informatii DKM 302

[hpavictor]

Cei 5W în modul DSB sunt echivalenți funcțional cu 2,5W în SSB ?

[yo9hrb]

Cam da, ca doar emiti doua benzi laterale. Deci cam juma' de SSB

Sau dublu AM-ului, ca acolo mai consumi putere sa emiti si purtatoarea.

[hpavictor]

Mda , înseamnă ca cele doua BD-uri din final pot ataca excelent un " corector de propagare " cu GU50 , în condiții de concurs .

Evident , cu sprijinul unei antene bune !

[yo9hrb]

Sicer, nu simt nevoia. In concurs merg cu FT 250, care scoate cam 100W. Dar as merge si in conditii de QRP

[hpavictor]

E de înțeles in cazul utilizarii unui Fox Tango 250 .

Eu mă refeream doar la o construcție DIY ...

[franzm]

Cam da, ca doar emiti doua benzi laterale. Deci cam juma' de SSB

Nu conteaza si modul în care se face receptia? Adica una-i situatia daca receptorul demoduleaza numai una din cele doua benzi laterale emise (receptor superheteroduna sau cu conversie directa cu rejectia imaginii) si alta-i situatia în care receptorul demoduleaza ambele benzi laterale (de exemplu un receptor cu conversie directa simplu).

Edit: corectat din greselile de ortografie.

Editat Mai 31, 2017 de franzm

[hpavictor]

Am întrebat și eu , că am anumite planuri DIY după pensionare ... oricum energia RF existenta în DSB la îmbucătura intre cele semi purtătoare este castrată la recepție de factorul de formă al filtrului SSB , deci si acolo mai dispare " ceva " energie din teoreticul 50% .

Așa cred ...

[franzm]

Japonezii sunt, sau cel putin au fost mari amatori de DSB. Cred ca acolo trebuiesc cautate informatiile.

[Ion_Bumbu]

Nu conteaza si modul în care se face receptia? Adica una-i situatia daca receptorul demoduleaza numai una din cele doua benzi laterale emise (receptor superheteroduna sau cu conversie directa cu rejectia imaginii) si alta-i situatia în care receptorul demoduleaza ambele benzi laterale (de exemplu un receptor cu conversie directa simplu).

Edit: corectat din greselile de ortografie.

 

Pai nu conteaza, daca receptionezi ambele benzi ai fltrul cu latime de banda dubla si receptionezi ambele benzi, daca mergi pe o banda ai filtrul la jumate, prin urmare S/N e la fel.

Asta in caz de banda goala, in trafic deja cu atit mai trist cu cit e si banda mai larga la receptie.

Editat Mai 31, 2017 de Ion_Bumbu

[yo3fhm]

Cei 5W în modul DSB sunt echivalenți funcțional cu 2,5W în SSB ?

La MA, datorita faptului ca purtatoarea si benzile laterale sunt in relatie de ortogonalitate, puterile acestora se insumeaza. Considerand un semnal MA modulat 100%, emisia purtatorului consuma jumatate din putere, iar restul se imparte pe benzile laterale. Pentru un grad de modulatie mai mic de 100%, purtatoarea consuma mai mult de jumatate din putere, iar lateralele contin mai putin de 1/4 din puterea intregului semnal.

 

Exemplu de calcul:

Se da un semnal MA cu puterea P=50W si indice de modulatie m=1. Care e puterea pe fiecare banda laterala ?

R: Se aplica formula P=Pc(1+m²/2) unde Pc= puterea purtatoarei. Se calculeaza puterea acesteia: 50 = Pc (1+1/2) = 1.5Pc, de unde Pc = 50/1.5 = 33.33W . Se scade puterea purtatoarei din puterea totala si rezulta puterea pe cele doua benzi laterale: P - Pc = 50 - 33.33 = 16.67W. Daca indicele de modulatie ar fi fost m=0.8, ar fi rezultat ca 50=Pc(1+0.8^2/2)=1.32Pc, de unde Pc=50/1.32=37.87W, iar P-Pc = 50W-37.87W = 12.13W .

 

Daca se suprima purtatoarea si o banda laterala (semnal BLU), puterea aferenta acestora este concentrata in banda laterala unica si de aici apare lozinca cu SSB = 4xAM. Formula corecta ar fi : P(blu) = (A²/4R_L)*m²(t_m) .

Editat Mai 31, 2017 de yo3fhm

[yo3fhm]

Eh, doua chestiuni rapide.

