former_Alfred Postat Mai 23, 2010 Partajează Postat Mai 23, 2010 Pai dc zici ca se incalzeste asa de tare procesorul singura solutie e sa schimbi toti condensatorii de putere de pe placa , precis sunt devalorizati din cauza overclokului care lai facut asa dintro-data pune niste condensatori mai mari cu10% fata de cie originali si vei vedea ca merge chiar mai bine ca la inceputAstea sunt legende urbane. Problema condensatorilor din sursa de procesor este ESR-ul, nu valoarea. Pe plăcile de bază ieftine se folosesc capacităţi de câte 3-4 ori mai mari decât necesarul (9 - 12.000 uF în loc de 3.000 uF) în încercarea de a compensa ESR-ul prea mare la condensatorii ieftini, deci faptul că le mai măreşti şi tu valoarea cu încă 10% e egal cu zero. Oricum un electrolitic are în mod frecvent cu 50% mai mult decât scrie pe el.Combinaţia de condensatori cu ESR mare montaţi în apropiere de radiator e nefericită fiindcă se produce un cerc vicios: ESR-ul prea mare duce la supraîncălzire, uscare sau umflare şi pierdere a capacităţii, fenomene care la rândul lor duc şi mai mult la creşterea temperaturii, ceea ce accelerează deteriorarea condensatoarelor şi tot aşa. Trebuie folosiţi condensatori low-ESR care să înlocuiască gunoaiele montate de producător pe placă. Producătorii serioşi de condensatoare oferă astfel de date pe site-urile lor, mai greu e să găseşti seriile respective de condensatoare pe piaţă. Eventual, se mai pot recupera de pe plăci de calitate, dar tot după verificarea seriei pe site-ul producătorului respectiv, ca să existe garanţia că se încadrează în categoria low-ESR.Și așa, sunt făcute să țină un anume timp, sunt văzute încă din fabricație ca niște consumabile...Şi astea sunt tot legende urbane. E adevărat că temperatura în exces scurtează viaţa procesorului, dar producătorul nu are drept target un timp limitat de funcţionare. Dacă e exploatat responsabil, un procesor funcţionează o viaţă. Link spre comentariu
Th3_uN1Qu3 Postat Mai 23, 2010 Partajează Postat Mai 23, 2010 Astea sunt legende urbane. Problema condensatorilor din sursa de procesor este ESR-ul, nu valoarea. Pe plăcile de bază ieftine se folosesc capacităţi de câte 3-4 ori mai mari decât necesarul (9 - 12.000 uF în loc de 3.000 uF) în încercarea de a compensa ESR-ul prea mare la condensatorii ieftini, deci faptul că le mai măreşti şi tu valoarea cu încă 10% e egal cu zero. Oricum un electrolitic are în mod frecvent cu 50% mai mult decât scrie pe el. Aaaa... cand ai vazut tu ultima oara un cond de 10.000uF montat pe o placa de baza?? Combinaţia de condensatori cu ESR mare montaţi în apropiere de radiator e nefericită fiindcă se produce un cerc vicios: ESR-ul prea mare duce la supraîncălzire, uscare sau umflare şi pierdere a capacităţii, fenomene care la rândul lor duc şi mai mult la creşterea temperaturii, ceea ce accelerează deteriorarea condensatoarelor şi tot aşa. Aici ai dreptate. Şi astea sunt tot legende urbane. E adevărat că temperatura în exces scurtează viaţa procesorului, dar producătorul nu are drept target un timp limitat de funcţionare. Dacă e exploatat responsabil, un procesor funcţionează o viaţă. Si aici ai dreptate, totusi e procesor nu cartus de imprimanta. Procesoarele se uzeaza moral cu MULT timp inainte sa se strice fizic. Eu m'am chinut sa ard un P4 Northwood de 2GHz tinandu'l in 3GHz (ca mai mult nu vroia), la 2 volti. Evident ca statea in throttling 99.9% din timp. Eventual a cedat... dupa un an si jumatate. Si nici macar nu era nou procul, in regim de overclock "normal" adica fara tensiune data cu nesimtire, cred ca mai mergea vreo 5 ani. Link spre comentariu
