Fiabilitatea tuburilor electronice

[+_Florin_+]

Deschid acest topic cu intentia de a clarifica unele lucruri legate de fiabilitatea tuburilor electronice. Am observat cu totii ca acest subiect este adus din ce in ce mai des in discutie si "bruiaza" alte subiecte.Oricine este invitat sa-si spuna parerea, si sper ca userii experimentati inclusiv cei ce au trait epoca de glorie a tuburilor sa faca putina lumina aici.Cateva intrebari care vin de la sine:1). In ce masura se modifica durata de functionare in parametrii a unui tub, functie de puterea la care este folosit (ca punct de referinta luam Pd max pe anod);2). Ce influenta asupra duratei de functionare o au regimurile cu tensiuni anodice mari fata de regimurile cu tensiuni mici, la aceeasi putere disipata;3). O mica clasificare a marcilor de tuburi avand ca element de comparatie fiabilitatea.Parerea mea este:1). Folosind lampa macar 10% sub Pda max, durata de functionare creste mult fata de ce scrie in catalog;2). NESEMNIFICATIV; nu tensiunile mari uzeaza prematur tubul, ci curentii anodici mari si supravoltarea filamentului;3). Tuburile sovietice mi se par foarte fiabile.

[Vizitator]

__Asa dupa cum se poate observa in "diagrama" de mai jos alegind un punct situat pe curba rosie punctata sau sub ea satisfacem conditia de putere disipata anodica maxima(25w cit e stipulat pt curba rosie punctata) sau ne putem situa sub putera disipata anodica maxima(daca punctul este ales sub aceasta curba=zona verde).

__Cu toate ca aceasta "diagrama" nu ne descrie o situatie peste/dupa 500V pt Ua , totusi in cadrul aceleasi foi de catalog="NE invata" cum putem sa lucram cu un Ua mai mare decit 500V , respectiv 750V !!! sau chiar 800V !!!(numai aparent ! conform diagramei limita superioara pt Ua ar fi 500V),asadar in cadrul aceleasi foi de catalog apare "ciudatenia"...,

Si asa cum se poate observa aici download/file.php?id=42513&mode=view pt situatia 800V-Ua(sa zic cea mai extrema situatie)se poate observa cu usurinta ca nu se depaseste puterea disipata anodica !,Ia fiind 25mA/per-tub si Ua 800V ,PUTEREA DISIPATA LA ANOD FIIND 0,025 x 800 = 20W si o sa vedti de ce sa mers chiar sub puterea disipata la anod maxim admisa la alt timp.

__Ce ar fi de retinut ca pentru 100w nominali pe iesire avem 40W(20w x 2) disipati la anod in aceste conditii-800V !!!,(distorsiunile alea de speriat de care se face vorbire prin alte "locuri" fiind chiar mai mici in SITUATIA 100W-5% decit pt situatia 58w/6% sau 90w/6% =ASTFEL DEPENDENTA DISTORSIUNILOR DE PUTEREA MAI MARE ESTE UN MIT SPULBERAT !!!/MIT-GRESIT !!!,acest "mit" apartine celor care detin cunostinte "VASTE" in PP ).

__Daca fiabilitatea tuburilor electronice ar fi fost NE-permis !!! de redusa/mica-firma TELEFUNKEN consider ca nu ar mai fi sugerat un astfel de regim-"contra-productiv".

 

__Daca o sa urmariti curba Qa din figura a doua(EL34_zona grea.jpg) se poate constata ca momentul cel mai greu pt anozi ca putere disipata este in plaja puteri utile de 22W pina la 44w sa zic(unde puterea disipata se situeaza la cca 2 x 25w=50w ,portiunea marcata cu rosu din curba Qa), nicidecum la 100w putere utila.

[+_Florin_+]

Bineinteles ca "TELEFUNKEN" nu ar fi recomandat un regim distructiv pentru lampa.Pana la urma, cred ca treaba asta cu uzura foarte rapida a lampilor supuse unui regim cu Ua mare nu e decat o exagerare.Uzura lampii inseamna scaderea emisiei catodului. Mai degraba un regim cu curent de catod mare uzeaza rapid tubul. Ce daca avem potential mare pe anod? Negativarea este si ea mare, deci curentul de catod mic (ca doar suntem sub puterea disipata maxima pe anod). Nu vad cum ar afecta asta stratul emisiv al catodului!Desigur, nu putem mari tensiunea exagerat de mult din alt considerent, riscul unor strapungeri- scurt circuite intre electrozi. Dar asta la valori exagerate, cum ar fi 900...1000V in cazul lui EL34.

[Vizitator]

Pentru viata unui tub f.importanta este alimentarea corecta a filamentului(uzura accentuata apare si daca tubul este alimentat sub Uf recomandata de producator) si tensiunea anodica sa nu fie prezenta cand catozii sunt inca reci.De aceea cea mai buna redresare pentru tuburi este cea cu tuburi,datorita faptului ca tensiunea anodica apare lent.

[Depanatoru]

E clar ca din moment ce e dat in catalog 800V pentru EL34 , poate functiona cu atat , desi iar e clar ca si asta afecteaza fiabilitatea din moment ce unele , cel putin , din tuburile din productia actuala nu rezista ( la unele chiar s-a renuntat sa se mai treaca 800V ca tensiune maxima ) .

 

Dar eu vreau sa vad justificari de ce ar functiona un tub fara nici o problema de fiabilitate cu tensiuni mai mari decat cele specificate in catalog , sa zicem 6P14P la 450V ...

In catalog zice ca se poate folosi la 400V cat timp puterea disipata pe anod e sub 8W , si 300V cand e peste 8W , banuiesc ca totusi ca producatori cunosc putin functionarea propriilor lampi

[mișa]

Pai hai sa ne gindim un pic. Ce se uzeaza la un tub? Filamentul si stratul emisiv de pe catod. Filamentul se uzeaza oricum, indiferent daca ai anodica sau nu. Stratul emisiv emite la fel indiferent ce anodica ai.(el e protejat de grila si pur si simplu nu vede cit e tensiunea pe anod) Singurul aspect care ar fi legat de tensiunea anodica ar fi faptul ca la tensiuni mari, viteza electronilor care lovesc anodul e mare si desprinde atomi de metal care se depun in interiorul lampii sub forma de inegrire. in rest tensiunile mari pot perturba functionarea prin emisii secundare. Eu cred ca de fapt e important sa nu depasim temperatura de functionare a lampii. Daca temperatura lampii e mare, implicit si a filamentului va fi mai mare, deci si uzura va fi mai mare.Scoatem din calcul situatia in care curentul prin grile e atit de mare incit acestea se incalzesc de se topesc.Anumite lampi, cum ar fi GU32, 29, QQE 06-40, pot lucra cu anozii la rosu multa vreme.

[Depanatoru]

Daca se desprind atomi din anod , ei sunt de fapt ioni pozitivi , care vor lovi catodul ( merg in sens invers decat electronii ) si-l vor distruge in timp . Apare si pericolul de strapungere intre electrozi , multi ioni inseamna vacuum compromis .

[blue]

Am o rezerva cu lucrul la tensiuni mari, uzura se accentueaza, si acest lucru l-am observat practic, unele fenomene pot fi subtile , de pilda rezonanta transformatoarelor la anumite frecvente, care pot multiplica emisia secundara sau lucrul prelungit intr-o zona in care disipatia pe anod nu este favorabila tubului, oricum eu tin cont de recomandarile fabricantului...

[+_Florin_+]

Daca se desprind atomi din anod , ei sunt de fapt ioni pozitivi , care vor lovi catodul ( merg in sens invers decat electronii ) si-l vor distruge in timp . Apare si pericolul de strapungere intre electrozi , multi ioni inseamna vacuum compromis .

Sa nu uitam totusi ca grila3 (supresorul) este negativa iar grila2 (ecranul) are un mare potential pozitiv, comparabil cu cel anodic, deci acei ioni pozitivi vor fi atrasi de grila3 si franati de g2, ca alte cuvinte sunt prinsi ca intr-un cleste in jurul grilei supresoare (corectati-ma daca gresesc). In aceste conditii, cred ca multi se vor lipi de peretii tubului si putini o vor lua la vale spre catod la pentode.

Am o rezerva cu lucrul la tensiuni mari, uzura se accentueaza, si acest lucru l-am observat practic, unele fenomene pot fi subtile , de pilda rezonanta transformatoarelor la anumite frecvente, care pot multiplica emisia secundara sau lucrul prelungit intr-o zona in care disipatia pe anod nu este favorabila tubului, oricum eu tin cont de recomandarile fabricantului...

Sunt de acord, nu spun ca nu au absolut nici o influenta tensiunile mari, dar nu cred ca un astfel de regim este atat de "BAU - BAU" pentru lampa cum se spune. Nu zic, poate durata de functionare scade ceva, dar nu drastic.

[Depanatoru]

G3 are spire putine si rare cu rol in oprirea emisiei secundare de electroni a anodului , la 6p14p cred ca nici 10 spire , iar G2 are de asemenea relativ putine spire . Asa cum electronii nu sunt atrasi de G2 care e mai aproape de catod decat anodul , nici ionii care sunt mult mai grei nu sunt opriti in mare parte.Iar daca ionii ajung pe G1 , pot sa neutralizeze negativarea , si tubul emite necontrolat . In plus , oricine care poate citi un datasheet observa ca in cazul lui 7189A curentul anodic maxim cand functioneaza la 400V si da puterea de 24W este de 57,5mA per tub , fata de un EL84 la care nu depaseste 46mA . Inca un motiv pentru care nu poti trece de limite si sa te astepti la viata lunga din partea tubului .

[VTP]

Din observatiile proprii:- un regim incorect scurteaza viata tubului;- lucrul cu tensiuni mari reduce viata tubului, chiar daca nu se depasesc anumiti parametri de baza;- tensiunile anodice mari nu conduc la obtinerea unor rezultate acustice superioare;- lucrul in limita superioara a parametrilor produce si fenomene de emisie secundara care atrage dupa sine si o reducere a duratei de viata;- curentii catodici mariti conduc la epuizarea prematura a emisiei;- cand discutam de tuburi produse in URSS (NOS) trebuie sa spun ca sunt mult mai sensibile la lucrul in parametrii apropiati de limitele superioare decat cele produse in RDG, Polonia, Cehoslovacia, Yugoslavia sau cele vestice. Un 6P14Pavea durata de utilizare mult mai mica decat un EL84 produs de RFT, de exemplu!(mai ales daca era fortzata!).Chiar tuburile cu durata de exploatare marita lesinau daca erau conduse in regimuri cu tensiune anodica mare, curenti de catod mari, etc.- tensiuni de filament sub valoarea nominala NU sunt benefice. Mai utila este pornirea in 2 trepte (4Vac - 6,3 Vac) fara tensiune anodica sau cu redresare cu tub.- variatiile unor parametride la un lot la altul, la orice producator face ca tuburile sa aiba un comportament de neprevazut in timp, mai ales in regimuri de functionare extreme.- tuburi cu comportament previzibil ca durata de viata, fiabilitate si parametri am intalnit doar la tuburile de productie japoneza.

[feri.visky]

Ca sa ajutam si alte topicuri ar fi fost bine ca in loc de EL34 sa se "puna" graficul de la EL84!

[Vizitator]

Puneti-l dumnevoastra eu nu_l am pt EL84 atit de complect/elaborat ca la EL34 si de altfel pt 6P14P-EV nu exista astfel de "precizari/detalii-amanuntite" in nici o foaie de catalog...,raminind la aprecierea fiecaruia cum "speculeaza" posibilitatile 6P14P-EV sau pina unde vrea sa mearga ?! cu "fiabilitatea"!, fara in schimb sa depaseasca puterea disipata de/pe anod(zi).

__Curba de putere disipata de anozi este Qa download/file.php?id=42573&mode=view din foaia de catalog EL34-PP,asa cum se poate vedea acea curba nici macar nu atinge 50W pt ambi anozi (MAXIMUL PERMIS ,avind un maxim pe undeva pe la 46W pt ambi anozi adica 2x23W) nicaieri in regimul 0-100W nominal ,la fel si la EL84 , desigur la alta scara ,ca foile de catalog sint sumare uneori si nu prezinta astfel de situatii,NU inseamna ca ele(situatiile) NU pot exista fizic ,de multe ori limita poate fi cea pe care o impunem noi ,daca exista posibilitatea...

__Ce cauta toata lumea cu 6as7 sau 6h13 la tensiuni "gigantice" atunci ?!.

[mila]

"................- un regim incorect scurteaza viata tubului;- lucrul cu tensiuni mari reduce viata tubului, chiar daca nu se depasesc anumiti parametri de baza;- tensiunile anodice mari nu conduc la obtinerea unor rezultate acustice superioare;- lucrul in limita superioara a parametrilor produce si fenomene de emisie secundara care atrage dupa sine si o reducere a duratei de viata;".................1) da orice regim incorect scurteaza viata tubului2)nu sunt de accord ,se poate lucra la tensiunea max. daca nu se depasete Pd max pe anod sau catod( e aici nu gandesc multi ) puterea disipata pe catod de obicei e mai mica decat pe anod3) nu sunt de accord de ex. 6N6P nu obtine rezultate pe catod daca nu are minim 125V pe tub!!! verificat si pe alte tipuri de lampi EL34 de ex sub 300V e degeaba! teoria si curbele date in pdf. sunt frumoase ...faceti practic montajele si experimentati4)fabricantii se acopera cu parametrii dulci , cine vrea sa spuna ca un tub duce 20W 200ore? sa nu crede-ti ca fabricantul nu a facut toate testele posibile ( mai ales la un tub elaborat in 1950 si fabricat in condiiti din 2008)De crede-ti ca tuburile RFT sunt mai fiabile? eu am fost mult mai dezamagit de tuburile RFT decat de cele rusesti!

[Trabant]

Confirm. Pe mine cel mai rau m-au dezamagit TESLA. Tuburile rusesti sunt chiar robuste, stau sa ma gandesc ca 6P14P a avut de indurat in unele TVuri chiar si regim de BALEIAJ VERTICAL ( CADRE) , unde e solicitat mult mai tare decat in regimul de audio.Am pus odata intr-un rekord EL84 RFT si se inrosea de naiba il lua. Problema celor rusesti e ca sunt prea lenese. RFT sunt prea delicate, o secunda de neatentie si le-ai prajit. TESLA nu corespund neam in realitate cu ceea ce trebuie. TUNGSRAM, TELAM/POLAM, URSS, au fost chiar bune. Insa favoritele mele vor ramane mereu VALVO-PHILIPS. Valvo-philips sunt mult peste japoneze.