zal Postat August 7, 2010 Partajează Postat August 7, 2010 Ăsta probabil e articolul: Link spre comentariu
carageae Postat August 7, 2010 Partajează Postat August 7, 2010 Ăsta probabil e articolul:NU. Asta e preluat din revista Electronique Pratique hors serie 4.Articolul la care ma refer are 13 pagini, dar nu pot atasa pozele aici, au in jur de 12 MB, nu am nervi si motivatie sa le redimensionez. Cine doreste articolul complet sa-mi trimita un mp cu o adresa de mail care poate primi un atasament arhivat de 12MB. Eu nu sunt prea incantat de articol, dar e interesant de citit si cablajele cred ca sunt folositoare. Nu-mi plac oscilogramele alea, daca la 5W arata asa inseamna ca e dezastru la putere maxima. Sau poate asa trebuie sa arate oscilogramele amplificatoarelor de lux? Desi sunt aparent multe detalii constructive, traful de iesire e trecut sub tacere, de ce oare? Am pus o arhiva cu cateva pagini relevante. Imi puteti trimite adresele si pe adresa: [email protected] Link spre comentariu
Vizitator Postat August 7, 2010 Partajează Postat August 7, 2010 ...Nu-mi plac oscilogramele alea, daca la 5W arata asa inseamna ca e dezastru la putere maxima. Sau poate asa trebuie sa arate oscilogramele amplificatoarelor de lux? ... Nici mie dar ce sa_i faci !? ,poate in acest fel se va intelege cum sta "treaba" cu oscilogramele... Link spre comentariu
ggg Postat August 8, 2010 Partajează Postat August 8, 2010 Oscilogramele arata un OT care, fie nu se adapteaza cu lampa finala , fie este executat deficitar.Din ultima oscilograma reiese ca sunt deficiente in reproducerea frecventelor inalte din cauza unei intarzieri de faza.In opinia mea, ultima(10 Khz) o explica pe prima (40 Hz). Link spre comentariu
carageae Postat August 8, 2010 Partajează Postat August 8, 2010 Nu intamplator am pus si poza copertei, nu doar ca sa arat ce contine revista. Dupa parerea mea sunt exagerat de mici trafurile la puterea asta.Mie mi se par mici chiar daca ar fi miezul la dimensiunea capacelor. Asa, ochiometric le-as vedea macar la dimensiunea trafului de alimentare...Experimentele facute de @valderama arata avantajele folosirii unei sectiuni mari in SE.Aici fiind vorba de un produs de lux nu trebuie facut rabat la sectiunea trafului de iesire.Poate ceva gen miez de trafo alimentare Rubin ar face fata...Sunt curios cine se "infurie" primul sa construiasca asa ceva...poate misa dupa ce termina ampliful cu 6S33S... Link spre comentariu
sebi_c Postat August 8, 2010 Partajează Postat August 8, 2010 Oscilogramele arata un OT care, fie nu se adapteaza cu lampa finala , fie este executat deficitar.Din ultima oscilograma reiese ca sunt deficiente in reproducerea frecventelor inalte din cauza unei intarzieri de faza.In opinia mea, ultima(10 Khz) o explica pe prima (40 Hz).Oscilogramele arata un amplificator foarte bun! La 40Hz, amplificatorul are putin efect integrativ din cauza capacitoarelor, dar repet, raspunsul este f. bun. La 10KHz, arata o functie de transfer de ordinul trei (are chiar trei etaje!) in banda de stabilitate, adica o margine de faza poate ceva mai mica (pe la 30grade). A facut asta pentru a nu introduce defazaje prea mari in banda de baza (pana la 20KHz). Bieninteles putea sa umble la compensare si sa faca un pol dominant mai jos, astfel incat sa aiba un raspuns care seamna cu ordinul 1 (FTJ cu un pol), dar i s-a parut mai important sa aiba defazaj mai mic in banda de 20KHz si o banda de amplitudine relativ mai mare. Si eu sunt de parere ca un compromis de acest fel duce la un sunet mai reliefat.Altfel sunt si alte pareri, care pun mai mult pret pe a obtine un raspuns caracteristic functiei de transfer de ordinul I, deci cu o modificare mai pronuntata a fazei in banda de 20KHz si o banda de amplitudine ceva mai mica. Link spre comentariu
Vizitator Postat August 8, 2010 Partajează Postat August 8, 2010 O nesecata sursa de inspiratie.........http://www10.big.or.jp/~dh/work/pm.html Link spre comentariu
carageae Postat August 8, 2010 Partajează Postat August 8, 2010 ...Si aduce vreun avantaj folosirea atator transformatoare in calea de semnal? Oricat de bine ar fi facut, un tranfsormator are probleme inerente... Daca la un montaj PP putem admite ca ar putea fi o solutie simpla si eficienta de atac al finalelor, dar in rest folosirea transformatoarelor de adaptare mi se pare fortata. Totusi e parerea mea de nespecialist, astept contradictii, nu am pus intrebarea tendentios, ci chiar vreau sa stiu daca aduce avantaje un asemenea exces de transformatoare. Un exemplu graitor: http://www10.big.or.jp/~dh/work/87032.html Ma uit la schimbarile de impedanta si ma duce gandul la o filatura textila...dar admit ca poate suna bine... EDIT: Pe situl Lundahl am vazut multe scheme cu transformatoare de adaptare, dar nici chiar asa... Macar acolo aveau scuza ca fac reclama la niste transformatoare bune... Link spre comentariu
