corectorul de ton

[__farad__]

Egalizatorul parametric este mai eficient decat cel liniar insa mai greu de folosit( de catre cei care nu stiu cum functioneaza sau nu au idee ce inseamna banda sau gain).

[scormonel]

Corectorul de ton se foloseste pentru a compensa din deficientele boxelor si ale urechilor. Un amplificator poate fi folosit cuplat la o mare varietate de boxe, cu raspunsul in frecventa foarte diferit. Dar de regula toate boxele schioapata cel mai grav la frecventele joase si este necesara o ridicare. Nu toata lumea aude la fel. Cu inaintarea in varsta, frecventele inalte se aud progresiv mai atenuat si este necesara o ridicare. Si ultimul argument tine de gust. Sa poti modifica caracteristica de frecventa cum i-ti place tie sa sune. Doar pentru asta dai cu banul: sa fii multumit !. Iar in ce priveste amplificatoarele pe lampi, avand in vedere ca am crescut cu ele si am asistat la marirea si decaderea lor, le consider o porcarie care nu va putea niciodata sa se apropie de performantele semiconductorilor in ce priveste fidelitatea si distorsiunile. Cum am mai scris-o sunt niste curiozitati abandonate. Dar cum gusturile sunt diverse si parerile subiective, se pot gasi destui care sa ma contrazica. Dar se mai zice si ca gusturile nu se discuta, fiecare cu parerea si rezultatele masuratorilor lui.

@mariobe.Si sa nu-mi spui ca downloadezi piesa in format MP3 de pe strong ca o dau in isterie.Si chiar daca o faci afla ca acea piesa a fost trecuta prin egalizatoarele unui studio care au facut cam acelasi lucru pe care puteai sa-l faci si tu acasa, inainte sa o publice in format digital pt ca sursa originala a fost tot o banda magnetica sau disc de vinil.LE: Aaaaa da aia din studio au filtre mai destepte ca sa poata oferi o calitate mai buna a sunetului.

O piesa veche in format mp3 luata de pe net care a fost rip-uita de pe un cd, suna mult mai bine decat o piesa de pe o banda magnetica sau o caseta. Mi-a trecut tineretea reparand la casetofoane si magnetofoane . La raspunsul in frecventa si distorsiuni erau catastrofale. Am acces la aparatura de laborator si stiu ce vorbesc.

[__farad__]

Scormonel asa cum ai zis fiecare cu gustul lui.Dar hai sa-ti spun ce stiu eu despre lampi-relativ putin si ii rog pe colegii specialisti in domeniu sa ma corecteze unde gresesc si sa adauge ce am omis sau nu am stiut eu.Lampile sunt aproape insensibile la campuri electromagnetice(lampile in sine nu neaparat orice montaj).De exemplu un PEM poate distruge toate semiconductoarele din raza sa nu si lampile care vor continua sa lucreze dupa incetarea distorsiunii magnetice.Viteza cu care electronii circula in vidul din lampi este cea a luminii(fizica din generala pt cei care nu o stiu).Semiconductorul este un solid deci viteza va fi mai mica ceea ce confera lampilor o curba de raspuns net superioara.Controlul impurificarii cristalului de siliciu in vederea realizarii jonctiunilor nu este la fel de precisa ca productia lampilor.Zgomotul de fond specific jonctiunilor este inexistent la lampi(pt ca nu au jonctiuni ??)Semiconductoarele sunt puternic influentate de temperatura.Rezistenta mare la tantalai(un amplif pe lampi nu va pocni instantaneu la un scurt pe iesire)Principalul dezavantaj al lampilor asa cum stie toate lumea este consumul mare in raport cu puterea oferita la iesire(randament scazut) si alimentarea cu tensiuni mari ceea ce implica si conzi scumpi si masuri suplimentare de siguranta.Plus costuri de realizare mult mai mari.Ca randament semiconductoarele sunt net superioare(electric financiar greutate etc.)Ca fidelitate al sunetului lampile trimit la gradinita orice semiconductor vrei tu.Tranzistor specializat de audiofrecventa de putere STK TDA si oricare altul.Ambele au plusuri si minusuri.Fiecare alege compromisul care ii convine,Perfectiune nu exista.Nici Dumnezeu nu este perfect in opinia mea pt ca daca era nu dadea atata "buleala" cu oamenii.LE: domnule scormonel daca vorbim despre o piesa din anii 75, ca sa fie ripuita de pe CD cineva a trebuit mai intai sa o scoata din fonoteca(si in 75 se foloseau in draci benzile magnetice si vinilul) sa o proceseze si sa o transpuna pe CD.Eu vorbeam tocmai de aceasta procesare dintre magnetic si digital.

[scormonel]

Un amplificator bun trebuie sa fie capabil sa redea corect orice forma de semnal aplicat la intrare. Muzica nu este formata numai din semnale sinusoidale. In practica profesionala, amplificatoarele se masoara cu impulsuri dreptunghiulare si impulsuri ac (sin patrat de X), pe care trebuie sa le redea identic si fara distorsiuni in toata banda de frecvente audio (20-20000 Hz). Tocmai aici sunt catastrofale lampile. Semnalele treapta le rotunjesc (distorsioneaza) fronturile, de aceea unora le place acest gen de redare distorsionata deoarece lasa impresia ca suna mai moale si cald. Un factor de distorsiuni de 2-3 %, era considerat exceptional la un montaj cu lampi in perioada lor de glorie. La un montaj cu tranzistori sau circuite integrate s-a ajuns la multe zerouri dupa virgula in ce priveste distorsiunile. Chestia cu sunetul dulce al lampilor este o gogorita aruncata de bosorogii ce toata viata au ascultat la lampi. O ureche formata o viata intreaga la un aparat pe lampi va fi deranjata de stralucirea si claritatea unui sunet de tranzistor. Nu are nici o legatura cu masuratorile de laborator. Asta tine de educatie si subiectivism. Un amplificator pe lampi cu un raport semnal/zgomot de 55 Db era categorisit ca professional. Acum este o gioarsa, nedemna de ascultat. Se ating curent raporturi masurate de 110 Db. Diferenta este fantastica, daca ne gandim ca decibelul este o unitate de masura logaritmica. Daca lasi un amplificator cu lampi fara difuzor, vezi cum transformatorul de iesire se transforma intr-un pom de craciun. Toate realizarile industriale pe semiconductori (cu exceptia integratelor dubioase din seria STK) sunt protejate la scurtcircuit prin limitarea curentului in amplificator sau sursa. Chestia cu defectarea amplificatoarelor la scurtcircuit pe iesire este istorie si tine de perioada cand tranzistorii erau extrem de scumpi si nu se foloseau in protectii. Iar in ce priveste frecventele superioare, tranzistorii au depasit suta de gigaherti, pe langa catre lampile sunt copii de mingi. Afirmatia cu electronul lenes in semiconductor s-a facut in anii `50 si era valabila la tranzistorii cu germaniu. Semiconductorii sunt intr-o continua dezvoltare si perfectionare, pe cand cercetarile in tehnica tuburilor electronice a apus acum circa 40 de ani.

[zal]

Astea cu testarea amplifurilor cu tot felul de semnale ciudate sînt ptr demonstrat performanţele iluzorii, în ascultarea unei melodii nu au nici o relevanţă. Şi nici raportul s/z, că muzica acoperă fîsîitul. De fapt e numai obsesia producătorilor de electronice comerciale pe semiconductori, să demonstreze că nu sînt sculele lor de cacao. E foarte bine că în ultimii 20 ani au revenit amplifurile pe lămpi, acum începe şi poporimea să se lămurească şi are cu ce face comparaţii. Doar nu sînt nebuni toţi audiofilii care pe afară preferă amplifuri pe lămpi, la noi e întotdeauna o întîrziere de o generaţie (cel puţin), faţă de realitate.

[scormonel]

Fiecare cu fixurile lui......

[EmyRulz]

Viteza cu care electronii circula in vidul din lampi este cea a luminii(fizica din generala pt cei care nu o stiu).Semiconductorul este un solid deci viteza va fi mai mica ceea ce confera lampilor o curba de raspuns net superioara.

Asta e de-a dreptul epocala!! Grea e si fizica asta generala... Pai din moment ce electronul are o masa de repaos diferita de zero este absolut IMPOSIBIL ca el sa atinga viteza luminii! Vitezele electronilor in tuburi intr-adevar sunt relativ mari, dupa un calcul simplu observam ca atunci cand sunt emisi si se depaseste energia fermi a metalului(cativa eV) viteza este de ordinul 10^6 m/s si pot ajunge pana pe la viteze de ordinul 10^7 m/s dar in niciun caz viteza luminii(ci intre o sutime si o zecime din ea).

A doua chestiune interesanta este de unde si pana unde concluzia ca viteza electronilor conduce automat la curbe de raspuns net superioare? Care este mecanismul fizic pentru treaba asta? Dupa ce criteriu sunt "net superioare" ?

O alta intrebare(care este cheia intelegerii greselii spuse aici) este ce are de a face viteza electrionilor cu viteza de transmisie a informatiei?

Controlul impurificarii cristalului de siliciu in vederea realizarii jonctiunilor nu este la fel de precisa ca productia lampilor.

Chiar asa? Nu mai spune! Ia mai uita-te prin datasheeturi la dispersia parametrilor si s-ar putea sa iti schimbi parerea.

Semiconductoarele sunt puternic influentate de temperatura.

Si lampile sunt tare imune la variatii de temperatura! Nu se vede asta deoarece circuitele realizate cu ele nu sunt de precizie(sau mai bine zis nici nu se apropie de precizia celor cu semiconductoare)!

Rezistenta mare la tantalai(un amplif pe lampi nu va pocni instantaneu la un scurt pe iesire)

Asta nu tine atat de lampi cat de topologia circuitului. Totusi trebuie sa recunoastem ca lampile sunt mai tolerante la suprasarcini decat tranzistoarele dar in aceelasi timp sunt mult mai fragile mecanic si netolerante la vibratii etc.

Ca fidelitate al sunetului lampile trimit la gradinita orice semiconductor vrei tu.Tranzistor specializat de audiofrecventa de putere STK TDA si oricare altul.

Aici iar ai dat pe langa. Ca fidelitate(adica faptul ca prezinta la iesire o versiune amplificata a intrarii cu modificari minime aduse) amplificatoarele pe semiconductori sunt cu cateva clase peste lampi, faptul ca unora le place sunetul(distorsionat) de lampa e altceva.(pe mine personal, mai ales single-endedurile nu m-au impresionat si am ascultat specimene scumpe!).

 

Un amplificator bun trebuie sa fie capabil sa redea corect orice forma de semnal aplicat la intrare. Muzica nu este formata numai din semnale sinusoidale.

Aici iar se face o confuzie, muzica(si nici un alt semnal din natura) nu este formata oricum din sinusoide. Ceea ce facem noi este sa descompunem semnalul muzical(sau ce-o fi el) intro baza(armonica sau nu) pentru a-l putea analiza din punct de vedere matematic. Din cate stiu eu chair si un semnal fractal admite transformata Fourier(chiar si unul cu o multime cel mult numarabila de puncte de discontinuitate!) deci nu aici e problema! E adevarat ca muzica nu se poate descompune intro serie discreta de sinusoide(pentru ca nu e periodica) dar se poate aplica o transformata fourier continuala si se obtine un spectru continuu(ca la zgomot).

Raspunsul in frecventa al unui amplificator este deci foarte important pentru ca pe baza sa putem sa aflam cu afecteaza spectrul muzical introdus.

In practica profesionala, amplificatoarele se masoara cu impulsuri dreptunghiulare si impulsuri ac (sin patrat de X), pe care trebuie sa le redea identic si fara distorsiuni in toata banda de frecvente audio (20-20000 Hz). Tocmai aici sunt catastrofale lampile. Semnalele treapta le rotunjesc (distorsioneaza) fronturile, de aceea unora le place acest gen de redare distorsionata deoarece lasa impresia ca suna mai moale si cald.

Eu nu am auzit de acele "impulsuri ac" de care spui tu(probabil ca te referi la niste aproximari ale impulsului dirac). Oricum semnalele dreptunghiulare si acele impulsuri NU TREBUIE si NICI NU ARE CUM sa le redea exact si fara distorsiuni! De exemplu, pentru a redea un dreptunghi exact, banda de frecvente trebuie sa fie infinita, ceea ce nu se poate in practica. Un amplificator poate foarte bine sa deformeze fronturile semnalului dreptunghiular si sa aiba distorsiuni armonice ZERO, nu au nicio treaba una cu alta, prima(adica cu semnal drept.) este o masura a raspunsului tranzitoriu si a largimii de banda cealalta(cu sinus) este o masura a liniaritatii , doua notiuni total independente.

[hpavictor]

Daca vrei zgomoteca , alege un amplificator cu semiconductori , iar daca vrei muzica , invariabil , in urma unei auditii comparative , vei alege doar amplificatorul pe lampi ! bineinteles , in sensul bun , amandoua sa fie de calitate , comparabile ca parametrii etc....compatibile cu incintele pentru a nu fi in eroare si acuzat ca se compara mere cu pere . Merita sa faci o auditie ! Iar lampile nu au apus , ci au o evolutie paralela , mai putin spectaculoasa dar de neinlocuit , mai citeste si tu despre ultimul mot de mot , metaloceramicele, nuvistoarele etc.... nu-ti spun nimic toate astea , sunt niste chestii care rup pe genunchi orice semiconductor la clasa lor ....dar fiecare cu gusturile sale.... e democratie , sunt strugurii acrii cumva ?Corectorul de ton isi are rolul sau in lantul audio , si tine de necesitatea fiecaruia de a corecta in anumite limite , deficientele de acustica ale camerei in care se face auditia , a erorii de pozitionare a incintelor in camera , a gusturilor fiecaruia etc....sa nu credeti ca corectorul de ton rezolva problema , sau ca creeaza sunete noi ! Daca semnalul nu are bass , e evident ca absolut degeaba umfli din corector zona de joase , ca nu vei obtine decat brum , fas, distorsiuni , si aceste este motivul principal pentru care majoritatea ascultatorilor needucati nu accepta corectorul de ton ! In anii de glorie ai HI FI ului , a devenit un lucru clar ca corectiile lasate la indemana ascultatorului trebuie sa fie relativ mici +/- 9 dB la joase si +/- 6 dB la inalte , restul se face in studio ! priveste orice prospect din anii 70-80 de la orice firma ce producea amplificatoare de calitate , recunoscuta si astazi , si te vei convinge......Mult succes !

[EmyRulz]

Daca vrei zgomoteca , alege un amplificator cu semiconductori , iar daca vrei muzica , invariabil , in urma unei auditii comparative , vei alege doar amplificatorul pe lampi ! bineinteles , in sensul bun , amandoua sa fie de calitate , comparabile ca parametrii etc....compatibile cu incintele pentru a nu fi in eroare si acuzat ca se compara mere cu pere .

Eu zic ca esti mult prea radical! Personal am gasit "muzica" in ambele tabere cat si deceptii tot in amandoua. E mai degraba o delimitare de gusturi aici, performantele masurate clar stau in favoarea solid-state, dar intr-adevar ele nu cuantifica foarte bine ce auzim. Dar de aici pana la a "arunca" o intreaga clasa de amplificatoare doar pe motivul asta e o cale cam lunga. Foarte multe incinte sunt greu de condus si cer un solid-state bun, si suna bine, la fel, sa zicem ca doar open baffle si horn suna bine este mult prea restrictiv.

[hpavictor]

pai eu am vrut doar sa trag un semnal de alarma , ca exista diferente audibile , nicidecum sa blamez amlificatoarele cu semiconductori sau lampi , fiecare avand avantaje si dezavantaje dar totul se bazeaza pe manipulare , educatie , gusturi , buget , necesitati....ideea de baza se referea la corectorul de ton , scuze daca am fost prea agresiv in favoarea unuia dintre amplificatoare ....totusi inclin sa cred ca ar fi castigator un McIntosh fata de un Krell , la parametrii asemanatori !

[scormonel]

Cine are ureche fina si asculta o piesa de jazz de exemplu, va remarca imediat sunetul cristalin si pur al unui cinel ce suna pana se stinge, pe un amplificator pe semiconductori si un cinel infundat, slab si distorsionat pe un amplificator cu lampi. Asta tine de redarea armonicilor superioare supraaudibile ce se combia si dau produse audibile, intentionate de compozitor. Aceste efecte se pot auzi live sau pe semiconductori si foarte greu sau deloc pe lampi. Din aceasta cauza cunoscatorii alearga dupa tweeter-e ce ating sau depasesc 40 Khz.

[__farad__]

Scormonel poti folosi si tweetere de 70GHz ca daca ampliful nu poate reda frecventa tot degeaba.Nu are nici o treaba in discutia de acum incinta.E importanta si ea atunci cand vorbim despre tot lantul audio in general insa din moment ce toata istoria a fost defacalta in electronica de laborator forme de semnal si fizica din facultate am de spus doar un lucru.

