Osciloscop cu tubul catodic 5DEP1

[Vizitator]

Detin un tub catodic 5DEP1, avand urmatoarele caracteristici de catalog: Ua1=640 V; Ua2=2000 V; Ug1=1000 V; Ug2=1200 V; Ugc=60 V; Ufc=140 V; Uf=6,3 V; If=0,6 A; Sh=0,397 mm/V; Sv=0,640 mm/V; De=138 mm; L=391 mm. Cu el mi-am propus sa construiesc un osciloscop, utilizand cu preponderenta - daca nu chiar in exclusivitate - tuburi electronice. Am inceput de fapt constructia prin anii 90', dar am abandonat-o - in primul rand din lipsa unei scheme adecvate. Prima problema - deci este - daca poate cineva sa-mi furnizeze o asemenea schema.

[Selena]

Nu este intocmai ce doriti, dar poate va e de folos la capitolul inspiratie - motivatie...

Osciloscop 10 MHz, Ing.Serban Naicu, serial in revistele 10, 11, 12 din 2003, 2, 3, 4 si 5 din 2004:

http://www.hamradio.ro/default.asp?id=17&mnu=17

Succes in continuare!

[lorik199]

o schema buna, cu 3 tuburi, doar ca pt un tub mai mic, de doar 70 mm diametru

http://i49.tinypic.com/w9fhw4.jpg

[Vizitator]

Am parcurs intre timp toata colectia Tehnium. De altfel cu schemele de aici venisem in contact intr-un fel sau altul. Toate - dar absolut toate - schemele folosesc tuburi catodice rusesti de tipul xLOxx caracterizate prin diametre relativ mici ale ecranului (D<80 mm) si sensibilitate mare a deviatiei pe verticala (Sv>1 mm/V) Toate aceste caracteristici sunt divergente vis a vis de tubul 5DEP1, avand caracteristicile prezentate mai sus. Daca retinem - din cei 138 mm cat este diametrul efectiv al tubului - o arie de 90x100 (XxY) si consideram un nivel minim la intrarea amplificatorului Y de 0,1 Vvv, si ca avem nevoie de o tensiune de 100/Sv=156,25 Vvv pentru a matura cei 100 mm utili pe verticala, atunci rezulta o amplificare necesara a amplificatorului Y de 156,25/0,1=1562,5, adica 20xlog(1562,5)=63,88 dB. Aceasta amplificare trebuie obtinuta in conditii de liniaritate uzuala (plus/minus 3 dB) pentru o plaja de frecvente cu largimea de cel putin 10 MHz. Iata deci o tema derivata din tema initiala.Schema lui lorik199 este o schema simplificata la maximum. Mentionez ca un asemenea osciloscop (pentru uz didactic) deja detin insa asa cum spuneam mai sus sunt concepute cu tuburi catodice de diametre mici si sensibilitati mari ale placilor de deviatie pe verticala, ceea ce nu este cazul la tubul 5DEP1.Mult mai aproape de realitate ar fi documentatia indicata de Selena, insa incercand sa analizez schemele, am constatat ca sunt practic ne-lizibile - nu se pot citi in special codurile tranzistorilor (noroc cu textul care ii mentioneaza) si valorile diferitelor rezistente si condensatoare.Probabil ca ar fi mult mai util sa insistam pe teme colaterale derivate, precum cea semnalata de mine mai sus.

[Vizitator]

A utilizat cineva dubla pentoda 12GN7? As vrea niste informatii despre ea, in scopul gasirii unui tub final pentru amplificatorul Y. Ma intereseaza - dincolo de datele de catalog, de care dispun - daca este o pentoda de inalta frecventa, adecvata constructiei unui amplificator de banda larga (la cei 7,5 W pe care-i disipa pe anod) sau daca este doar o finala audio.

[Vizitator]

Am aruncat manusa, insa vad ca nu o ridica nimeni. In lipsa unor sugestii de la cei experimentati, voi atasa aici o schema de principiu cu 2 pentode imaginata de mine pentru amplificatorul Y. Amplificatorul are o sarcina capacitiva de max. 10 pF si cu tuburile ecranate si corectiile inductive din anozi indicate, are teoretic (pe simulator) urmatoarele performante:- Amplificarea la frecvente medii 64 dB;- Banda (in limitele +/-3 dB) 300 Hz...3 MHz;- Factor de distorsiuni armonice la frecventa de 1 kHz, sub 1%.Pentru scaderea limitei inferioare de frecventa, sunt necesari condensatori de capacitati mult mai mari in catozi si pe grilele ecran.[attachment=0]Ampl. banda larga.png[/attachment]Are cineva, ceva mai performant?

[miron1947]

Are cineva, ceva mai performant?

Doriti sa-l utilizati doar pe AC?

[Vizitator]

Nu. De buna seama as vrea sa-l realizez si sa-l utilizez la performante maximale, insa schemele de amplificare in cc sunt mult mai complicat de proiectat. Daca cineva are o asemenea schema este in regula. Numai ca dupa cum spuneam tubul catodic reclama parametri foarte inalti. Deocamdata stiu asta in ceea ce priveste amplificatoarele X si Y. Atunci cand voi aborda baza de timp voi vedea ce anume este specific si acolo.

[d2134]

In cazul acestui tub ai nevoie de un etaj final simetric (in contratimp) din doua motive:1. Fiind vorba de un tub cu diametru mare e nevoie ca potentialul mediu al placilor de deflexeie sa nu se modifice cu semnalul. Daca una din placi are potentialul fix si cealalta variabil, potentialul mediu se va modifica si el cu jumatate din modificarea placii cu potential variabil. Acesta variatie va afecta focalizarea si va crea distorsiuni. La tuburi mici (3-5 cm diametru) acest inconvenient abia se simte dar la tuburi mari e inacceptabil.2. Fiind un tub cu sensibilitate mai mica e nevoie ca pe placile de deflexie sa se aplice o diferenta de potential destul de mare. In cazul unui amplificator asimetric, placa cu potential variabil trebuie sa se gaseasca intre +160V si -160V fata de placa cu potential fix. In cazul unui amplificator simetric excursia de potential este pe jumatate deoarece o placa se duce in sus in timp ce cealalta se duce in jos. Pentru un osciloscop de calitate, pe linga amplificare mare si banda larga, mai e nevoie de amplificator cuplat in CC, sursa de alimentare stabilizata, baza de timp declansata si, eventual linie de intirziere.Daca ai putintica rabdare o sa scanez niste scheme. Din motive tehnice, deocamdata, nu se poate...

[Vizitator]

Toate chestiunile pe care le-ai ridicat sunt valabile si pot spune ca le-am intuit "din prima".

...Daca ai putintica rabdare o sa scanez niste scheme. Din motive tehnice, deocamdata, nu se poate...

Am toata rabdarea din lume Astept...

[d2134]

Am scanat capitolul privind amplificatoarele de semnal din cartea Oscilograful catodic - Morton Nadler, Editura Tehnica 1956.Intr-un loc se spune ca se folosesc ca lampi finale pentode de putere. Am vazut o schema cu EL83 dar nu mai tin minte unde...Schema este din cartea de mai sus.Tubul OR1/100/2 are diametrul 100mm si sensibilitate verticala 12V/cm si orizontala 14V/cm si pare a fi asemanator cu B10S1 (RFT).

[Vizitator]

Am scanat capitolul privind amplificatoarele de semnal din cartea Oscilograful catodic - Morton Nadler, Editura Tehnica 1956...

Este un interes vadit si este remarcabil faptul ca ai depus un efort insemnat pentru a ma ajuta. Istoria intentiei mele de a construi un osciloscop catodic, incepe insa undeva inainte de anul 2000 - cel mai probabil in 1999 - cand am achizitionat acest tub catodic, de la un alt pasionat de constructii cu tuburi, care el insusi a incercat vre-o cativa ani buni sa-l foloseasca in acelasi scop. De atunci ma tot documentez. Singurul lucru nou fata de ceea ce am parcurs deja este faptul ca documentatia este in limba romana. Acest lucru devine apreciabil atunci cand te poticnesti in fata unor chestiuni de finete. Faptul ca nu te mai chinui sa cauti eventuale sensuri ascunse traducand nu stiu cat de bine un text intr-o limba satraina este unul dintre avantaje. Un altul ar fi insa ca documentatia pe care o ai in limba romana sa contina nu numai text ci si chestiuni de design concrete cu foarte multe exemple.

...Intr-un loc se spune ca se folosesc ca lampi finale pentode de putere. Am vazut o schema cu EL83 dar nu mai tin minte unde...

Este unul dintre lucrurile pe care le-am inteles cat se poate de repede. Pentodele nu trebuie sa fie de putere in sensul finalelor audio obisnuite, ci dimpotriva sa fie pentode amplificatoare de tensiune construite pentru frecvente cat mai inalte, avand in acelasi timp pante S cat mai mari. Dupa cum ai remarcat in schema postata de mine mai sus - care de altfel nu este decat o schema principiala - pe care am studiat-o si simulat-o obtinand caracteristicile enumerate in acea postare, am folosit pentoda E810F, singura (pana acum) care da semne ca ar putea fi buna la ceea ce-mi trebuie mie. Ar fi o noutate pentru mine sa pot folosi o finala audio precum EL83 intr-o schema de amplificator de banda larga si care sa urce in conditiile celei mai severe liniaritati pana la frecvente de 10 MHz. Totusi daca ai intalnit intr-adevar o asemenea schema, te rog adu-o pe acest topic.

