Jules00 Postat Noiembrie 5, 2004 Partajează Postat Noiembrie 5, 2004 Bine, bine...eu cred ca schema e gandita bine dar nu inteleg un lucru. Punand rezistenta de 2,2 ohmi in serie cu montajul, neonul se aprindea. Scurtcircuitand-o mi se ducea tz-ul. Nu inteleg de ce mi se intampla asta. Am urmarit *exact* instructiunile de constructie a bobinei. In schimb, cum am mai spus, conectand baza la iesirea unui 555 neonul se aprindea iar tz-ul incepea doar sa se incalzeasca. Eu cred ca schema are nevoie de adaosuri. Trebuie puse ceva diode pt. a nu intra pe baza tensiuni inalte negative. Eu am conceput o schema asemanatoare care arata cam asa: ...............Tind sa cred ca varianta mea e mai buna Salutare! Link spre comentariu
Vizitator alyen Postat Noiembrie 27, 2004 Partajează Postat Noiembrie 27, 2004 salutare la toti am incercat si yo schema asta: http://www.aaroncake.net/circuits/40wflamp.htm si nu vrea sa imi mearga deloc-mi se aprinde neonul doar putin la un capat am facut tot ce zice omul ala acolo-cu exceptia ca am folosit sarma de 0.8la bobinarea primarulu(n-am avut altceva) pls help ca m-a disperat schema asta Link spre comentariu
al_ex Postat Decembrie 1, 2004 Partajează Postat Decembrie 1, 2004 http://www.qsl.net/xq2fod/Electron/Fluo ... olamp.html Link spre comentariu
cirip Postat Decembrie 2, 2004 Partajează Postat Decembrie 2, 2004 Jules,Poti sa faci un test la montajul tau? Scoate D1 si conecteaza R direct in baza si pune si un cond de 10...100nF in paralel cu R. De asemenea, nu inteleg utilitatea diodelor D2 si D3.Cirip Link spre comentariu
al_ex Postat Decembrie 2, 2004 Partajează Postat Decembrie 2, 2004 A incercat cineva sa foloseasca un transformator dintr-o sursa ATX? Unul din secundare scoate putin peste 12 volti, iar primarul este calculat la 280 volti parca... Link spre comentariu
Jules00 Postat Decembrie 4, 2004 Partajează Postat Decembrie 4, 2004 De ce am gandit schema asa? Simplu. Am prajit vreo 2 tz fara D1 si D2. D2 are un rol esential (zic eu) pentru ca protejeaza tz-ul de un curent invers ce apare ca urmare a fenomenului de autoinductie din bobina. Daca dioda nu s-ar deschide, ar aparea o tensiune mare Uce inversa ce ar putea defecta tz-ul (depinde bineinteles de tipul tz). Acesta idee am luat-o studiind sursele in comutatie si transformatorul+tz de linie din monitoare/tv. D1 la fel...protejeaza impotriva unui curent invers Ibe. Schema totusi are limitari din ceea ce priveste randamentul dar pentru o situatie in care se cere un montaj compact e buna. Un singur exemplar am produs, restul fiind cel in care am folosit 555 (stabilitate si randament mai mare!)...de simulat sincer sunt in "stone age" ca nu am putut sa pun mana pe un simulator k-lumea...(poate imi dati voi ceva referinte )Asa...D3 e simplu un mijloc de protectie impotriva unei conectari inverse...se poate inlocui cu o legatura dat fiind faptul ca un tz nu functioneaza cu alimentarea "invers". Mi-a placut pur si simplu sa pun D3 :)Salutare. Link spre comentariu
cirip Postat Decembrie 5, 2004 Partajează Postat Decembrie 5, 2004 Jules, Am inteles ce ai spus. Totusi opinia mea e diferita in unele privinte. Am sa incep cu partea cu care sunt de acord. Cu D3 sunt de acord. E bine sa fie, in cazul in care nu-ti pasa ca mai pierzi un voltzisor acolo. Ca sa nu pierzi voltzisorul si sa ai totusi protectie, se mai obisnuieste conectarea unei diode de putere mare in polarizare inversa, in paralel cu montajul. D2. Nu inteleg de unde apare curent invers. Curentul prin circuit circula intr-un singur sens. De la plusul sursei, prin primarul trafului si apoi prin tranzistor spre masa. Daca stabilim ca acesta este sensul