Utilizarea tubului PY88

[mitokadona]

am observat ca py88 functioneaza perfect ca tub redresor chiar daca este alimentat la 16 volti.

[+_Florin_+]

Cum spune si dl.trabant, viata unui tub depinde foarte mult de regimul in care e folosit. PL500 si cu precadere varianta ulterioara PL504 sunt tuburi fiabile si robuste. Dar nu poti avea pretentii sa tina mai mult de 500 ... 800 de ore in regimul dur al finalului de linii sau al unui amplificator de emisie. Pe cand in regim audio/radio la curenti si tensiuni mici poate sa dureze cat "vesnica pomenire" .

In tv este supus si altor maltratari electrice, porneste direct cu filamentul rece, fara negativare, etc.

Un tub si mai robust ca PL500 este PL519, care se folosea ca etaj final linii in televizoarele color cu lampi.

PY88 se comporta ok ca redresor la 50Hz, are o cadere de tensiune ceva mai mare ca un EZ80-81 si consuma cam mult la filament dar se poate folosi foarte bine.

Referitor la caderea de tensiune functie de curentul prin tub, uite aici datasheetul:

http://frank.pocnet.net/sheets/030/p/PY88.pdf

[Trabant]

defectarea lampii PL500 si PY88 era datorata constructiei precare a trafului de linii, impedanta incorecta, condensatori prosti, etc. Am avut o cunostinta care avea un PHILIPS cu sasiu F6N , hibrid alb-negru diagonala 50 CM ( tub A50-120W) ,din 1969, si avea configuratia : PCL86, 2XPCL805, PL504 ,PY88,DY802 si cinescopul mentionat. Primul PCL805, servea ca amplificator audio alaturi de PCL86 , era cu iesire pe difuzor de 800 ohmi, iar trioda aceluiasi PCL805 servea ca oscilator de linii. Ce vreau sa mentionez de fapt: PL504 si PY88 nu se ardeau cu frenezia cu care o facea in Venus, Miraj, Opera, Diana, Saturn, etc!

[mitokadona]

dupa cum se stie ca orice padure are uscaturile ei, am intalnit si py88 care nu functioneaza normal ca lampa redresoare.

[+_Florin_+]

Probabil e prea "obosita", altfel nu are de ce sa nu mearga.

[mitokadona]

cred ca e obosita deoarece functioneaza 2-3 minute dupa care nu mai vrea sa redreseze.

[Trabant]

ziceai ca o sub-alimentezi. PY88 are 30V pe filament nu 16 sau 20 cat ziceai tu ca ii dai. Atentie, lampile se pot defecta si din cauza subvoltarii filamentului nu doar din suprasolicitare sau un regim dur. Alimenteaza filamentul cu 30V+ 1-2V si vezi atunci. Sa nu fi intrat un pic de aer in ea, de regula PY88 mai tragea aer pe la legatura catodului ( contactul din cap) sau prin baza, doar ca in cazul asta, trebuia sa se albeasca prin interior sau sa faca un fel de descarcari violet.

[kripton]

Indiscutabil , sub-voltarea filamentelor are un efect catastrofal atat in functionare cat si ca durata de viata a tuburilor .

[Trabant]

Tuburile destinate alimentarii cu filamentele inseriate in general tolereaza variatii mai mari in ceea ce priveste tensiunile filamentului, de aceea la tuburi in fisa tehnica se precizeaza "alimentare filament serie sau/si/numai paralel".Insa e bine sa nu te duci prea mult in extreme, ci sa pastrezi o toleranta cat mai stransa in ceea ce priveste tensiunea de filament. La radiourile cu alimentare universala ( seria de tuburi U , 100mA) , mai ales la cele ieftine, schimbarea tensiunii de alimentare implica doar filamentele. Tensiunea de alimentare a montajului ( anodica) ramanea cea de la retea, adica 90-230 V, depinde de zona in care se afla, la sate, seara erau si 90 V la priza ( asta in locurile unde se folosea curentul continuu si nu numai acolo, ci si unde era CA), asta cu scaderea in consecinta a performantelor atat de receptie cat si audio(scadea puterea de iesire).Era valabil si in RO dar si in alte tari, ba chiar se specificau aceste caracteristici de sensibilitate/selectivitate si putere de iesire audio in manual si fisa tehnica, la functionarea pe 200-230V sau pe 100-127V , asta pentru aparatele fara transformator/autotransformator. Unele aparate cu alimentare universala mai "smechere" foloseau un multiplicator de tensiune cu diode , care marea si tensiunea de la filamente. Dar deja deviem de la subiect.

[Spitfire]

Subalimentarea filamentului unui tub electronic aduce cu sine aparitia punctelor de supraincalzire pe suprafata termocatodului, stratul de oxid se topeste/evapora, si tubul iese din functiune.cu cat e mai mare tensiunea anodica, cu atat e mai pregnant fenomenul.

[mitokadona]

dupa cunostintele mele ar trebui ca la redresarea cu un tub sa avem aceeasi tensiune, eventual putin mai mica.la redresarea tensiunii de retea 218v ca cu un py88 am obtinut 295v cc. alimentarea filamentului tubului py88 este de 13,7v. atasez poze.

[Trabant]

Tu alimentezi direct din retea ? Vezi sa nu pleci colo sus !!!! Nu e de joaca cu tensiunea de la retea. Vezi sa nu ajungi langa Madalina Manole .

[kripton]

Nu inteleg care e problema . Tubul PY 88 are tensiunea de filament de 30 V la 0,3 A . Merge si la o tensiune mai mica dar nu e bine , asa cum s-a mai aratat . Daca tensiunea de retea este redresata si filtrata , e normal ca tensiunea continua obtinuta sa fie mai mare , spre 300V .

[Trabant]

Vorbeam de pericolul lucrului direct cu reteaua. Altfel, asa e, dupa filtraj , normal tensiunea creste. Atat PY88 cat si PY500 pot lucra ca redresoare normale, eventual interesanta si conectarea lor in punte tip GRAETZ , insa in cazul acesta, daca scade emisia unui tub, s-a cam terminat cu "puntea". O idee aici, desi e prezentat un amplificator. Totusi, desi PY88,500 merg foarte bine in functia redresor, nu sunt economice d.p.d.v filament. Putere mare a filamentului, tensiune relativ mare a acestuia si lipsa lor, se gasesc mai greu. Nici inainte nu era usor de obtinut unul.

 

http://www.jogis-roehrenbude.de/Leserbr ... 04-Amp.htm

[kripton]

Legat de pericol ,am priceput , nici o problema . Ceea ce nu am inteles este tendinta noului coleg < mitokadona> de a subalimenta tuburile . In general culoarea catodului trebuie sa fie rosu spre portocaliu la o alimentare corecta a filamentului .