...Schema este din cartea de mai sus...

Schema se adauga mai multor scheme pe care le am la dispozitie. Totusi asa dupa cum cred ca am mai scris pe acest topic, problema No. 1 pe care trebuie sa o rezolv mai intai si mai intai, este proiectarea unui amplificator de banda larga pentru canalele X si Y ale osciloscopului, in conditiile in care amplificarea minima in tensiune este de x1600 - aproximativ 64 dB, liniaritatea care in principal trebuie sa constea in lipsa distorsiunilor armonice trebuie sa se situieze la frecventa de 1 kHz sub 1%, banda de frecvente trebuie sa cuprinda un domeniu situat de preferinta intre 5Hz si 10 Mhz pentru variatii de amplificare de +/- 3 dB. Am spus variatii cu "+/-" si nu doar atenuari, deoarece probabil singurul mod de a atinge si eventual depasi capetele acestui domeniu de frecvente este de a folosi corectii de amplificare care produc asanumitii poli de supra-crestere in jurul unor anumite frecvente din domeniu. Domnul miron1947 mi-a mai lansat o provocare, care vine sa adauge la exigentele de mai sus ambitia de a realiza amplificatorul pentru curent continuu - adica cu cuplaje galvanice si cu condensatorii pe post de componente prohibitive (de evitat) As avea nevoie deci in special de documentatie in acest sens - adica notiuni de design pentru amplificatoare cu cuplaj galvanic. Nu stiu daca dintre respondentii acestui topic, exista prea multi care si-au batut capul cu amplificatoarele de cc. Cea mai mare problema la aceste tipuri de amplificatoare, este ca primul etaj trbuie sa foloseasca niste tensiuni continue in catod care sa readuca potentialul lor anodic continuu - de unde se preia semnalul pentru atacul etajului urmator intr-un domeniu in care tubul folosit poate fi utilizat sub aspectul tensiunilor de negativare a grilei. Daca amplificatorul are mai mult de 2 etaje, atunci si celelalte etaje pana la penultimul, trebuie sa raspunda acestei exigente. In plus numarul de etaje este limitat datorita problemelor incadrarii in banda de frecvente propusa. Nu in ultimul rand lipsa condensatorilor, in special ai celor de decuplare catodica, sau a grilei ecran face si mai grea sarcina largirii benzii de frecvente. Cautand pe internet am gasit documentatie - cum altfel decat in engleza. Spre exemplu un bun indrumar de proiectare pentru amplificatoarele de cc cu cuplaj galvanic este cel din care am postat mai jos un print screen - din pacate nu mai stiu adresa de unde l-am descarcat, iar elementele de identificare le-am modificat.

[attachment=0]Exemplu.png[/attachment]In schema se remarca folosirea unei tensiuni negative de -105 V, aici conectata prin intermediul unei surse de curent constant cu pentoda. Cele mai multe scheme sunt insa fara aceasta sursa de curent constant. Problema este ca nu reusesc sa descifrez mecanismele de design prin care sa adaptez la scchemele mele exact tensiunea de care am nevoie si in conditiile prezervarii sau chiar imbunatatirii caracteristicilor aratate mai sus. Mai mult decat atat. Tubul electronic nu mai lucreaza in zona caracteristicilor in care sunt obisnuit sa lucrez la amplificatoarele de ca. Acestea toate sunt problemele pe care as vrea sa incercam sa le rezolvam impreuna.

 

Cu respect!

[Vizitator]

Am scanat...

Urmatoarele fisiere imagine din arhivele postate nu pot fi deschise: 088.jpg; 098.jpg; 108.jpg. Daca nu te deranjeaza, as fi interesat si de alte scheme cu pentode. Prin simularea lor, poate voi reusi in final sa inteleg ce am de facut.

[miron1947]

Urmatoarele fisiere imagine din arhivele postate nu pot fi deschise: 088.jpg; 098.jpg; 108.jpg. t.

La mine a fost posibil, incercati cu ce am atasat.

[d2134]

Ar fi o noutate pentru mine sa pot folosi o finala audio precum EL83 intr-o schema de amplificator de banda larga si care sa urce in conditiile celei mai severe liniaritati pana la frecvente de 10 MHz.

Aici ai facut o confuzie: EL84 (6P14P) este finala audio, EL83 (6P15P) este finala video, merge bine pina la 10MHz. Cred ca ar merge si tuburi finale RF, nu din alea imense ci micute, gen QQE03/12 (GU17).