former_Alfred Postat Mai 24, 2010 Partajează Postat Mai 24, 2010 Aaaa... cand ai vazut tu ultima oara un cond de 10.000uF montat pe o placa de baza??Ce-ar fi să înmulţeşti 6 x 1.500 uF sau 5 x 2.200 uF şi să-mi spui şi mie cât face? Nu te-ai uitat niciodată la o sursă de procesor, ca să vezi că toate condensatoarele alea sunt în paralel? Sunt şi cu 8 x 1.500 , 8 x 1.200 etc. etc.Procesoarele se uzeaza moral cu MULT timp inainte sa se strice fizic.Eu nu prea sunt de-acord cu noţiunea de uzură morală la procesoare. Despre un tramvai poţi să spui că e uzat moral, dacă arată ca din 1970, chiar dacă e în stare bună de funcţionare. Dar un procesor nu-l vezi, e sub capota sistemului, deci aspectul exterior iese din discuţie. De exemplu, dacă foloseşti un PII ca router Linux, ai vreun sentiment de inferioritate faţă de prieteni, te simţi obligat să-l înlocuieşti cu un P4 din considerente de uzură morală?Sigur că nu prea mai poţi folosi azi un P II în XP, dar asta pentru că merge ca naiba, nu de altceva. Deci nu e vorba de uzură morală. Pentru XP, un PII e depăşit pe bune, ca performanţă fizică. Link spre comentariu
Spitfire Postat Mai 24, 2010 Partajează Postat Mai 24, 2010 Ce-ar fi să înmulţeşti 6 x 1.500 uF sau 5 x 2.200 uF şi să-mi spui şi mie cât face? Nu te-ai uitat niciodată la o sursă de procesor, ca să vezi că toate condensatoarele alea sunt în paralel? Sunt şi cu 8 x 1.500 , 8 x 1.200 etc. etc.Nu intodeauna...de regula sunt grupate, fac parte dintr-un chopper, care "sparge" tensiunea de 3,3V in 2x1,65, etc. Mai mult de doua C-uri in paralel nu prea am vazut...e drept ca pot fi si de 3300uF, deci 6600uF.Iar uzura morala este cea mai rapida la procesoare, dintre toate componentele IT.Exemplul cu router-ul Linux nu-i prea fericit...depinde unde este utilizat, un router tinut in colocare intr-o cladire dedicata, nu prea cred sa fie macar acceptat cu CPU PII.. Acum pretentiile au crescut cam peste tot: intrari in tunel, memorii de la 4GB in sus, backup RAID 10 dual, etc, etc, cam greu sau imposibil cu un CPU P2, nu neaprat din cauza CPU, ci din cauza placilor de baza"obosite" cu specificatii jalnice(DIMM SDRAM PC133, USB 1.1, magistrale "puturoase").Dupa cca. 3-4 ani de la lansare, o placa de baza comuna nu mai are sens sa fie reparata, risti sa redai viata unui sistem cu performante sub ale unui telefon mobil... Acum, totul se reduce la bani, nu oricine poate achizitiona ultimul racnet hardware... Link spre comentariu
former_Alfred Postat Mai 24, 2010 Partajează Postat Mai 24, 2010 ... de regula sunt grupate, fac parte dintr-un chopper, care "sparge" tensiunea de 3,3V in 2x1,65, etc. Mai mult de doua C-uri in paralel nu prea am vazut...Ia, domnule, o placă de bază, uită-te la ea şi nu mai vorbi prostii!Procesorul nu se alimentează din 3,3 V , nici o sursă ATX de pe faţa Pământului nu e capabilă să livreze amperajul de care are nevoie procesorul ! Alimentarea procesorului se face din 12V, cu un step-down converter, iar pădurea aia de condensatoare (4, 5, 6, 8 etc.) sunt toate în paralel. Dar dacă te uiţi în documentaţia de la integratul care se ocupă de asta, ai să vezi că n-ar avea nevoie de asemenea capacităţi, ci de condensatoare low-ESR. Însă producătorii de plăci ieftine preferă multe condensatoare ieftine, cu ESR mare, puse în paralel. ESR înseamnă rezistenţa serie echivalentă, iar dacă pui mai multe în paralel, teoretic rezistenţa scade (din perspectiva integratului de comandă) dar fiecare condensator în parte se încarcă şi se descarcă la fel de greu, pentru că ESR-ul fiecăruia tot limitează curentul de încărcare şi descărcare. Iar 200 kHz, frecvenţa la care poate ajunge convertorul step-down, nu e tocmai ideală pentru electrolitici.Câte fire portocalii (3,3V) ai în conectorul ATX ? Câţi amperi spune Intel că ai voie să treci printr-un pin de la ATX ? Câţi amperi necesită un procesor din zilele noastre? Se foloseşte tensiunea de 12V (firele galbene) de aceea se tot adaugă pini suplimentari de la P4 încoace. Curentul livrat pe fiecare pin se limitează tot la 6 amperi, dar una e să ai 3 fire (galbene) de câte 6 amperi la 12 V şi alta ar fi să ai 12 fire (portocalii) de câte 6 amperi la 3,3 V, ca să dispui de aceeaşi putere. Link spre comentariu
Spitfire Postat Mai 24, 2010 Partajează Postat Mai 24, 2010 Depinde de care placa de baza si procesor vorbim... Vechile CPU 486 se alimentau direct din rail-ul de 5V, deaceea placile de baza erau cam...lipsite de electrolitici de valoare mare, iar cei de valoare mica erau cu tantal, de regula. Incepand cu "tentativa" AMD 5X86 din 1995 s-a trecut pe alimentarea cu 3,45V(obtinuti tot din rail-ul de 5V, cu ajutorul unui adaptor-in caz de upgrade), ceea ce a facut necesara trecerea de la surse standard AT la surse ATX 1.0 The power distribution specification defined that most of PSU's power should be provided on 5 V and 3.3 V rails, because most of the electronic components (CPU, RAM, chipset, PCI, AGP and ISA cards) used 5 V or 3.3 V for power supply. The 12 V rail was only used by fans and motors of peripheral devices (HDD, FDD, CD-ROM, etc.).De la Pentium 4(2001) a fost introdus conectorul cu 4 pini, 2X+12V, intradevar utilizat de sursa CPU, dar numai pt. zonele mari consumatoare de energie din CPU(L2 cache, accelerare 3D)- la nici un CPU alimentarea zonelor "critice"(ALU, FPU, seturi de instructiuni SSE2,3) nu se face din 12V, ripla ar fi prea ridicata, ci din 3,3V prin "spargerea" in doua tensiuni diferentiale de 1,65V.http://en.wikipedia.org/wiki/ATX#Original_ATX Link spre comentariu
former_Alfred Postat Mai 24, 2010 Partajează Postat Mai 24, 2010 la nici un CPU alimentarea zonelor "critice"(ALU, FPU, seturi de instructiuni SSE2,3) nu se face din 12V, ripla ar fi prea ridicata, ci din 3,3V prin "spargerea" in doua tensiuni diferentiale de 1,65V.http://en.wikipedia.org/wiki/ATX#Original_ATXFoarte bine, când ai să construieşti tu plăci de bază, aşa să alimentezi procesoarele.Până atunci, ca să alimenteze plăcile de P4, Intel foloseşte aşa ceva:http://cs.utsource.net/goods_files/pdf/ ... 6919CD.pdfIar pentru plăcile de P II şi P III folosea aceeaşi soluţie, dar cu controller-e mai modeste:http://www.datasheetcatalog.org/datashe ... Xrzzss.pdfE drept că pe vremea surselor cu SC 1153, step-down controller-ul era alimentat din tensiunea de 5V, nu din cea de 12V, ca la P4. Dar din 3,3 V nu a fost alimentat niciodată, dacă ai fi reparat plăci de bază ai fi ştiut.Văd că-ţi place în mod special expresia asta cu "spartul tensiunii" de 3,3V , arată-mi şi mie o schemă care face asta pentru a alimenta procesorul. Link spre comentariu
Spitfire Postat Mai 24, 2010 Partajează Postat Mai 24, 2010 http://i49.tinypic.com/nxqd5w.gif Unde-s mai multi conectori? pe 3,3+5V sau pe 12V? Si nu inteleg de ce te superi, Alfred, nu e pe bani... Link spre comentariu
former_Alfred Postat Mai 24, 2010 Partajează Postat Mai 24, 2010 Pierdem vremea cu prostii, ia şi citeşte documentaţiile de la Intel şi de la controller-e, dacă nu lucrezi pe plăci de bază. Am avut într-adevăr sursă ATX şi pe Pentium I la 166 MHz, dar sursa aia n-avea nici o treabă cu ATX-urile din ziua de azi, pentru plăcile de P4.Pe liniile de 3,3V şi de 5V e şi acolo consum mare, din cauza chipset-ului, a memoriilor, a plăcilor PCI, dar puterea disponibilă pe fiecare dintre aceste tensiuni nu e utilizabilă pentru procesoarele din ziua de azi.Măcar aritmetică ar trebui să pricepi, îţi făcusem calculul cu numărul de pini în urmă cu câteva mesaje. După mintea ta, cât consumă un P4 ? Link spre comentariu