1) In urma unor intrebari primite prin PM, mi-am dat seama ca am uitat sa precizez semnificatia termenilor din formula scrisa in ultima postare, imi cer scuze: P(blu) = (A²/4R_L)*m²(t_m) . Astfel:

• A descrie tensiunea efectiva a semnalului; reamintesc ca U_ef=0.707*U_a, U_a este amplitudinea semnalului (clarificari in poza de mai jos);
• R_L este sarcina de iesire ;
• m(t_m) simbolizeaza gradul de modulatie masurat in momentul de varf al sinusului.

Strict pentru incepatori, postez aici o poza prin care reamintesc masurarea tensiunilor in regim sinusoidal: Uvv = tensiune varf-la-varf; Ua = amplitudine = Uvv/2 ; Uef = tensiune efectiva (sau RMS). In limba engleza, prescurtarile intalnite sunt Vpk-pk (peak-to-peak), Vpk si Vrms.



2) Referitor la transformatorul driver de la transceiverul DKM-302, o solutie de executie practica ar fi bobinarea pe un tor Amidon FT37-61 (inductanta specifica A_L=51nH/sp²) a 7 spire formate dintr-un manunchi de 6 conductoare din CuEm 0.22mm, torsadate cu bormasina. Se formeaza astfel 6 infasurari cuplate mutual, cu inductanta de 2.5μH.

• 4 infasurari se vor inseria, formand astfel infasurarea primara, cu o inductanta de 40μH (dublarea numarului de spire mareste de 4x inductanta, am scris un demo aici) - atentie marita la fazarea acestora!
• ultimele 2 infasurari formeaza secundarele.

NOTA:
Desi unii ar putea fi tentati s-o faca, ii sfatuiesc sa NU foloseasca miezuri din material 43 in acest caz, intrucat e destinat uzului in frecventa joasa (poate fi utilizat pentru anumite tipuri de balunuri de banda larga, dar nu in situatia de fata). Ca argumentatie, va pot spune ca faza impedantei unei infasurari cu o singura spira masurata la 3.7MHz, are +60 grade, oar la 1.59 MHz are putin peste +70grade!
Dintre materialele uzuale de la Amidon, #61 e cel mai indicat pentru cazul de fata. Cu #61, faza impedantei sta "baț" la +90 grade, de la 0.5 la 18 MHz.

Pentru testarea transformatorului, se poate proceda dupa cum urmeaza:

• se inseriaza temporar (cu atentie la fazare) cele doua infasurari secundare;
• infasurarea primara se conecteaza la o mufa (eu am folosit SMA mama), iar priza mediana din secundare se conecteaza la masa mufei, impreuna cu una dintre capetele infasurarii primare;
• se injecteaza semnal dintr-un generator conectat la primar;
• se vizualizeaza cu un osciloscop cu 2 canale, forma de unda de pe iesirile secundarelor (puteti conecta si rezistorii derivatie, nu conteaza); semnalele rezultate trebuie sa fie defazate cu 180 grade, ca in figura care urmeaza. Amplitudinile semnalelor trebuie sa fie egale si de 4x mai mici decat amplitudinea semnalului din primar.

Dupa testare, aveti grija sa puteti identifica ulterior inceputul si sfarsitul infasurarilor secundare, pentru a le putea conecta in mod corect in cadrul montajului. In caz contrar, acesta nu va functiona.
Iata aici "produsul" final, dupa testare (am folosit un conector "pieptene" ptr lipirea temporara):



Realizarea si testarea transformatorului de iesire se face dupa acelasi algoritm, voi reveni cu o exemplificare si pentru acesta.

Week-end placut!

Editat Iunie 3, 2017 de yo3fhm

[yo9hrb]

Daca tot veni vorba de miezuri, urmeaza si intrebarea:

Cum as putea determina (macar aproximativ) calitatea miezului? Am o gramajoara recuperate, as vrea sa aleg unele pentru utilizare. Ma rog, la unele inca se mai vede punctul alb sau albastru, de regula sunt recuperate din placi de RF.

[yo3fhm]

Daca tot veni vorba de miezuri, urmeaza si intrebarea:

Cum as putea determina (macar aproximativ) calitatea miezului? Am o gramajoara recuperate, as vrea sa aleg unele pentru utilizare. Ma rog, la unele inca se mai vede punctul alb sau albastru, de regula sunt recuperate din placi de RF.

Salut Silviu,

 

E mai mult de discutat. Fara scule adecvate, e mai complicat. Metoda pe care o folosesc eu e sa infasor cateva spire (pentru a evita cresterea capacitatii parazite intre spire) pe miezul necunoscut si sa masor faza impedantei infasurarii respective. Caracterul inductiv se recunoaste cand faza este foarte aproape de +90 grade la frecventa de interes. Cu cat e mai scazuta fata de aprox. +86 grade, cu atat e mai clar ca miezul respectiv nu e potrivit pentru frecventa (frecventele) de lucru.

 

Strict teroretic, ti-as fi sugerat sa construiesti pe miezul respectiv un trafo de tensiune 1:1 (2 infasurari identice, de 5 spire de exemplu), sa injectezi cu un generator (cu rez. interna cunoscuta, Zin) semnal in primar, sa inchizi secundarul pe o sarcina identica cu cea a generatorului si sa masori cu osciloscopul nivelul atat la generator cat si la capetele sarcinii. In principiu, daca miezul e OK ptr frecventa de interes, ar trebui ca nivelurile sa fie aproape identice. Ajustand frecventa generatorului, poti cauta (ochiometric, nu e nevoie de prea multa farmacie) frecventa de la care nivelul de iesire al infasurarii secundare scade cu 3dB... si cam aia ar fi zona pe care te poti bizui.

 

Nota:

pentru a afla valoarea unei tensiuni atenuate cu 3dB, poti calcula folosind formula V_out = V_in * 10^(att/20) , unde "att" reprezinta valoarea atenuarii exprimate in dB. Exemplu: daca V_in = 35mV, valoarea atenuata cu 3dB va fi V_out = 35*10^(-3/20) = 24.77mV.

 

Totusi, am rezerve asupra aceste metode si nu ti-o pot sugera ca o metoda sigura de verificare a miezurilor magnetice. Aici conteaza si capacitatea parazita a sondelor de oscilscop (ar trebui folosite cu atenuator 1:10, pentru minimizarea Cprz.), precum si modul de realizare al transformatorului (cuplare doar prin miez, sau cuplare combinata prin miez si prin torsadarea conductoarelor), asupra caruia inca nu ma pot pronunta (mai trebuie sa fac cateva teste).

 

Avand in vedere ca ai spus ca ai miezuri cu punct alb, banuiesc ca sunt de la fosta "Aferro". Un astfel de miez functioneaza in gama 3-30MHz, vezi "Catalogul de ferite Aferro" disponibil la noi, la YO3KXL, pag. 35 - materialul F4. Daca nu sunt de la Aferro, atunci nu ai de unde cunoaste specurile si in cazul asta, trebuiesc determinate.De asemenea, ptr. 3-4MHz, functioneaza foarte bine si miezul din material F5, marcat cu punct roz. Cel putin pe astea le-am verificat si le cunosc. Conform catalogului Aferro, ar mai putea functiona, probabil, si miezurile cu marcaj alb+albastru (material E2) , verde inchis (material D7) si cu 2 puncte bleu (material D41).

 

O sa ma gandesc si la metoda cu osciloscopul, dupa cum am spus, nu stiu inca cat e de corecta.

Editat Iunie 4, 2017 de yo3fhm

[yo9hrb]

Multumesc, Cezar.

Sincer sa fiu, cam o asa metoda ma gandeam ca este aplicabila, avand in vedere aparatura amatoriceasca pe care o am. Valoarea de 3dB nu o stiam, as fi folosit valoarea de 6dB (in virtutea experientei in examinari ultrasonice ), dar e bine de stiut.

Feritele cu punct alb sigur sunt de la AFERO, le-am extras din diverse montaje autohtone de RF datand din anii '80, '90. Dar mai si altele, la care nu am gasit marcaj. Sigur nu sunt din surse in comutatie, pe acelea le-am pus separat.

Voi incerca sa fac o "procedura" de testare a miezurilor de RF, ceva accesibil amatorilor. Dupa ce fac incercari, sper sa putem discuta rezultatele aici.

O zi buna.

[Ion_Bumbu]

Pe timpuri pentru testarea torurilor foloseam amplificatorul de putere, il puneam intre condensatorul de anodica si bobina filtrului.

Daca nu scotea fum dupa aprox 1min la 400w era considerat bun de RF pe banda in care lucram.

Alta metoda buna era masurarea factorului de calitate cu un Q-metru, le consideram bune pe cele cu Q peste 30.

 

Grig