pozitiv, atunci curentul va fi intotdeauna pozitiv sau zero. Curentul poate fi in crestere sau in descrestere, dar va fi intotdeauna pozitiv. Ca urmare nu apare curent "invers". Ceea ce se intampla este ca se inverseaza sensul tensiunii pe infasurarea primara. Tensiunea la bornele bobinei e proportionala cu derivata intai a curentului ce o parcurge in raport cu timpul. Cand curentul creste, derivata e pozitiva. Cand descreste... negativa, deci tens schimba sensul. Consecinta schimbarii de sens este aparitia unei tensiuni care se aduna la sursa de alimentare. In colectorul tranz ai un varf de tensiune, nu o inversare de curent. Daca tranz nu rezista la varful ala de tensiune, atunci se poate praji. D2 poate proteja tranz numai daca e Zenner si are tens mai scazuta decat tens max a tranz, altfel, dioda se comporta ca un simplu condensator. Deci ori cu ea, ori cu un condensator, e cam tot aia. De fapt, capacitatea diodei e posibil sa reduca varful de tensiune ((L*I^2)/2=)C*U^2)/2) si sa iti dea iluzia protectie la "curent invers". In realitate reduce vf de tensiune. Mai eficient ar fi un snubber in cazul asta. D1 nu numai ca nu protejeaza, dar face mai grea viatza tranzistorului. Cand intra in blocare, sarcina stocata in baza trebuie trasa rapid de tot afara, ca sa ai timp de comutatie mic. Sarcina ar fi trasa afara de infasurarea de reactie care va genera o tens negativa. Dar daca izolezi baza tocmai atunci cand are nevoie de ajutor si o lasi sa se descurce singura cu sarcina stocata, timpul de tranzitie de la saturatie la blocare creste; disipatia creste de asemenea. Nu stiu din ce scheme te-ai inspirat, dar daca te uiti cu atentie, cred ca la comanda bazei se mai aflau cel putin o rez si un cond acolo, care sunt f importante. Inca ceva. 2N3055 nu e tranzistor de comutatie. In plus, nu rezista la tensiune mare. Acolo ti-ar trebui un KU607 sau asa ceva; un tranzistor de comutatie de curent mare si tens relativ mica (200-300V). Cei dn sursele de PC nu sunt buni. Aia sunt de curent mic si tens mare. De aceea au tensiuni de saturatie mari (cam 5V) si nu merg la 12V. Daca vrei un simulator, cauta la http://www.orcad.com si downloadeaza Pspice 10 sau mergi la http://www.linear.com si cauta SwitcherCAD. SwitcherCAD cica e numai pentru surse, dar de fapt e un simulator in toata regula. Inca ceva. Cred ca folosirea unui traf de 220/6V cu mediana nu e prea fericita. Infasurarea din baza trebuie sa aiba spire mai putine decat cea din colector, pentru ca ai nevoie de curent mare in baza ca sa saturezi bine tranzistorul. Daca il infometezi de curent, nu se satureaza, incepe sa disipe si se prajeste. Practic, un raport 1/5...1/10 in baza e acceptabil. Bafta! Cirip Link spre comentariu
Jules00 Postat Decembrie 9, 2004 Partajează Postat Decembrie 9, 2004 Da...ai multa dreptate in ceea ce spui dar fara dioda aia din baza tranzistorului si fara cea din colector-emitor am prajit tranzistori. Nu ca ar fi o tragedie dar m-am tot gandit care a fost cauza si ceea ce am explicat eu mai sus mi sa parea destul de plauzibil.Inca ceva...eu stiam ca la modificarea intensitatii (scaderii) printr-o bobina apare o tensiune electromotoare e=-L(di/dt) deci, imi apare o tensiune ce intr-adevar se suprapune tensiunii de alimentare dar daca e>>Ualim. atunci tz-ul se duce naibii (atunci cand se strapunge apare crt invers)...am vazut protectii de genul asta in surse cu precadere. Nu cred ca inginerii aia le-au pus chiar degeaba...in fine...a imita nu inseamna intotdeauna cazul fericit...:)Apropo...stiu de treaba cu protectia la alimentare. Am folosit-o de mai multe ori dar nu mi se pare tocmai economica. Mi-am "rupt