Golem Postat Mai 24, 2010 Partajează Postat Mai 24, 2010 Aici nu-i vorba de condensatori, surse, etc, ci de pastila ciobita, initiatorul topicului are un AMD socket A, din moment ce pomeneste de "pastila"(adica e fara IHS). Schimbatul condensatorilor de pe placa de baza nu va ajuta la racirea procesorului... Link spre comentariu
Th3_uN1Qu3 Postat Mai 28, 2010 Partajează Postat Mai 28, 2010 Aici nu-i vorba de condensatori, surse, etc, ci de pastila ciobita, initiatorul topicului are un AMD socket A, din moment ce pomeneste de "pastila"(adica e fara IHS). Schimbatul condensatorilor de pe placa de baza nu va ajuta la racirea procesorului...Aici te sustin. Insa pt ca m'au amuzat cei doi de mai sus, o sa trantesc si eu una - mai nou se folosesc convertoare buck de tip sincron pentru alimentarea procesorului, adica dioda este inlocuita cu inca un mosfet pentru marirea eficientei. Ca sa nu mai vorbim ca la absolut toate procesoarele in afara de cele ULV (ultra low voltage) se folosesc mai multe faze adica mai multe convertoare separate, din nou pentru a mari eficienta minimizand costurile, pentru ca mai multi mosfeti de curent mai mic sunt mai ieftini si mai mici decat unul singur de curent mare. Acu mai ziceti'mi voi ca toti condensatorii aia sunt in paralel. Link spre comentariu
Spitfire Postat Mai 28, 2010 Partajează Postat Mai 28, 2010 Fireste ca nu-s in paralel toti, maxim doi condensatori se pun in paralel, capacitatile sunt oricum indestulatoare pentru un filtraj cu o ripla de max. 50mVvv. Tot asa cum in mod gresit multi se tem de schimbarea condensatorilor, crezand ca metalizarea gaurii din PCB ar avea legatura cu trasee de pe straturi intermediare, deci daca s-ar deteriora, n-ar mai face contact.Canci, traseele de alimentare sunt numai la suprafata PCB-ului, pe straturile interioare se pun numai trasee de semnal. In viitor, daca nivelul densitatii de componente pe mm^2 la un cip va creste, se va renunta la costisitorul cablaj multistrat, si se va reveni la banalul dublu placat...Dar deja suntem al dracu` de off-topic... cum spunea un user mai sus, probabil pastila CPU e ciobita sau sistemul e inghesuit intr-o carcasa cat o coaja de nuca, de aici temperaturile mari... Link spre comentariu
former_Alfred Postat Mai 29, 2010 Partajează Postat Mai 29, 2010 Fireste ca nu-s in paralel toti, maxim doi condensatori se pun in paralel, capacitatile sunt oricum indestulatoare pentru un filtraj cu o ripla de max. 50mVvv Spune-mi un model concret de placă de bază la care ai văzut tu doar 2 în paralel. Un link cu "spartul tensiunii" de 3,3V în două de 1,65V văd că n-ai fost în stare să găseşti, pentru că nu există aşa ceva. Dar ai găsit alte prostii pe care să le susţii. Se vede treaba că şi Intel (care produce plăcile de bază) şi ST-Microelectronics, care produce plăcile de evaluare pentru convertoarele fabricate tot de ei, sunt nişte tâmpiţi, dacă pun câte 6 condensatoare în paralel, în loc să te întrebe pe tine cum ar fi mai bine. E plină lumea de inşi ca tine, care-şi dau cu părerea despre orice, fără să aprofundeze nimic. Când ai să înţelegi cum funcţionează convertoarele alea pentru alimentarea procesoarelor, poate ai să înţelegi şi că respectivii condensatori nu sunt pentru fitraj, aşa că "ripla" ta n-are nici un amestec. Nici măcar în link-urile pe care ţi le-am dat nu te-ai deranjat să te uiţi, continui să scrii aceleaşi aiureli. Nici despre ESR n-ai priceput nimic, dacă tu crezi că filtrajul e motivul pentru care sunt condensatorii ăia acolo. La un condensator de filtraj, ESR-ul a absolut nerelevant, la sursele de procesor este. Ca sa nu mai vorbim ca la absolut toate procesoarele in afara de cele ULV (ultra low voltage) se folosesc mai multe faze adica mai multe convertoare separate, din nou pentru a mari eficienta minimizand costurile, pentru ca mai multi mosfeti de curent mai mic sunt mai ieftini si mai mici decat unul singur de curent mare. Acu mai ziceti'mi voi ca toti condensatorii aia sunt in paralel. Dacă te-ai uita pe traseele de pe cablaj sau în documenţia convertorului, te-ai convinge singur că respectivele condensatoare sunt în paralel. Din faţa monitorului, e mai greu să-ţi dai seama. Şi MOSFET-urile sunt puse pur şi simplu în paralel, marea majoritate a plăcilor de P4 au convertoare cu o singură fază, dar cu câte 3 MOSFET-uri în paralel pe fiecare ramură. Spre deosebire de bipolare, care trebuie împerecheate, dacă vrei să le foloseşti în paralel, MOSFET-urile auto-compensează diferenţele dintre ele şi sunt puse frecvent în paralel. Singurul aspect unde ai dreptate e faptul că asta se face pentru reducerea costurilor. Există într-adevăr şi convertoare cu mai multe faze, de-obicei cele care generează curenţi de ordinul a 100 A, dar sunt totuşi destul de rare. Nişte documentaţii de la ST nu ţi-ar strica nici ţie să consulţi. Ai avea ocazia să vezi acolo şi câte 12 electrolitici în paralel, nu numai câte 6, ca pe plăcile de bază. mai nou se folosesc convertoare buck de tip sincron pentru alimentarea procesorului, adica dioda este inlocuita cu inca un mosfet pentru marirea eficientei. Care "mai nou" ? Şi care diodă? Şi tu îţi bazezi cunoştinţele pe manuale de acum 15-20 de ani? Sau îţi predă proful la curs exact ce i s-a predat şi lui când era student? Uită-te la link-ul ăla pentru SC 1153, aceea era deja soluţia consacrată acum 10 ani. Toate plăcile de P II foloseau convertoare sincrone. Iar asta se întâmpla încă din 1998. Nu ştiu alţii cum sunt , dar eu am înlocuit câteva integrate din alea pe plăcile de bază, la vremea lor. Link spre comentariu
Th3_uN1Qu3 Postat Mai 29, 2010 Partajează Postat Mai 29, 2010 MOSFET-urile sunt puse pur şi simplu în paralel, majoritate plăcilor de P4 au convertoare cu o singură fazăPentium 4 era de actualitate acum 5 ani. Iar pe langa ST Microelectronics produc muuuulti chinezi micuti convertoare pt placi de baza, ex aici: http://www.anpec.com.tw/ashx_prod_file. ... PW7120.pdfDaca toti conzii si toti mosfetii sunt in paralel poate imi explici si mie de ce in zona CPU sunt cate 3-4 controllere PWM. Link spre comentariu
former_Alfred Postat Mai 29, 2010 Partajează Postat Mai 29, 2010 Ce produc chinezii ăia mulţi, e pur şi simplu gunoi. N-am avut decât plăci produse de Intel, nici acasă, nici la firmă, de mai mult de 10 ani încoace.Aş avea totuşi o întrebare: dacă pe o placă de bază ai 3 sau 4 convertoare din astea ca să alimentezi un procesor, cei 2 condensatori de la ieşirea fiecăruia nu ajung toţi 6 sau toţi 8 în paralel? Eu aşa zic.Admit că n-am reparat plăci cu dual-core, într-adevăr. Dar până şi chinezii ăia de la care ai dat tu link-ul spun în documentaţia lor: "In most cases, multiple electrolytic capacitors of small case size perform better than a single large case capacitor", ca dovadă că ei cred sincer în ceea ce fac Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum