Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

dublarea tensiuni


buzea

Postări Recomandate

Vizitator andreimihai3

@marian,

Relativ orice zgomot de pe alimentare se traduce intr-un zgomot pe difuzor

, am citit toate posturile dar raspund la asta pentru ca nu conzii paraleli cu diodele iti taie brumul, ala il ai din cauza unei filtrari insuficiente; urechea nu percepe frecvente parazite provenite de la o punte. Conzii aia iti netezesc forma pe osciloscop. S-au facut statii pe lampi cu alimentare in comutatie, am avut certuri destule cu insi care voiau sa ma convinga ca nu se poate. Daca urechea ta bate pragul de 20kHz, atunci ai putea "auzi" brumul.
Link spre comentariu
  • Răspunsuri 24
  • Creat
  • Ultimul Răspuns

Top autori în acest subiect

  • gauss

    6

  • Marian

    6

  • cristian2009

    3

  • cristian_draghiescu

    2

La retea se vorbeste despre o frecventa de 50Hz ceea ce este undeva spre limita inferioara a spectrului audio dar este audibila, si frecventa zgomotului de pe diode chiar asta ar tre sa fie, frecventa retelei ca ea comanda blocarea/conductia diodelor.

Link spre comentariu

Despre zgomotul diodei semiconductoare :Jonctiunea semiconductoare produce zgomot intrinsec chiar strabatuta de curent continuu , deci independent de frecventa . Se poate masura practic polarizind o dioda si citind tensiunea alternativa prin intermediul unui condensator de separare , cu ajutorul unui microvoltmetru selectiv . Pentru a elimina orice influente exterioare , se face alimentarea din baterii , decuplate cu condensator , si dioda se plaseaza intr-o incinta ecranata , preluarea semnalului se face prin mufa BNC iar alimentarea printr-o trecere de sticla cu capacitate mica , pentru a nu influenta rezultatele .

Paragraf 2.1.5.pdf

Paragraf 2.1.5.pdf

Link spre comentariu

Ok @gauss, ai perfecta dreptate si eu m-am inselat amarnic ( si te asigur ca sunt cat se poate de serios cand zic asta ), nici o problema, felicitari pentru informatiile superioare mie... m-ai trimis la invatat, asa si? unde am afirmat eu ca as detine adevarul absolut sau ca nu as mai avea nimic de invatat? din punctul meu de vedere aici la sectiunea alimentatoare exista un singur om care detine informatii si experienta cu adevarat superioare si spun asta fara sa jignesc pe nimeni, sunt pur si simplu observatiile mele, acela este @smilex.

Link spre comentariu
Vizitator andreimihai3

Depinde si ce amplif de sunet e folosit, cum e acordata bucla pe intrarea neinversoare, feedback-urile. In multe cazuri schema practica (dintr-o combina) nu respecta schema generica. Oscilatii parazite am gasit la un TDA8560Q, plecau din bucla de pe neinversoare iar in alt caz din bucla 4558.

Link spre comentariu
Vizitator smilex

Diodele se sunteaza cu acele condensatoare pentru a suprima (asemeni snubberelor) frecventele mari care apar la comutatie, in particular la blocarea dispozitivului semiconductor. Nu conteaza ca sunt la 50Hz sau 50kHz. Ca e dioda sau tranzistor. Sau tiristor. Sau ce-o fi. Toate produc frecvente parazite la comutatie. Nici configuratia nu are importanta. Punte, cu mediana, monoalternanta, etc. Forma conteaza, sinusoida genereaza mai putin decat dreptunghiulara, dar procesul de comutatie la redresare exista si acolo. Frecventa de 50Hz nu trece printr-un cond de 220n spre un cond de 4700u. Calculati reactantele si mai vorbim. Dar frecvente parazite (de ordinul MHz uneori), in trenuri de 50Hz, trec peste cele 4700u pentru ca uzual acele conduri au si inductante parazite ce permit asta. Un condensator paralel pe dioda suprima acele frecvente care apar in ritmul celor 50-100Hz. Cei care au facut amplificatoare au observat efectul...

Link spre comentariu

Practica e cu totul alta decît teoriile din cărţi. Mă amuz citind pe aici cît puteţi să vă contraziceţi ptr o schemă banală, de fapt o improvizaţie folosibilă doar ptr teste sau aparatură nepretenţioasă.

Link spre comentariu

Am aplicat schema de mai sus in cazul unui amplificator romanesc A3220 si observ ca se comporta destul de bine, nu exista brum sau paraziti de alta natura.Am folosit doua diode de 6 amperi, asta am avut, si condensatori Nippon Chemicon de 10000uF/63V. Insa nici condensatorii originali IPRS de 4700uF nu s-au facut de ras.

Link spre comentariu

Testul auditiv este foarte subiectiv, compara cu ajutorul unui osciloscop, redresare monoalternanta fata de redresare in punte cu acelasi condensator dupa ele, la o sarcina rezistiva de aceeasi valoare, ai sa vezi atunci diferenta, deasemenea teste de specialitate pe amplificatorul in sine vor sublinia diferente importante intre cele 2 tipuri de redresari.

Link spre comentariu

Sunt convins ca apar diferente mai ales la putere maxima, ce-i drept nu l-am testat prea mult, tranzistoarele finale nici nu au avut timp sa se incalzeasca. Sper sa ramana o solutie de moment pana gasesc un traf adecvat cu priza mediana.

Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum



×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări