informatii DKM 302

[Vizitator tony1960]

Salut prieteni , pai aici te contrazic Gica70 , varicapurile BB112 pe care le am sunt dintr-un radiocasetofon auto nu stiu ce marca , dar arata performant (cred ca Grunding ). Avea placa tunner UUS ,US separat si AFI separat . Piesele erau foarte inghesuite acum din greseala am descoperit ca avea si BB-uriile 112 cred dupa 5 ani de cand am cumparat casetofonul . Apropo de talcioc , eu personal utilizez pentru cablare intre placi fire de cupru din cabluriile pentru port paralel (PC-uri) . Lungime 2,5m au 25 de fire de toate culoriile plus tresa de masa , cautati cele mai vechi tipuri de la primele PC-uri . Iar pentru cabluri coaxiale (legaturi intre palci , nivel mic de RF) cabluri RCA sunt cate trei sau doua . Sunt superbe pentru RF au radiatii foarte mici si nivel foarte bun de RF .

[gica70]

Salut prieteni , pai aici te contrazic Gica70 , varicapurile BB112 pe care le am sunt dintr-un radiocasetofon auto nu stiu ce marca , dar arata performant (cred ca Grunding ). Avea placa tunner UUS ,US separat si AFI separat . Piesele erau foarte inghesuite acum din greseala am descoperit ca avea si BB-uriile 112 cred dupa 5 ani de cand am cumparat casetofonul . Apropo de talcioc , eu personal utilizez pentru cablare intre placi fire de cupru din cabluriile pentru port paralel (PC-uri) . Lungime 2,5m au 25 de fire de toate culoriile plus tresa de masa , cautati cele mai vechi tipuri de la primele PC-uri . Iar pentru cabluri coaxiale (legaturi intre palci , nivel mic de RF) cabluri RCA sunt cate trei sau doua . Sunt superbe pentru RF au radiatii foarte mici si nivel foarte bun de RF .

"Pt. ca n-ai precizat lungimile de unda a aparatelor am dedus ca radiocasetofoanele au "de regula" (asa am scris) numai UUS. Cred ca aparatul ala avea si UM (si UL?) daca zici ca ai gasit in el BB112. Sanatate.

[Vizitator tony1960]

Pai toate radiocasetofonaele au si UM,UL problema este ca cele noi sunt pe procesoare . Daca vrei sa gasesti BB112 (si eu mai caut) cauta in radiocasetofoanele vechi dar serioase, nu coreene sau chinezesti . Daca cautati varicap-uri BB139 se gasesc in tunnerul din Gloria pe UUS.

[gica70]

Pai toate radiocasetofonaele au si UM,UL problema este ca cele noi sunt pe procesoare . Daca vrei sa gasesti BB112 (si eu mai caut) cauta in radiocasetofoanele vechi dar serioase, nu coreene sau chinezesti . Daca cautati varicap-uri BB139 se gasesc in tunnerul din Gloria pe UUS.

Parca Gloria avea CV cu sectiunile mici pt. UUS...o fi o alta varianta..

[gica70]

BB 139 din Gloria din cate stiu eu nu era pentru acord ci pentru CAF(control automat al frecventei)-un fel de stabilizare pe un anumit post receptionat-nu ma intrebati cum nu stiu sa va explic fara sa ma documentez(HI)

Asa se numeste, CAF, dar se foloseste numai o dioda..am fost derutat de plural..

[rusu]

Am si eu un DKM302, construit in anii aparitiei schemei in Tehnium. A fost folosit de YO4RFQ (tata), liniar realizat cu finalul linii de la Rubin 102.

 

Intrebare: isi aminteste cineva in ce numar al revistei a aparut schema?

[Vizitator yo8ryb]

Salutare!

 

Este vorba de nr 6 din 1987...vezi prima pagina...!

