RockDok Postat Octombrie 31, 2012 Autor Partajează Postat Octombrie 31, 2012 O tema de studiat. Am lucrat cu niste relee interesante, bistabile. Am sa ma gindesc la o schema de inversare a polaritatii la fiecare pornire sau mai bine, cind opresc amplif-ul, adica nu mai am curent prin filamente, dintr-un condensator tampon de capacitate suficient de mare, sa-mi fie comandat releul bistabil. Interesant fenomenul, sa migreze atomii de wolfram catre (-) ? perfect logic la temperatura suficient de mare. Multumesc pentru faptul ca mi-ati atras atentia asupra acestui fenomen. Link spre comentariu
Vizitator Postat Octombrie 31, 2012 Partajează Postat Octombrie 31, 2012 Pe acelasi principiu, se bazeaza ideea sudurii in curent continuu, unde electrodul se leaga la borna +. Link spre comentariu
Vizitator metallicus69 Postat Noiembrie 1, 2012 Partajează Postat Noiembrie 1, 2012 Interesanta observatie ! Am gasit si un document in care se discuta acest fenomen, in unele cazuri e imposibil de implementat corect o alimentare in curent continuu (etaje SRPP de exemplu, unde catozii au o diferenta mare de potential intre ei) fara a scurta viata tuburilor. Adaug aici linkul, poate intereseaza si pe altii: http://www.spectramat.com/TB-200-C.pdf Link spre comentariu
RockDok Postat Noiembrie 1, 2012 Autor Partajează Postat Noiembrie 1, 2012 OK, am inteles fenomenul, la capatul alimentat cu (+) al filamentului se formeaza tungstat de aluminiu (din wolframul filamentului si oxidul de aluminiu din invelisul refractar). In lucru procedura de inversare alternativa a tensiunii de filament. Multumesc. Link spre comentariu
RockDok Postat Martie 6, 2013 Autor Partajează Postat Martie 6, 2013 O ultima versiune. Pornire Ua temporizata. Am o mare tristete anume nu am nici cea mai mica idee de unde sa incep sa calculez transformatoarele. Ma rog, de la materialul miezului, dar cum nu stiu aceasta informatie imi pare ciudat sa continui documentarea. Cele pe care le-am facut au la baza un pic de "reverse engeneering" plus foi de catalog de la Myrra. Merg, dar este neplacut sa nu stii de ce sau cit de bine. Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Martie 7, 2013 Partajează Postat Martie 7, 2013 Daca vrei sa fii precis in calcule, trebuie sa cunosti materialul miezului, dar poti si sa-l aproximezi dupa provenienta lui. Numai inductia in miez aleasa se refera la asta. Link spre comentariu
RockDok Postat Martie 7, 2013 Autor Partajează Postat Martie 7, 2013 Citat din "Gerula" in prima pagina a topicului "Calcul traf. SMPS (comutatie)": "Stiu oamnei care au lucrat in domeniul frecv ultrainalte (cercetare). Stiau teoria de nota 10. Dar, dupa calcule foarte complexe, dispozitivul lor mergea prost. Mai ajustau "intuitiv" valorile pieselor si abia atunci mergea bine. Nu aveau explicatie de ce.Cam asa e si in radiofrecventa. Si in domeniul asta e cam la fel. Spre exemplu bobinezi primarul unui traf ridicator cu 5+5 spire vezi cum mege, apoi mai scoti o spira si ajungi la 4+4 vezi daca merge mai bine sau mai prost."Afirmatii de genul acesta, care evident nu pot fi contrazise, au darul de a mai taia din elanul studiosilor. In cazul de fata pot spune cu certitudine ca miezurile ETD42 au fost folosite SMPS-uri flyback cu AS3842 + 2SK1117 iar in primar aveau 68 spire [0.42]. Am iperecheat E-urile din mai multe trafo astfel incit sa nu am intrefier. Vorbesc aici de trafo half-bridge pentru secundar 360V (Ua). Cum majoritatea trafo EI33 din surse PC au in primar 38 de spire am zis ca 40 spire pentru ETD42 ar fi o valoare destul de buna. Poate 34 ar fi fost mai aproape de adevar adica 1/2 din numarul de spire pentru flyback. Oricum m-am apucat sa citesc mai cu atentie documentatia. Link spre comentariu
Vizitator smilex Postat Martie 7, 2013 Partajează Postat Martie 7, 2013 am zis ca 40 spire pentru ETD42 ar fi o valoare destul de bunaCe-as putea adauga? Eu cred ca cea mai potrivita e 43,7. Am putea face o medie a parerilor. Link spre comentariu
RockDok Postat Martie 7, 2013 Autor Partajează Postat Martie 7, 2013 Mda, am o versiune mai buna de trafo. In ceea ce priveste temperatura, in functionare, cu aceeasi sarcina adica 360V/160mA MOS-urile si trafo nu depasesc 40 de grade (usor caldut), semnificativ mai putin decit 50 de grade (nu poti tine mina mai mult de 30 de secunde) cu varianta anterioara a trafo Ua. Fiind vorba de IR2161 este mai bine sa nu se intercaleze primar-secundar-primar iar diametrele sirmelor sa nu fie chiar adecvate cu frecventa de start a IR-ului. Mi-am zis ca 0.5 este numai bun. Link spre comentariu
RockDok Postat August 1, 2013 Autor Partajează Postat August 1, 2013 Ultima versiune pentru amplif-ul cu G811. Link spre comentariu
Vizitator Postat August 1, 2013 Partajează Postat August 1, 2013 Felicitarii......aveti un mail din partea mea Link spre comentariu
RockDok Postat August 1, 2013 Autor Partajează Postat August 1, 2013 Multumesc.Tensiuni masurate:Ub1 [sarcina 2 becuri serie 15W/220V] 255V/50mAUb2 [sarcina 3 becuri serie 15W/220V] 556V/50mAUg [sarcina 6K2] 39VUt [imediat dupa redresare, IN 7815] 25VDin pacate trafo Tr2 se apropie de 60 de grade. Am sa incerc fara cele multe snubbere puse dupa ureche. Cred ca a venit momentul sa-mi repar osciloscopul.Am eliminat snubberele si am dublat C20 cu un electrolitic de 1 micro. Temperatura trafo a scazut pe la 50 de grade, la fel si IRF-urile. Link spre comentariu
RockDok Postat August 7, 2013 Autor Partajează Postat August 7, 2013 Am rebobinat trafo Ub, snubbere de 39 ohmi + 220p. Regim termic imbunatatit in sensul ca nu mai este nevoie de radiator suplimentar. Carcasa indeplineste cu succes racirea. Trafo pe la 40 de grade. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum