Sari la conținut
ELFORUM - Forumul electronistilor

Invertor (convertor) 12v - 220v 50Hz (+ teoria undelor)


Vizitator tinelush

Postări Recomandate

S-a scris pe acest forum despre surse cat sa faci un manual de nivel scoala tehnica postliceala.Nu se poate sa reluam functionarea trafului pe ferita de cate ori are chef un nou venit.Sursa ATX de care se vorbeste de obicei este o semipunte de frecventa in jur de 40khz.Traful are cam 40 spire in primar si 3 spire in secundar pt 5v la care se inseriaza alte 4 spire pt a obtine 12v.Orice traf se poate folosi in ambele sensuri, adica pot sa-l atac in secundarul vechi care va deveni acum primar.Ca sa nu modific traful trebuie sa am in vedere raportul de transformare.Intre primar si 12v am 40 : 7 = aprox 6Deci daca atac pe secundarul de 12v cu o baterie auto voi obtine in secundar aprox 75v.Pana la 300v trebuie sa folosesc 4 trafuri cu prim in paralel si secundarele in serie.Obtin 300v continuu pe care cu puntea lui Danyk ii transform in alternativ, dreptunghiular.Mai ramane hopul cel mare: "sinusul modificat" din secundar sa aibe o bucla de control care sa dea valoarea eficace de 220v, altfel o serie de consumatori (ex. becurile) vor avea de suferit.

Link spre comentariu

Dar daca as "ataca" infasurarile de 5V,nu as putea obtine o tensiune mai mare pe secundar? :)Ma gandeam ca nu e posibil,in schimb stiu ca la transformatoarele cu tole,asta este posibil,si ma gandesc ca aici nu as avea cum sa obtin o tensiune mai mare....Astept in continuare parerile voastre!Multumesc tuturor pentru raspunsurile voastre!!!! :aplauze :aplauze

Link spre comentariu

Bineinteles, asta urma sa scriu dar am alte probleme.In acest caz se mareste obligat frecventa, probabil peste 60khz,Daca nu aveti osciloscoape, surse reglabile, sonde de curent veti astepta ca altii sa faca totul pt voi.Daca aveti chef si timp cititi totul de la "Totul despre surse..".Am multe oscilograme care arata cum se verifica saturarea miezului.Cu atacul pe inf de 5v este nevoie de 2 trafuri in loc de 4.

Link spre comentariu
  • 3 săptămâni mai târziu...

Am cautat pe net o schema de invertor si am gasit ceva care mi-a cazut cu tronc! M-am apucat de cablaj , l-am proiectat pana pe la jumatate cand colo........ nedumerirea :nebunrau: ce e cu astea de unde vin si unde se duc? e gresita schema?ne 556 nu vad de unde ar putea fi alimentat si ce e cu reglajul ala direct la masa?

Link spre comentariu

sa inteleg ca schema are " defect de fabricatie " :ras:am vazut ca nu e sinus dar e ceva mai placuta sinusoida decat direct din traf 50hz si mi-e ciuda ca am pierdut vreo 2 ore cu cablajul pana sa vad ca e praf schema

Link spre comentariu

Iertare pentru OFF TOPIC . Am mai spus și repet - nu înseamnă că o schemă apărută pe INTERNET a funcționat măcar odată sau ar putea funcționa. Fiecare postează ce crede și afirmă ce vrea. Informați-vă cât mai bine înainte de a munci pe o schemă luată la întâmplare.

Link spre comentariu

dar e ceva mai placuta sinusoida decat direct din traf 50hz

Complet gresit!Cu o schema proiectata pt asa ceva, se poate folosi direct traful de 50Hz, cu sarcina in secundar.Practic trebuie sa genereze 'sinusul modificat', adica o unda dreptunghiulara la 50Hz, cu un factor de umplere mai mic decat 100%!Mare atentie, ca traful trebuie sa livreze o tensiune de varf de 310V, deci trebuie un traf, care conectat la 220V, ar scoate cam 8V!Partea cu 556/CD din schema ar trebui sa faca asta...
Link spre comentariu
  • 3 luni mai târziu...

Salutari din nou,dragi colegi! dupa aproximativ 3 luni de cand nu am mai avut nici cel mai mic gand la electronica,am redecis ca ar trebui sa ma apuc din nou de munca,de data asta insa am avut ceva timp la dispozitie ptr a ma apuca de un invertor,ce-i drept de putere mica (100-150W). Dupa cum scrie si pe DANYK,schema are topologia flyback,dar nu am adoptat asta la partea convertorului DC-DC. 

Probabil cei mai multi mi-ar spune deja sa ma apuc de un invertor de putere mult mai mare.Aici insa o problema...In zona mea nu gasesc nicaieri traf-uri sau toroidale de putere,pe care sa le bobinez.

Revenind la subiect,m-am informat un pic la ce scrie DANYK acolo,si zice clar ca,in cazul in care avem nevoie de putere mai mare trebuie sa adoptam topologia push-pull.

Insa,ce m-a intrigat cel mai tare pe mine ,este H bridge-ul. Care este faza ,va intrebati? Vreau sa stiu daca H bridge-ul este bun,si ma refer aici,daca conectez convertorul DC-DC pe care l-am terminat,imi scoate 220V pe iesire? si intreb asta fiindca am m-ai gasit eu la cineva,nu de pe forum,o astfel de punte,si nu a mers nici in ruptul capului 3:).

Multumesc anticipat tuturor,si o vacanta cat mai placuta! :)

post-218282-0-35077200-1405864131_thumb.png

Link spre comentariu

Eu n-am construit convertorul DC-DC, am folosit 300V obtinuti din panouri fotovoltaice. Comanda puntii H si puntea H, e perfect functionala. Am alimentat chiar pentru teste o pompa submersibila de 650W, chiar daca sinusul modificat nu e recomandat pentru astfel de motoare. Eu am folosit la vremea respectiva, mosfeti de 48A/500V, comandati direct de IR2153. N-am facut si partea de protectie la supracurent, nu stiu daca aceasta e functionala, dar schema pare in regula.

Ca o paranteza, am testat mai multe din schemele cehului, toate au functionat.

Link spre comentariu

Cu multi ani in urma am observat un proiect pentru comanda motoarelor trifazate.

Era o platforma de laborator de 3 -5 Kw.

Totul era construit modular. La vremea aceea un prof m-a lasat sa ma uit la una din ramurile puntii / modulul se scotea din rack si se schimba daca era avariat.

La acel modul am observat ca nu se foloseste dioda din MOS. Tranzistorul se pune in serie cu o dioda si apoi acest grup se pune in paralel cu o dioda FRED ( DSEI 30.... ceva rapid special pentru acest scop ) Diodele au curent similar sau mai mare decat tranzistorul.

Din constructie, dioda aceea antiparalel a tranzistorului e proasta calitativ pentru scopul pe care il indeplineste, de aceea se elimina.

E valabil mai ales la comanda motoarelor, unde poti arde mai usor tranzistoarele.

In acelasi timp, la calculul puterii disipate marea majoritate nu ia in calcul pierderea pe dioda, si ea e in aceeasi capsula si disipa caldura. Este unul din motivele pentru care se ard multe invertoare in sarcina si nu intelegem de ce.

Tot in acest calcul multe persoane nu realizeaza diferenta dinte capsula direct pe radiator si prin mica/cauciuc siliconic. Transferul termic e altul si e posibil ca acea capsula sa nu poata transmite in timp util caldura. 

Am dorit sa fac aceste precizari pentru ca mi se pare un aspect important cand proiectam si realizam invertoare.

 

Schema de comanda era la o frecventa joasa, 2400 HZ, nu am idee de ce, iar aceasta frecventa era aplicata pe una de 60 hz, din ce am inteles frecventele proveneau din acelasi oscilator pentru a ramane sincronizate. E posibil ca acea frecventa sa fie mica din cauza unor filtre, nu imi explic inca de ce.

Pe osciloscop se vedea semnalul in scara, care urmarea sinusoida. Se vedea ca o scara cu foarte multe trepte. Motorul pornea lin, mergea rece pana la turatia nominala.

 

Am mai vazut un sistem asemanator la comanda celulelor pentru electroliza apei, realizat cu timere 555 in cascada. Acolo se genereaza un numar de impulsuri pentru a nu incalzi celula.

Ma gandesc ca se pot folosi ideile pentru a crea un driver cu componente discrete, accesibil tuturor. De multe ori sistemele cu uC nu sunt cele mai bune si nici accesibile oricui, mai ales ca producatorul de soft nu doreste sa il ofere la liber de cele mai multe ori. Sunt uC cu mai multe optiuni, dar cand vine vorba de intrat in limita de curent, nu shut-down cu restart programat, intervin scheme de interfatare, variabile in program, un uC cu viteza mare de lucru, minim 10 biti la convertorul A/D ca sa te poti baza pe 8 din ei, ii elimini pe cei din coada, ultimul oricum e fluctuant permanent si iti consuma resurse de calcul inutil. Am vazut pe forum un coleg care are un astfel de modul, cu siguranta a investit mult timp si bani in dezvoltarea acestuia.  

 

P.S. 

Deja am in gand un astfel de proiect pentru ca un amic, tocmai ce si-a ars MPTT-ul de 24V punand in paralel si eoliana de 48V. Ma rog, nu am idee la ce s-a gandit cand a pus 24 V cu 48 V in paralel, dar asta e, a iesit fum si gata. Modulul acesta l-as vedea cuplat cu un MPTT 48-310V direct cu reglaj de curent ca sa consumi direct fara baterii o putere de 200-500W. Sa fie si bateriile pe undeva, dar sunt scumpe si cedeaza repede. Pentru aplicatii la mare 1 luna cumulata intr-un an, nu prea merita bateriile.

Editat de andreigradu
Link spre comentariu

Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu

Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.

Creează un cont

Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!

Înregistrează un nou cont

Autentificare

Ai deja un cont? Autentifică-te aici.

Autentifică-te acum
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Am plasat cookie-uri pe dispozitivul tău pentru a îmbunătății navigarea pe acest site. Poți modifica setările cookie, altfel considerăm că ești de acord să continui.Termeni de Utilizare si Ghidări