[yo3fhm]

Buna seara,

Vad ca topicul e cam mort. DKM302 m-a interesat si pe mine, acum vreun sfert de secol )

Articolul original se gaseste, dupa cum s-a mai spus, in revista Tehnium nr. 6/1987, la pag. 6-7. Am postat pe site-ul YO3KXL cele doua pagini, pe care le puteti gasi aici (Transceiver sincrodina DKM-302 - articolul original integral).

 

Domnilor, va propun sa-l revigoram putin. Poate ca DKM302 merita refacut cel putin pentru istorie. ROB025 e un amarat de modulator echilibrat, se pot folosi mai multe solutii, printre care si cea deja sugerata de (cred) initiatorul topicului (tony1960): MC1496. O alta solutie pe care o vad folosibila este omniprezentul SA612.

 

Pana voi reveni cu o idee concreta in acest sens, postez aici etajul final din DKM302:

 

Concret: exista cineva care l-a realizat si care ne poate povesti amanunte? Spre exemplu, datele de bobinare ale transformatoarelor: tipul miezurilor utilizate si numarul de spire, eventual inductanta lor, daca au fost masurate.

 

Textul original ofera indicatii destul de relative:

Transformatorul driver (L13 - L14 - L15) şi transformatorul de ieşire (L16 - L17 - L18) se realizează pe oale de ferită cu AL = 30... 100 şi dimensiunile 18x(11 ... 14) mm. L13 conţine 20 de spire CuEm Ф =0,4 ...0,5 mm, iar L14 şi L15 cîte 5 spire din aceaşi sîrmă. L16 şi L17 au cîte 10 spire din CuEm Ф = 0,45 ... 0,55 mm, iar L18 conţine 12 spire din CuEm Ф =0,5 ... 0,65 mm.

 

Se observa imediat ca unitatea de masura a inductantei specifice A_L, nu e mentionata explicit. Cel mai probabil, e nH/sp², dar corect fata de cititori si mai ales fata de eventualii constructori, ar fi fost ca aceasta sa fie mentionata. Apoi, range-ul de valori date pentru A_L (30-100) este foarte mare. Ganditi-va ca formula de calcul este L = N² * A_L . Pentru un miez cu A_L=30nH/sp² , inductanta rezultata din bobinarea a 20 spire va fi de aprox. 12uH, pe cand ptr. A_L=100nH/sp², rezulta o inductanta de 40uH la acelasi numar de spire.

 

Hai sa vedem daca vreunul dintre colegi apare cu ceva date suplimentare.

 

Spor la experimente !

[yo9hrb]

Eu as socoti asa:

L18 debiteaza pe antena. De aceea ar trebui sa aiba undeva pe la 50 ohmi la mijlocul benzii (3.65 MHz). Facand in pic de reverse engineering, aflam inductanta, apoi AL-ul necesar pentru numarul de spire dat. Si as folosi acest AL pentru a calcula inductanta tuturor bobinutelor. In functie de miezul disponibil as recalcula numarul de spire.

Pare credibil?

Daca nu, nu trageti in pianist. Nu-s de specialitate. Am incercat si eu.

 

LE. Mi-a iesit L18 cu o valoare de 2.18 micro H.

 

Deci in AL de ... 0.015 uH/sp2 ????? Unde mama naibii am gresit?

 

 

LE2 - n-am gresit, sunt 15nH/sp²

 

^​LE3 (cam multe LE-uri). Vad ca a fost gandit pentru 75 ohm, deci se modifica calculelelilor....

​Si, la piece de resistance, cine are in ROB025? M-as apuca de cablaj duminica. Restul pieselor le am, dar ROB d-ala n-am avut, neam de neamul meu, de la Decebal incoace.

[vio2007]

​Si, la piece de resistance, cine are in ROB025? M-as apuca de cablaj duminica. Restul pieselor le am, dar ROB d-ala n-am avut, neam de neamul meu, de la Decebal incoace.

Am un DKM302 donat,are un soclu pentru dil 14 in loc de ROB025.Am cautat ROB025 dar am gasit doar in capsula metalica,recuperate,pot sa donez cateva.

Datasheet ROB025 in Almanah Tehnium 1984,pag 44 si 45;

O schema cu mixer de emisie (ROB cu capsula metalica) in Supliment electronistul:

https://s12.postimg.org/6pdiupzxp/mixer_emisie.jpg

[yo3fhm]

Am un DKM302 donat,are un soclu pentru dil 14 in loc de ROB025.Am cautat ROB025 dar am gasit doar in capsula metalica,recuperate,pot sa donez cateva.

Buna dimineata!

Pe mine ma intereseaza punerea la punct a etajului final, care e o provocare tehnica interesanta avand in vedere faptul ca tranzistoarele folosite nu sunt proiectate pentru RF. In general, utilizarile mai putin conventionale ma atrag, hi.

 

Mi-ar fi utile niste masuratori pe exemplarul dvs. de DKM302, sau o alta solutie pe care as indrazni sa vi-o propun, ar fi sa mi-l trimiteti prin posta si sa efectuez eu toate masuratorile si eventual restul "cercetarii" necesare punerii la punct sau eventualelor add-on-uri. E mult mai simplu sa bricolezi pe ceva existent decat sa construiesti de la zero )

 

Alta varianta ar fi sa-mi spuneti daca l-ati testat vreodata si daca ati masurat puterea la iesire, eventual daca ati vizualizat forma de unda a semnalului emis sau spectrul. Dar daca ati precizat ca are capsula DIL, cred ca nu l-ati testat pana in prezent (cel putin nu pe emisie, banuiesc). Capsula DIL ar putea sa simbolizeze faptul ca cel care vi l-a donat, a folosit eventual un alt tip de modulator pentru obtinerea semnalului DSB. Pe vremea respectiva, ICCE producea si ROB796 (echivalentul lui MC1496 care se mai gaseste si astazi), dar era tot in capsula rotunda, cu 10 pini. Poate cel care v-a donat o fi folosit MC1406 (DIL14), cine stie. Ar trebui extrasa schema din jurul soclului si comparat cu aplicatiile din foaia de catalog a lui MC1496.

Daca l-ati testat in emisie, atunci m-ar interesa sa-mi spuneti ce putere ati obtinut (si la ce tensiune de alimentare).

 

Iata mai jos cateva articole publicate in Romania, cu aplicatii ale circuitului ROB796:

 

1. ROB796-MC1496 (ing. Cristian Colonati, YO4UQ, Almanah Tehnium 1989)

2. Aplicatie ROB796 (ing. Gh. Revenco, YO3ARD, revista Tehnium International nr. 6/1996)

3. Circuitul integrat MC1496 (ing. Gh. Revenco, YO3ARD, revista Conex Club 11/2005)

 

Si in final, iata si doua exemple de modulatoare DSB cu SA612:

 

1. publicat de vecinul nostru bulgar, Boris, LZ2JR. Mentionez ca nu l-am realizat, il postez doar ca exemplu, asadar nu pot spune nimic despre functionarea lui:

MIC amplifier, DSB, CW modulator unit – SSBGEN

2. publicat de Iulian Rosu YO3DAC/VA3IUL:

Dual-Band Transceiver for 1.3GHz and 2.3GHz bands

(vedeti U1)

 

O zi buna si week-end placut,

Cezar

[vio2007]

Arata cam jalnic,etajul audio este defect,nu am intervenit cu nimic in el,deci este asa cum l-am primit.Trebuie schimbati electroliticii,ceramicii placheta, trebuie facuta o revizie generala.

asa arata:https://s8.postimg.org/c6jknav6d/DKM-302.jpg

un articol din tehnium despre final in antena cu BD-uri:

https://s15.postimg.org/auge1n4rf/PA_cu_BD.jpg

[yo9hrb]

Voi, cei cunoscatori in taina electronicii,

Gandirea mea de la postul nr. 54 a fost corecta? Ca as vrea, de dragul vremurilor apuse, sa ma apuc de acest DKM. Cu toate ca l-as face in 7MHz. Duminica sper sa fac cablajul. Asta daca gasesc o foaie de cablaj corespunzatoare.

[yo3fhm]

Eu as socoti asa: L18 debiteaza pe antena. De aceea ar trebui sa aiba undeva pe la 50 ohmi la mijlocul benzii (3.65 MHz). Pare credibil?

Buna dimineata...

Cu proiectarea si realizarea acestui tip de etaj, e mai complicat. Nu am pretentia ca sunt vreun guru, dar un tranzistor are o sarcina optima pe care poate debita puterea maxima. Iar "optima" nu inseamna pur rezistiva in acest caz; de cele mai multe ori e usor reactiva (de aceea in schemele producatorilor dedicati, cum ar fi Motorola, se intalnesc condensatoare de compensare in circuitul transformatorului de iesire).

 

Pentru aproximarea valorii acestei sarcini (in cazul tranzistoarelor bipolare), cred ca am retinut de prin notele de aplicatie de la Motorola, formula R_out = (V_CE-V_CEsat)² / 2*P_out . Ptr. BD139, V_CEsat=0.5V. Considerand o alimentare la 24V si o putere de iesire de 10W, ar rezulta ca R_out ~ 28Ω . Acum trebuie calculat transformatorul de iesire, care trebuie sa faca trecerea de la 28Ω la 50Ω. Din formula transformatorului avem Zp/Zs = (Np/Ns)², rezulta un raport al numarului de spire N=1.336. Aproximand si dupa formula X_L>=4*R, as calcula X_Lp>=4*28, deci X_Lp ar trebui sa aiba minimum 112Ω la cea mai joasa frecventa de lucru. Cum X_L=ωL, rezulta L = X_L/ω. Daca vom considera f_min=3.5MHz, rezulta L_primar = 112Ω/(2*PI*3.5e6) = aprox. 5μH . Pentru secundar, X_Ls>=200, deci L_secundar = 200Ω/(2*PI*3.5e6) = aprox. 9μH.

 

Calculul de sus este doar orientativ si are rolul de a aduce constructorul intr-o zona de functionare de la care punerea la punct poate continua doar prin masuratori si reajustari. E important sa amintesc ca, la fel ca si la finalele pe tuburi, si in acest caz impedanta de iesire depinde de nivelul de excitatie si de polarizarea (bias-ul) etajului final.

 

Dupa cum observati, o problema a finalelor cu tranzistoare e datorata faptului ca se lucreaza cu tensiuni mici de alimentare si impedante foarte joase - ceea ce conduce la aparitia unor curenti mari prin circuit, pentru a asigura puterea scontata. Intr-un amplificator alimentat la 12V, excursia in tensiune e si mai mica, acest lucru traducandu-se si prin faptul ca partea reala a impedantei tranzistoarelor este extrem de mica.

 

Punerea finala la punct poate fi si mai laborioasa, intrucat pentru a nu distruge tranzistoarele finale, e necesara urmarirea adaptarii atat in intrare, cat si la iesire. La nivel mic, nu merge cu reflectometru. O metoda relativ comoda ar fi utilizarea unui VNA, dar un astfel de aparat nu exista in dotarea tuturor, din pacate.

 

In cazul in care cuiva i se pare ca am gresit cu ceva, il rog sa ma notifice. E o ora foarte tarzie si nu-s pasare de noapte... Daca formula pe care mi-am amintit-o din notele Motorola nu e cea corecta, atunci e posibil ca restul calculelor sa nu mai fie valabile, dar principiul ramane.

Editat Mai 19, 2017 de yo3fhm

[yo9hrb]

Cezar, eu am incercat altceva. Practic am vrut sa determin cam ce AL a fost folosit, de aceea m-am legat de L18. Era bobina despre care stiam ca trebuie sa aiba 50 (de fapt 75) ohmi la frecventa data. Apoi sa recalculez numerele de spire, in functie de miezurile pe care la am.