Vizitator Postat August 8, 2010 Partajează Postat August 8, 2010 Cu siguranta ca nu sunt puse doar de frumusete ...acolo ,lasand la o parte faptul ca folosesc transformatoare de top,sunt pareri pro si contra pro sunt pentru cei ce au ascultat ampuri construite in aceasta maniera contra pt cei ce nu au facut-o inca iar dpdv electric e mult de spus probabil colegi nostri care cunosc f bine si teoria ar putea aprofunda.....de asemeni se pot face si simulari......si atunci e si mai clar ,eu sunt un adept a acestor configuratii .....amplificatoarele la origini asa erau construite, condesatorul pe calea de semnal pare mult mai elegant si putin costisitor ....insa se comporta ca o(reactanta) rezistenta cu valori diferite in functie de frecventele ce-l traverseaza ex: un condesator de 0,22mF are la 20 hz ...1/(2x3,14xfx0,00000022) =36,2Kohm in schimb la 20khz de doar 36,2 ohm considerind Rg=100Kohm .,pierderi (ca sa numai vorbim cit costa un condesator de calitate...)...in schimb transformatoarele sunt mult mai lineare si permit si adaptari(raporturi de transformare diverse) ca sa nu mai zic separarea ideala a componentei pozitive ..........................O alternativa ar fi folosirea sistemului "direct cupling modulated bias" DCMB...prin eliminarea condesatorului de cuplaj , adica un cuplaj direct cu modularea polarizarii, acest tip de montaj l-am folosit cu succes la SE-ul meu cu GM70 Link spre comentariu
sebi_c Postat August 8, 2010 Partajează Postat August 8, 2010 ...Si aduce vreun avantaj folosirea atator transformatoare in calea de semnal?...Parerea mea e ca nu aduce nici un avantaj folosirea transformatoarelor in calea de semnal, dar s-au folosit, mai ales in vremurile de inceput ale lampilor. Daca sunt de calitate sunt la fel de bune ca capacitoarelor in cazul in care nu se transfera putere.Insa , la folosirea lampilor atacate cu curenti de grila, folosirea transformatoarelor constituie o metoda destul de folosita. Poate este cea mai la indemana fata de un repetor catodic care are dezavantajele lui. Problema este ca un trafo de cuplaj nu-i o joaca, este o chestiune serioasa, destul de dificil de realizat. Link spre comentariu
gabrielbecheanu Postat August 10, 2010 Partajează Postat August 10, 2010 Care credeti ca este tensiunea si curentul optim de functionare pentru aceasta lampa in mod trioda cit si in mod pentoda intr-un montaj pentru a obtine cele mai bune performante.Defapt pe mine ma interesa daca o pot folosi cu succes sub tensiunea de 1000v.Mie mi-a placut schema cu 6l6 ca driver dar parca 1120v e cam mult pentru un incepator.Oricum proiectul este destul de ambitios si cred ca am sa il mai amin o vreme dar e bine de retinut orice detaliu cu privire la un amp cu GK71Multumesc. Link spre comentariu
zal Postat August 13, 2010 Partajează Postat August 13, 2010 Alte lămpi, ptr inspiraţie: http://hotbd.mobi/video/G7qMVYf85sM/Bach-Toccta-D-Moll-on-1000W-Audio-Tube-Amplifier-EL6471.html http://historische-elektronik.piranho.de/Hyperlink%20F/EL6471%201kW%20Groszverstaerker.htm Link spre comentariu
Vizitator Postat August 18, 2010 Partajează Postat August 18, 2010 Sa furam si noi .............idei http://www.nataudio.com/products/Transm ... allery.htm Link spre comentariu
Vizitator Postat August 19, 2010 Partajează Postat August 19, 2010 Alte lămpi, ptr inspiraţie: http://hotbd.mobi/video/G7qMVYf85sM/Bach-Toccta-D-Moll-on-1000W-Audio-Tube-Amplifier-EL6471.htmlhttp://historische-elektronik.piranho.de/Hyperlink%20F/EL6471%201kW%20Groszverstaerker.htm Sa furam si noi .............idei http://www.nataudio.com/products/Transm ... allery.htmMa scuzati ca va deranjez...Sa furati idei de acolo ?!Pai nu sunt aceste QB3,5/750 si respectiv QB5/1750 chiar tuburile despre care aminteam eu in urma cu aproape un an si jumatate chiar pe acest forum, cand unii mi-au sarit repede la gat ca tuburile sunt de RF si ca eu sa nu mai indraznesc sa pomenesc de asa ceva... iar nimeni de pe forum nu a fost in stare sa ma sustina (si din pacate nu a fost un caz izolat)... asa ca a trebuit sa renunt sa ma mai lupt singur cu morile de vant. Iar acum va uitati la... poze?Gabriele, observi ceva interesant pe pagina aceea http://www.nataudio.com/products/Transm ... mitter.htm ?Desi se specifica modurile de functionare triode, UL si tetrode, nicaieri nu se specifica faptul ca chiar tubul in sine QB5/1750 este o tetroda pura 100% cu grile cilindrice coaxiale si catod W-Th elicoidal (deci fara placi de formare), si ori de cate ori vine vorba acolo despre QB5/1750, acesta este denumit acolo numai "output tube" si niciodata tetrode.Asta se intampla pentru ca amplificatorul este destinat audiofililor, adica acelora carora de 20 de ani li se infige in creier credinta ca numai trioda aia si numai trioda ailalata, etc., deci nu ar da bine pentru marketing sa se spuna negru pe alb ca acolo este o arhaica tetroda pura... In schimb li se da "de mancare" ca "represents relatively new technology in vacuum tube manufacturing" desi acest tub este generatie a anilor '50 si din aceeasi familie cu QB3,5/750 utilizat in Philips-ul de 1 kw mai sus pomenit de zal, si se mai afirma ca este -din nou evitand cuvantul tetrode - "direct heated industrial type QB5/1750 (N.O.S.) output tube - long life grade" ... desi pentru aceste tuburi nu exista versiuni "long life grade"...Alte probleme: zic ei ca puterea maxima disipata de care ar fi capabil tubul ar fi de 565W (500W in catalog), ori daca se obtin intradevar 120W out SE in clasa A atunci in legatura cu puterea disipata nu mai poate fi valabila afirmatia "we use only 55%-60% of it" ca sa "dramatically decreases working temperature point". De fapt, aceste tuburi chiar au nevoie sa disipe ceva putere, deoarece getterul (de obicei zirconiu) este dispus pe anodul de grafit si pentru a-si face efectul acesta trebuie sa atinga temperaturi de cateva sute de grade (in utilizarea normala anodul este usor rosiatic, mai ales in zona inferioara).Bineinteles ca nici specificatia de putere maxima absorbita de 450VA e in neconcordanta (numai filamentul finalei absoarbe 100W...), asta cu atat mai mult daca toate tensiunile sunt si stabilizate: "regulated power supply for all stages (including the output)"!Deci este vorba intradevar despre un tub deosebit (in special ca robustete si fiabilitate), dar pagina e imbacsita cu multa audiofilie... Link spre comentariu
Vizitator Postat August 19, 2010 Partajează Postat August 19, 2010 zic ei ca puterea maxima disipata de care ar fi capabil tubul ar fi de 565W (500W in catalog), ori daca se obtin intradevar 120W out SE in clasa A atunci in legatura cu puterea disipata nu mai poate fi valabila afirmatia "we use only 55%-60% of it" ca sa "dramatically decreases working temperature point". De fapt, aceste tuburi chiar au nevoie sa disipe ceva putere, deoarece getterul (de obicei zirconiu) este dispus pe anodul de grafit si pentru a-si face efectul acesta trebuie sa atinga temperaturi de cateva sute de grade (in utilizarea normala anodul este usor rosiatic, mai ales in zona inferioara). Bineinteles ca nici specificatia de putere maxima absorbita de 450VA e in neconcordanta (numai filamentul finalei absoarbe 100W...), asta cu atat mai mult daca toate tensiunile sunt si stabilizate: "regulated power supply for all stages (including the output)"!... Din expunerea ( http://www.nataudio.com/products/Transm ... mitter.htm ) reiese ca in ciuda faptului ca acest tub(QB5/1750) ar putea disipa la anod un maxim de 565W "we use only 55%-60% of it" noi utilizam doar 55%-60% din aceasta capacitate/posibilitate a tubului ca sa scadem puternic/"dramatic" temperatura punctului de lucru ,asadar se spune ca puterea disipata la anod este de numai 565W X 55%(in "montajul" dumnealor) = 310W putere disipata la anod + 100W filament= 410W + restul nesemnificativ(6n1p-ev ,6N30P-DR) = aproximativ 450W asadar concordanta ca putere absorbita/consumata si concordanta ca putere utila 100-120W.__La specificatii tehnice se spune clar: "Type Single Ended Class "A" Triode, Ultra-linear or Tetrode connection" (nu se fereste nimeni practic de "cuvintul" tetroda ). Mai degraba neconcordanta se poate gasi in modul de interpretare ("articolul" este scris foarte clar). Si mai apare un paragraf interesat: "Zero global feedback concept is well known also as the best solution for purity of sound"! Practic ni se spune ca avem reactie negativa globala zero,desigur asta nu exclude reactie negativa locala . Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum