Invertor (convertor) 12v - 220v 50Hz (+ teoria undelor)

[Marian]

Multumesc mult, este poate cea mai buna incurajare pe care o puteam primi Acum ramane sa-mi bobinez un traf cu primar 2x10 si secundar 2x25, apoi pcb-ul cu cate 3 irf-uri in paralel si tot ce mai trebuie si iarasi teste

[Dr.L]

Vezi ca la forma de unda dreptunghiulara,nu mai creste tensiunea dupa filtrare,deci daca bobinezi la 2x25v,pe condensatori vei avea cam 2x23-24V (mai cad cam 1-1,5v pe diode)

[Marian]

Atunci e bine de stiut, detaliul asta mi-a scapat si este totusi important, atunci 2x35 in secundar ar trebui sa fie ok.Multumesc de informatie

[silicipi]

Stii ce nu inteleg eu, de ce Dumnezeu te complici in halul asta, cum sa alimentezi un etaj final asa, cand poti foarte bine sa faci o sursa de alimentare, un invertor de genul asta, dar sa folosesti traf de ferita, care suporta frecvente muuuuuult mai mari, nu mai bazaie deloc, redreseszi si filtrezi corespunzator si gata, ai o sursa ridicatoare de la 12V la +-35V, e un topic urias cu o tona de informatii si o multime de detalii, chiar si PCB, mura-n gura ca sa zic asa, lucrat ingrijit si cu atentie merge din prima fara probleme, ce vrei sa faci tu e ca si cum ai vrea sa te scarpini cu mana stanga in urechea dreapta, ideea ta e ok daca vrei sa ridici la 220V si alimentezi consumatori nepretentiosi si de putere mica ptr ca randamentul unui astfel de sisitem cu traf pe tole si unda dreptunghiulara e net mai mic decat cu traf pe ferita, traf pe care poti fffff simplu sa-l recuperezi dintr-o sursa de calculator, dfapt poti recupera aproape tot dintr-o astfel de sursa, mai putin mosfetii si alte mici maruntisuri. Nu mai vorbesc de dimensiunile uriase ale sursei facute de tine asa, si deasemenea e deloc nerentabil sa faci asa alimentare ptr ca pierzi de 2 ori, odata cand ridici de la 12 la 220 si dupa pierzi iar cand cobori de la 220 la +-35v sau cat iti mai trebuie, fa o sursa calumea din care alimentezi tot, si ai terminat balciul.Da asa e omu, se complica singur,

[Marian]

@silicipi nu ai inteles unele lucruri, in primul rand ca pana si eliot spune la schema aia de SMPS ce au realizat-o mai mult faptul ca fara osciloscop nu are sens sa te apuci de ea, sunt multe reglaje ce se fac doar cu acel instrument si eu am obosit sa tot repet ca nu am acces la asa ceva , plus de asta SMPS-ul cere mult mai multa experienta in domeniu, calculul trafului care nu este tocmai simplu, sunt la tema de care pomenesti multe exemple de esecuri la trafuri, sunt ceva mai multe calcule de luat in seama la varianta SMPS calcule ce nu-mi este jena sa recunosc ca momentan nu le stapanesc, si cu atat mai greu lipsa osciloscopului fara de care practic nu stii la ce frecventa lucri.

 

In schimb invertorul este mult mai simplu de realizat devreme ce exista aceasta varianta setata deja la 50Hz, si cum punerea in functiune a reusit la primele teste nimic nu ma opreste sa fac traful acela asa mare cum zici care repet nu ma deranjeaza, il pot bobina fara probleme, nu are importanta ca sursa rezultata va fi astfel mai mare ca si volum, pentru mine la momentul asta nu volumul conteaza. Si mai este ceva ce nu ai inteles, nu am de gand sa fac 2 trafuri, doamne fereste in ce sens devreme ce se poate face doar cu primul ce am eu nevoie? principiul este asemanator cu SMPS_ul diferenta cea mare este frecventa de lucru asa cum si Dr.L spune, asadar pot face doar 1 traf cu primar 2x10 si secundar 2x35, nu 220 si apoi altu coborator cum pare ca ai inteles, de fapt am si zis asta, citeste putin mai atent.