capul" reparand aparate ce aveau dioda polarizata invers in paralel ce, din cauza curentului mare se strapunsesera si nu mai conduceau deloc, lasand montajul la "discretia amperajalui" sursei...Apropo de tz-uri de comutatie...daca functioneaza la o frecv. de 12-13KHz (domeniu audio) se pot folosi si cei de genul 2N3055. Profu` de TI (tehnica impulsurilor) mi-a spus ca intr-adevar conteaza tz-ul dar pe langa asta conteaza factorul de umplere si frecventa pe care o are tz-ul cand oscileaza. In zilele ce urmeaza voi face un studiu cu privire la factorul de umpelere pt. un anumit trafo. E evident ca acest factor are importanta altfel nu s-ar fi construit sursele bazate pe PWM. Poate cu acest coeficient voi compensa randamentul mic al tz-ului...mersi pentru explicatii...imi pun acum mult mai multe probleme . Jules00P.S. apropo (pare cam primitiv dar totusi intreb)...ce e un "snubber"? Link spre comentariu
cirip Postat Decembrie 10, 2004 Partajează Postat Decembrie 10, 2004 Salut Jules, e>>Ualim. atunci tz-ul se duce naibii (atunci cand se strapunge apare crt invers) De unde? Tensiunea pe tz e mai mare decat sursa de alimentare. Sursa de alimentare este pozitiva. O tensiune mai mare decat o alta pozitiva este tot pozitiva. De unde apare crt invers cand tz e polarizat in regiunea activ normala (definita ca jonct BE polarizata direct si jonct BC pol invers)? Pe de alta parte conductia inversa este nedistructiva. Strapungerea semiconductoarelor este nedistructiva, atata timp cat nu se depaseste puterea maxima a dispozitivului si ca urmare nu se intra in strapungere secundara si redifuzie (stricarea profilului de dopaj). Inca ceva. Tz din baleiajul orizontal sunt proiectate sa lucreze in conductie inversa. Au beta de 2 lei, dar nu crapa. Curentul invers nu distruge tranzistoarele. Ia un BC sau 2N2222 sau ce ai pe-acolo, inverseaza C cu E, polarizeaza-l cu tensiune mica ptr ca tens de strapungere a jonct BE e mai mica si vezi daca merge. Eu zic ca va merge, dar cu beta mic. Si tranz nu se va distruge. Sau daca ai betametru, inverseaza C cu E si vezi cat e "beta invers". Alt exemplu: Dioda Zenner lucreaza in strapungere. Crapa? Nu, daca ii limitezi curentul. Pe vremuri cand o dioda Zenner era o caruta de bani, faceam DZuri din jonctiuni BE de tranzistoare. Polarizeaza-le invers printr-o rez si masoara tens pe jonctiune. O sa obtii undeva intre 5...12V trebuie selectionate ca sa obtii o anumita tensiune, dar cand n-ai... am vazut protectii de genul asta in surse cu precadere. Nu cred ca inginerii aia le-au pus chiar degeaba Poti sa postezi o schema sa discutam la concret? Apropo de tz-uri de comutatie...daca functioneaza la o frecv. de 12-13KHz (domeniu audio) se pot folosi si cei de genul 2N3055. Imi pare rau, dar nu sunt de acord. Daca lucrai la 12-13K in regim sinusoidal era una. In impulsuri e altceva. Datorita fronturilor abrupte, frecv reala de lucru e mult mai ridicata. Dar problema nu e numai aici. Problema e la tensiunea de saturatie si timpul de comutare. Disipatia se produce in momentul tranzitiei. Spaisuieste puterea pe un tranz care e draivuit nasol in baza si o sa vezi ce se intampla la tranzitii. Sa vezi cum se schimba disipatia numai din modul in care ii dai in goarna. Sau daca tz are timp de stocare mare, disipatia creste f mult. Uita-te la tranz de comutatie ca timpul de comutatie e data de catalog. La 3055 nu se specifica asa ceva ceea ce inseamna ca nu se masoara si ca de obicei e cam mare. Profu` de TI (tehnica impulsurilor) mi-a spus ca intr-adevar conteaza tz-ul dar pe langa asta conteaza factorul de umplere si frecventa pe care o are tz-ul cand oscileaza In esenta e corect, dar afirmatia e prea vaga. Fact de umplere utilizabil depinde de configuratia sursei (SMPSului) si de timpul de stocare al tranzistorului. De ex o sursa flyback poate sa lucreze cu fact de umplere peste 90%. N-o impiedica nimeni. Asa am facut acum n ani o sursa de 25V din +5V de la un Cobra, ca sa programez epromuri de tip 2716. Fact de umplere era de peste 50% si mergea bine mersi. La contratimp si la forward trebuie lasat spatiu de garda, asa numitul dead time. Practic lasi un tz sa se blocheze (si aici intervine timpul de stocare) inainte de a-l satura pe celalalt. Snubberul (nu stiu cum sa-l traduc in romaneste) este o retea RC sau uneori mai contine si o dioda a carei destinatie e sa "consume" spike-urile care apar la comutare datorita inductantei de scapari a trafurilor. Spike-urile astea sunt f inguste si f inalte. Au energie mica, dar sunt de tensiune f mare. Un spike din asta poate praji tz prin depasirea tens maxime admisibile fie si ptr scurt timp. Tz intra in avalansa, strapungere primara, apoi strapungere secundara si l-ai indoit. Cirip Link spre comentariu
Jules00 Postat Decembrie 10, 2004 Partajează Postat Decembrie 10, 2004 Da...intr-adevar...eu am cam deraiat cand am citit post-ul...hmmm se pare ca ar trebui sa cam stau deoparte fiindca nu am acest "bagaj" de cun. enorme pe care il ai! Oricum...eu am povestit mai mult din experienta bazandu-ma pe electronica ce am invatat-o intr-un semestru...Oricum ma voi preocupa acum de 555 si factor de umplere sa vad ce obtin. Voi folosi de asemenea un tz. de comutatie de care mi-ai zis ca se pare ca am vre-unul. Tin sa multumesc pt. explicatii si pt. faptul ca acum am ochii deschisi (totul nu se rezuma la ceva simplu ci la ceva *relativ* complicat) Multumesc pt. referinte...voi fi *away* o vreme (some kind of a problem)Salutare! Link spre comentariu
cirip Postat Decembrie 10, 2004 Partajează Postat Decembrie 10, 2004 Nici o problema. Oricand cu placere.Cirip Link spre comentariu
Jules00 Postat Decembrie 18, 2004 Partajează Postat Decembrie 18, 2004 Am revenit...Intr-adevar c-ul in paralel cu rezistenta de baza are o importanta foarte mare. Saptamana trecuta am invatat de ce...Atunci se pare ca dioda din baza trebuie scoasa si trebuie adaugat un cond. Voi modif. schema postata cand voi gasi putin timp liber. Salutare! Link spre comentariu
Vizitator alyen Postat Ianuarie 8, 2005 Partajează Postat Ianuarie 8, 2005 plssss ajutati-ma si pe mine am facut asta: http://www.aaroncake.net/circuits/40wflamp.htm nu-mi merge deloc calumea un neon de 8w il aprinde-merge bine la 5v ca la 12v trage vreo 2-3A daca pun un neon de 18w trage vreo 5 amperi(la12v) si se aprinde putin intr-o parte am tot rebobinat traful ala am zis ca e de la el(ca era cu sarma mai subtire)acum am pus primar+feedback cu 1mm si secundar cu 0.6mm la fel plssss ajutati-ma si pe mine Link spre comentariu
cirip Postat Ianuarie 9, 2005 Partajează Postat Ianuarie 9, 2005 Citeste cu atentie threadul in intregime. E posibil sa ai problema similara cu cea a lui Margarit, adica sa strapunga secundarul. Daca ai bobinat in vrac nu prea merge. Trebuie spira langa spira, cu izolatie intre straturi... etc.Cirip Link spre comentariu
Vizitator alyen Postat Ianuarie 10, 2005 Partajează Postat Ianuarie 10, 2005 acum ultimul transformator care l-am facut e bobinat bine(zic eu)-adik l-am facut spira langa spira cu straturile izolate unul de altul cu carton din ala de transformatoareacuma yo nu prea le am cu transformatoarele-cum se fac 3 straturi de 150spire?toate de la acelasi capat si in acelasi sens apoi inseriate sau ca la un traf de retea Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum