa calculele mele Zaa=8550 ohm.Pentru prima schema datele sunt urmatoarele:

-primar = 2X2300sp cu D=0,12mm

-secundar= 1X74sp cu D=0,74mm...pentru 4 ohm,...

,

Hai sa calculam corect Raa . Raa sau Zprimar = Zsecundar x ( Np/Ns)^2

unde Np/Ns este raportul de transformare al transformatorului

deci pentru prima schema Zprimar = 4 x ( 4600/74)^2 = 15456 ohm = 15,4Kohm

Daca luam in calcul si alte citeva elemente tot sumar ,Rcc primar(circa 1kΩ la acel diametru si nr spire) se aduna la Raa si Rcc secundar se reflecta(prin raportul de transformare,consider Rcc secundar circa 0,4Ω reflectat circa 1,5kΩ) si se aduna la Raa ,astfel se va constata un Raa=18kΩ_aproximativ pentru 2x2300sp-primar si 74sp-secundar cu diametrele date de conductor CuEm atunci cind in secundar avem dispusa o sarcina de 4Ω.Practic o parte din pierderile de putere de la anozi la sarcina(datorate trafo-out) se manifesta pe aceasta "diferenta" de Raa 18KΩ-15,4KΩ=2,6KΩ.

[Mikrosha]

D-le Francisc, d-le Gabriel, va multumesc pentru aprecieri. @Valderama, foarte bine sintetizate concluziile. Ceea ce ma surprinde, este ca rezistenta dinamica a diodei Zener nu afecteaza functionarea finalelor. Cu condensator, rezistenta asta e shuntata, la fel si generatorul echivalent de zgomot al diodei. Rezistenta dinamica ma asteptam sa fie puternic neliniara si sa bage distorsiuni, chestie care s-a dovedit falsa. Morala: putem face mixed bias cu diode stabilizatoare.