Muzica se asculta nu se diseca.Daca in loc sa ascult pur si simplu acel cinel de care spuneai eu stau si vizualizez cate armonici si de ce ordin a produs atunci e o chestie cam

@EmyRulz.De ce este importanta viteza de raspuns?hmmm.Nu stiu poate pt ca atunci cand avem un semnal cu panta abrupta astept de la amplificator sa nu mi-o turteasca prea tare?Adica sa raspunda intr-un timp insesizabil pt mine?

Muzica nu este fizica stimabililor.Nu se masoara cu frecventmetrul si osciloscopul(fie ele si de laborator).Nu odata am vazut amplifuri care la teste erau impecabile iar la auditie sunau ca c**u'.De ce?Pt ca muzica este o suma o scadere o combinatie si o infinitate de frecvente si amplitudini.Muzica nu se masoara.Cel mai adevarat test este auditia(Rod Elliot)

Si prelegeri despre muzica pot tine cu zilele.Poate si pt simplul fapt ca am lucrat in studiouri(radio si nu numai) si inca colaborez si am vazut ce poate o aparatura profesionala.Eu nu vorbesc despre un amarat de STK dintr-o combina de acasa.Ci despre componente alese dintr-o lada pt un singur aparat.La procesarea sunetului e adevarat lampile nu au ce cauta.Dar la auditii de multe ori imperfectiunile lor se transforma in avantaje.Chestie de ureche.

[EmyRulz]

Vad ca pe aici au inceput sa apara extrem de multe confuzii, te intreb inca o data, ce legatura are viteza electronilor cu viteza de transmisie a semnalului, mai ales in solide? Spre cunostiinta dumitale, intr-un banal conductor de curpu(care functioneaza si pana la cativa GHz daca geometria e buna) viteza electronilor de drift este de cativa cm/s! Si totusi semnalele se propaga fara probleme.De asemenea faptul ca un amplificator "turteste" o panta abrupta nu tine de semiconductor in sine ci de topologia aleasa. Exista topologii(vezi reactie in curent, etaj de intrare in clasa AB) care ofera slew-rate-uri uriase si la ce bun? Viteza de variatie a semnalului muzical nu e chiar asa de mare! In ziua de azi orice amplificator decent are un slew-rate de cateva ori mai mare decat e necesar. Din contra, amplificatoarele pe lampi au mai multe probleme aici din cauza transf. de iesire dar chiar si aceastea proiectate judicios si cu reactie negativa nu au nicio problema. La fel, am mai explicat, daca "turteste" frontul NU inseamna ca distorsioneaza inseamna doar ca are o banda mai limitata.Nu neg partea cu preferintele oamenilor la auditii, dar sa nu prezentam argumete de-a dreptul false si fara niciun fundament stiinfic pentru a ne sustine cauza!

[danzup]

Cine are ureche fina si asculta o piesa de jazz de exemplu, va remarca imediat sunetul cristalin si pur al unui cinel ce suna pana se stinge, pe un amplificator pe semiconductori si un cinel infundat, slab si distorsionat pe un amplificator cu lampi. Asta tine de redarea armonicilor superioare supraaudibile ce se combia si dau produse audibile, intentionate de compozitor. Aceste efecte se pot auzi live sau pe semiconductori si foarte greu sau deloc pe lampi. Din aceasta cauza cunoscatorii alearga dupa tweeter-e ce ating sau depasesc 40 Khz.

Scormonel cat de nestiutor esti !Eu am urechea deosebit de fina si lucrurile nu stau deloc asa cum spui tu .Cu cinele si clopoteii e tocmai invers !!!!!Pe lampi se aud pana se sting iar pe semiconductoare suna infundat !....si asta fara tweetere care ajung pana la 40Khz .

[danzup]

.......La procesarea sunetului e adevarat lampile nu au ce cauta.....

Spre nestiinta ta lampile chiar sunt folosite in studiourile profesionale : e adevarat ca la mii si zeci de mii de euro cat costa modulele cu lampi folosite in studiourile profesionale nu sunt accesibile pentru romanii care au tot studioul in debara cu 2 microfoane jenibile si un laptop dotare !

Stii despre ce vorbesc ?

La ora actuala toate microfoanele si mesele de mixaj de top au numai lampi in preamplificare !

Eu vorbesc doar de studiouri foarte foarte mari ca de exemplu : BBC !