[Vizitator smilex]

Iti raspund aici (sper ca nu te deranjeaza), in ideea ca foloseste si altora. Orice producator livreaza datele tehnice ale produsului sau. Aceste date pot fi accesate gratuit pe diverse site-uri. Se gasesc sub forma de pdf-uri (adobe). [http] - este site-ul meu preferat, pentru accesul rapid. Mai complet dar mai greoi este [http]. Atasez pdf-ul 4047 si un jpeg extras din pdf, pentru a sublinia modul de calcul a frecventei oscilatorului (datasheetcatalog.com). Toate integratele prevazute cu oscilatoare RC au in pdf-ul lor un mod de calcul a frecventei functie de RC si grafice privind stabilitatea in functie de temperatura, alimentare...In ce priveste traful ce doresti a-l construi, trebuie sa ai in vedere faptul ca forma e dreptungiulara, nu sinusoidala, deci inductie mai mare, ar fi recomandabil ca pentru calculul nr. spire/volt sa folosesti o cifra mai mare (55-60): 55/S unde S = sectiunea miezului. Oricum, 50/S ca formula de calcul, este o aproximare grosolana a unei formule ce nu difera de calculul traf SMPS. Raportul de transformare, 35/12, se pastreaza, dar in sarcina tensiunea de iesire va scadea un pic. Daca alimentarea integratului permite, poti creste nr. spire obtinut din calcul cu 5% in secundar. Eventualele zgomote ale trafului nu inseamna nimic dar sunt deranjante. Se poate lacui (pur si simplu bagate total in lac si cuptor) sau alte solutii (stranse bine, silicon etc.).Trebuie sa ai mare grija la traseele de masa si "+", sa nu formezi bucle. Alimentezi condensatorul (min. 10000 micro), si de la el pleaca (si + si -) pe trasee diferite, alimentarea pentru etaje (MOS, driveri, CI) sau in cel mai rau caz, traseul pleaca de la cei mai mari consumatori spre cei mai mici (alimentare -> cond -> MOS+traf -> driveri -> CI) sub nici o forma invers. Daca pecizarile sunt inutile, ignora-le.Regret ca nu ti-am putut raspunde in timp real (la mine, e o adevarata batalie politica sa obtin timp la calculator in cursul zilei).

[Marian]

Am studiat si eu un PDF am acestui CI insa trebuie sa recunosc ca nu am acordat prea mare importanta acelor grafice, astfel am trecut cu vederea peste formula si te-am mai si stresat pe tine cu intrebarea, rusinica mie asadar Asta e, asa se intampla cand nu te-ai lovit de ceva si incerci un domaniu relativ nou, si din acest motiv recunosc ca mie nu mi-a iesit prea bine calculul cu acea formula: tA = 4.40 RC, adicatelea frecventa = 4,40x(RxC), si aici este o mica confuzie la mine, rezistenta se ia in OHM sau kilo-ohm? adica 47.000 sau 47? si la fel si condensatorul, 100n sau 0,001uF? Oricum am incercat mai multe combinatii si tot nu am ajuns nici macar in apropierea valorii de 50Hz cat se presupune ca livreaza in combinatia asta, si mi-ar fi de un real ajutor pentru viitor daca mi-ai lamuri chestiunea asta Cat despre traf, pai adevarul este ca acea formula 50/S mi se parea si mie cam simplista si de aceea la calculul spirelor pentru orice traf bobinat maream cu cateva procente numarul lor pentru siguranta, asta in functie de cat permitea si spatiul de bobinat, insa daca la cele de retea chestiunea asta era poate mai mult un moft aici este o necesitate si este bine de stiut si cum traful destinat are spatiu suficient de bobinat nici eu nu ma voi zgarci la numarul spirelor, iar bazaitul chiar nu ma deranjeaza, il pot atenua strangand tolele cat mai mult cu suruburile destinate acestui lucru, iar ce va ramane va fi ignorat Cablajului am vazut intr-adevar in discutiile legate de acest domeniu ca trebuie sa i se acorde mare atentie, asadar voi studia atent mai multe variante de cablaj apoi voi incerca eu proiectarea unuia si in nici un caz nu ma voi grabi, dar asta va fi dupa bobinarea trafului si testele finale, trebuie sa ma asigur ca nu voi avea zgomote prea mari pe fundal la amplif alimentandu-l cu asa ceva si pentru asta voi incerca diferite filtre ( si orice sugestie in acest sens este mai mult decat binevenita ), si cand voi fi multumit de rezultat voi face si pcb-ul.

Daca pecizarile sunt inutile, ignora-le.

Doamne fereste, cat de idiot sa fiu sa spun asa ceva? Ba dimpotriva toate precizarile tale sunt foarte utile si educative, la urma urmei fara implicarea ta proiectul asta era doar o ideie abandonata, si pentru asta iti multumesc mult.

[Vizitator smilex]

tA = perioda oscilatiei (in secunde) =1/f unde f = frecventa (in Hz) (f=1/tA)R in ohmi; C in faraziLa tine (parca) 47kΩ si 100nF se introduc in formula ca 47000 Ω si 0,0000001 F.Inainte de a folosi filtre speciale, ataca puntea cu doua inductante (100μH) asa cum ti-am zis anterior (toruri recuperate ATX), foloseste 2x4700μF (min.) si conduri (10-100nF) pe puntea redresoare. Cred ca va fi OK. Daca-ti reuseste, gandeste-te la alt proiect la 30-40kHz, conditii identice. Daca-ti reuseste si ala, vei putea sa faci o comparatie.

[Vizitator tyc]

Smilex,vrei sa dai un exemplu practic de ce si cum e cu gabaritul trafurilor in functie de frecventa?Dupa realizarea kHz presimt ca urmeaza un sinus...

[Vizitator smilex]

Tyc e fitilist...

Toti am fost odata la inceput. Personal apreciez incercarea unui om de a-si depasi conditia (intelectual) invatand ceva nou, indiferent de domeniu. Chiar daca nu reuseste, incercarea arata o structura anume despre caracterul unui om. Cu ambitie, timp, inteligenta, studiu, ceva bani, marian ne poate depasi in domeniu pe noi toti la un loc (hai ca aud rasetele). E perfect posibil. Si da, de ce nu? Poate urma si un sinus sau altceva, de care inca n-am auzit.

[Marian]

tA = perioda oscilatiei (in secunde) =1/f unde f = frecventa (in Hz) (f=1/tA)R in ohmi; C in faraziLa tine (parca) 47kΩ si 100nF se introduc in formula ca 47000 Ω si 0,0000001 F.Inainte de a folosi filtre speciale, ataca puntea cu doua inductante (100μH) asa cum ti-am zis anterior (toruri recuperate ATX), foloseste 2x4700μF (min.) si conduri (10-100nF) pe puntea redresoare. Cred ca va fi OK. Daca-ti reuseste, gandeste-te la alt proiect la 30-40kHz, conditii identice. Daca-ti reuseste si ala, vei putea sa faci o comparatie.

Ei da acum se explica, si trebuie sa imi exprim sicera recunostinta si multumiri pentru explicatiile si rabdarea de care dai dovada, jos palaria din partea mea pentru tine si tot respectul, si totodata sper ca nu te-am stresat prea tare Asadar acum calculele ies asa cum ar trebui in privinta frecventei, si anume, spre exemplu in varianta mea:tA=4,40x(RxC)=4,40x(47000x0,0000001)=4,40x0,0047=0,02068; tA=0,02068f=1/tA=1/0,02068=48,35 Hz asadar aproximativ 50Hz asa cum se specifica in schema aceea ca trebuie sa livreze cei 47k, si calcului merge ok si la varianta de 39k ce trebuie sa livreze 60Hz, ei bine acesta este un lucru care acum ca l-am inteles ma ajuta foarte mult.Trebuie sa imi cer scuze pentru modul nu tocmai academic de a aborda acest subiect insa lipsa experientei in comutatie isi spune cuvantul, totusi studiez constant acest subiect si cum dispun de ambitie suficienta cu siguranta voi progresa Acum legat de traful necesar, voi prezenta niste calcule facute de mine si unde sunt greseli te rog sa ma corectezi, deoarece vreau sa fiu sigur nu atat ca imi va iesi din prima ci mai ales ca am inteles principiul de baza care ma va ajuta sa evit problemele mari. Asadar voi construi ulterior 2 module de amplif cu CI-ul TDA7294 care livreaza pana la 100W ( teoretic cel putin ), asadar tot teoretic trebuie minim 200W de la traf ca si putere debitata, adaug eu 50W de rezerva, astfel voi avea:Secundar-250wPrimar-250x1,25=312,25, rotunjim la 315wAcum avand in vedere ca ci-ul suporta pana la +/-40V voi alege +/-35 asadar 35x2 rezulta 70V in secundar ( asta deoarece asa cum mi s-a spus la forma de unda dreptunghiulara tensiunea nu mai creste dupa redresare si filtrare ), 250/70=3,57, asadar un secundar de 70V, 3,5A, 250W, acum dupa cum am observat se accepta o densitate intre 2,5-4A pe mm patrat de sectiune de conductor, eu voi alege valoarea 3, astfel incat sa aflam sectiunea conductorului necesar, aceasta va fi Sc=I/d=3,5/3=1,16, rotunjim la 1,2, asadar conductorul pentru secundar va trebui sa aiba minim 1,2 mm patrati, ceea ce sugereaza un conductor cu diametru de 1,5 mm ( asta conform calculelor matematice ). Primarul va avea 10+10=20V, I=P/U=315/20=15,75, rotunjim la 16, asadar un curent de 16A, ( cum IRF540 duce pana la 22A, gandesc ca 2 perechi in paralel vor fi suficiente pentru ce am eu nevoie ), si tot prin intermediul calculelor de mai sus conductorul din primar ar trebui sa fie de 2,5 diametru ( 6,7 mm patrati sectiune ), aici mi se pare totusi cam mult si de aceea gandesc ca poate totusi gresesc eu undeva in calcule In rest ar fi ok, din cate am observat puntea ar trebui sa fie cu diode rapide ( am asa ca nu-i problema ), si voi face filtrarea asa cum ai zis, cat despre alte proiecte... pai asa cum zici si tu intai sa il reusesc pe asta, apoi mai vedem... mai am totusi destul de studiat mai ales ca fara osciloscop as merge orbeste cum s-ar zice, de aceea intai studiu amanuntit al cat mai multa documentatie de specialitate si apoi incercari.Multumesc mult de aprecieri si ajutor, momentan nici gand de pretentii, am muuuuuult de invatat, insa vointa, minte deschisa, capacitate de memora rapid, sunt cateva din calitatile care cred ca ma vor ajuta in a ma perfectiona, deoarece momentan nu imi este deloc jena sa recunosc ca-s incepator in ale comutatiei, asta nu cred ca este ceva rusinos.O seara cat mai placuta tuturor va doresc, si cat mai multe realizari.

[Vizitator tyc]

@smilexInteleg ca esti licentiat si in psihologie,altfel nu-mi explic de ce faci afirmatii de genul asta.Sau vrei sa ma jignesti?Ca de data asta ai reusit.Discursul tau ironic,prin care inteleg ca trebuie sa platesc daca vreu sa invat ceva nou.Din cate spui,nu intelegi deosebirea dintre un SMPS obisnuit si unul sinus.Si mai si razi de mine!Nu ai citit regulile forumului sau ai avut un necaz mare ,ai luat-o pe 'cai laturalnice' si acuma vorbeti dupa cum ai dispozitie?.

[Vizitator smilex]

@marian Gandesc eu ca pentru o putere muzicala de 100W (RMS) iti trebuiesc cca. 70W in mod continuu pe canal. Conform datasheet, asta la +/- 38V/8Ω sau +/-29V/4Ω. Puterea extrasa de la sursa este Px(pi)/2 adica 1,57P pentru semnal audio sinusoidal. Pentru semnal audio triunghiular e dubla, iar pentru dreptunghiular e aceeasi. La un ampliu poti considera o forma sinusoidala, fiind cea mai des intalnita. Asadar 1,57x70=110W extrasi din sursa pentru 70W in mod continuu pe canal sau 220W/stereo. Daca pornesti de la date superioare valoric, cu atat mai bine. Vei avea resurse mai multe dar nu vei obtine o putere mai mare (teoretic, va actiona protectia interna a CI). Proiecteaza traful pt. 13-14V (depinde de Rds - MOS). Curentul si diametrul conductoarelor (din traf) e in functie de tensiune, dar mai ales in functie de impedanta difurilor. Asadar mai multe date.

[Marian]

@smilex Bineinteles ca marind puterea sursei nu inseamna ca se mareste puterea amplifului, nu am gandit asta nici macar o clipa, motivul pentru care am marit putin puterea este ca sa am o mica rezerva, asa fac la orice traf.Difurile sunt de 4 Ohm ( acum le-am verificat, le aveam intr-un dulap la pastrare ), asadar +/-35 este totusi mult pentru ci-ul ala, in consecinta asa cum ai zis si tu, undeva la +/-28; +/-29V va fi destul, sa zicem ca aleg +/-28 ca sa nu fortez totusi CI-ul asta ar insemna o tensiune totala de 56V in secundar, si un curent de I=P/U=250/56=4,46, rotunjim la 4,5A, sau cel putin asa stiu eu. Asadar un rezumat micut: -Traful va alimenta 2 module de amplif construite cu CI-ul TDA7294-Modulele amplifului vor comanda cate un subwoofer de 4Ohm-Tensiunea de lucru aleasa va fi +/-28Vca in secundar-Puterea trafului 250W -Intensitate 4,5A-Din cate spui tu primarul ar trebui bobinat pentru 2x13V ( sau cel putin asa inteleg eu ), dar nu este oare cam mult? cu motorul oprit tensiunea este mai mica asadar va mai lucra cum trebuie? In fine cam astea ar fi toate detaliile ce le pot furniza in scopul calcularii sectiunii conductoarelor de bobinat, sper sa ma poti ajuta ca sa evit greseli prea mari

[Vizitator smilex]

In cazul asta (forma dreptunghiulara cu umplere 100%), tensiunea efectiva este si cea de varf. Am spus 13V gandindu-ma la tensiunea ce cade in conductie pe MOS-uri. Cand motorul functioneaza, alimentarea creste la 14,4V. Cu motorul oprit, vei avea o tensiune mai mica dar traful trebuie proiectat pentru cazurile cele mai solicitante. Eventual scoate in secundar 30-31V la 13V in primar. Fa mai intai sursa, redresorul si filtrajul aferent. Incearca pe un rezistor de putere. Cei 20A necesari primarului se impart pe rand sectiunilor, deci poti calcula conductorul la 10A. Simetria sectiunilor primar si secundar e obligatorie. Bobineaza cu fir bine izolat si dublu (mergi cu doua odata). Secundar e ok la 4,5A dimensionat.