SMPS pentru amplificatoare cu lampi

[RockDok]

Vor fi de fapt niste IGBT-uri, ce am prin cutii sint de 600V (IXGH12N60BD1) nu aici voi vrea sa le folosesc, vreau sa cumpar ceva la tensiune mai mica si curenti mari, numai IR-ul sa le poata "conduce". Nu-mi place nici modul in care trebuie sa izolezi fata de radiator capsula TO-220 (ex. IRF540), cu TO-247 este mult mai usor de lucrat.

[Dr.L]

Igbt-urile nu au caderea de tensiune pe ei mult mai mare ca mos-fetii, in special la tensiuni asa mici?

[Vizitator smilex]

Nu se pot folosi IGBT la 12V, prea mari pierderile.MOS-urile alese trebuie sa aiba o capacitate de intrare cat mai mica. Presupun ca ceva de 40-50A ar fi suficient, cele de curent mai mare au capacitati prea mari iar CI poate doar +/-0,5A. Se pot folosi si driveri cu MOS mai tari insa personal nu vad nevoia.

[RockDok]

Atunci voi ramine la IRF540, doua pe ramura. Ma gindeam eu ca ar fi prea frumos cu IGBT-uri.

[Dr.L]

Nu mai bine cate un IRF3710 pe ramura? http://www.irf.com/product-info/datashe ... rf3710.pdf

Ca

1x IRF3710 = 23mohmi, 57A, ~3nF , 3 ron

2x IRF540 = 22mohmi, 66A dar 4nF, 2x2 ron + ca ocupa mai mult loc

 

IRF3710 se folosesc la greu in invertoare si UPSuri de 12V (cate 2 pe ramura,pt 3-400w)

[Vizitator smilex]

Nu prea face parte din subiect dar, exista o lume a IGBT-urilor, cu dezvoltare pe mai multe directii, ca si a MOS-urilor. Cele mai reusite sunt TFS-IGBT (trench/field stop). In functie de regimul majoritar la care functioneaza sursa, poti face o alegere corespunzatoare comparand in PDF-uri caderile de tensiune la diferiti curenti, timpii, pierderile in comutatii, etc. Am citit mai demult o "application note" (astea sunt mereu interesante) referitor la cele mai reusite tipuri de MOS, SiC-MOS (silicon carbide), ale firmei CREE. Chiar daca in aplicatie subiectul e compararea acestor tipuri cu altele, poti sa vezi cam care sunt diferentele intre diferite tipuri de MOS si IGBT comparate intre ele. http://www.cree.com/~/media/Files/Cree/ ... WRAN08.pdf Ai sa constati ca pentru acelasi montaj, nu exista un singur tip recomandabil, pentru ca la un anume regim un MOS e foarte bun, dar crescand curentul, in noul regim, un IGBT poate sa-l depaseasca. Fenomenul are loc mai ales la tensiuni mari, unde Rds-urile MOS sunt destul de substantiale. Dar poti face o comparatie in PDF-urile unor IGBT. 12V este totusi o tensiune prea mica, nu cred ca poti gasi IGBT mai avantajos, dar asta nu inseamna ca nu poate fi, tehnologia evolueaza, pe mine multe lucruri ma surprind.

Daca iei in seama comparatia lui Dr.L, eu as zice sa mergi pe capacitatea mai mica de intrare, chiar si in detrimentul curentului de drena sau a Rds. Poate gasesti ceva convenabil cu mai putin de 3nF intrare (3710 arata binisor).

[RockDok]

Am un pumn de IRF540 asa ca in acest moment nu voi mai cheltui pe MOS-uri, vor trebui sa faca fata acolo unde le pun. Investeam daca avea sens in IGBT-uri. Multumesc pentru sugestii.

[RockDok]

Sigur nu se supara nimeni daca ma razgindesc si in loc de IRF540 voi pune totusi IRF3710, nu costa o avere. Am gasit de vinzare IXFH58N20, destul de interesant capsula TO247AD, dar si pretul pe masura, peste 40 de RON/ bucata.

[RockDok]

Am gasit IRFP 4321 , pdf-ul atasat. Capsula TO-247AC, 150V/ 78 A/ 12 mOhmi, Ciss 4470 pF. Am incredere ca IR2161 cu 500mA la iesire este in stare sa-l comande.

[RockDok]

Este infiorator ce poate sa faca un snubber prost ales. Aveam un brum de neinteles (pentru mine) din SMPS. La un moment dat m-am hotarit sa folosesc 47 ohmi + 2.2 nano (snubberul standard din sursele PC), initial aveam 100 ohmi + 220 pico. Zgomotul a disparut ca prin farmec. Atasez schema finala.

[RockDok]

O schema PP testata cu IR2161 din pacate faptul ca Uf nu este stabilizata o face improprie pentru utilzare. Adaug si o incercare de a utiliza IR2161 intr-o sursa flyback, sa vedem ce iese.

[RockDok]

O schema PP cu IR2161 testa precum si detalii de constructie a trafo aici:viewtopic.php?f=28&t=45477&start=213

[Vizitator]

Pentru filamentele tuburilor electronice , NU se recomanda alimentarea in tensiune continua, in timp duce la deteriorarea filamentului, datorita sensului UNIC de deplasare al electronilor in circuit, + > - .

[RockDok]

Problemele apar doar la filamentele care sint totodata si catozii tuburilor (incalzire directa). Chiar si la acestea daca filamentele au priza mediana nu sint probleme. La tuburile avind catozii cu incalzire indirecta nu are importanta, este chiar mai bine alimentarea in CC din punct de vedere al posibilitatii de aparitie a brum-ului, marita la alimentare in AC. Cit despre fenomenul de subtiere a filamentului la unul dintre capetele acestuia la alimentare in CC nu am prea citit multe. Oricum, din cite stiu eu, electronii in conductor nu se deplaseaza in sensul ca el intra pe la un capat (-), "fuge" printre atomii metalului dupa care se regaseste la iesirea din conductor (+) fenomen care ar determina o eventuala extrudare a conductorului suficient incalzit pentru a fi usor maleabil. Sa revenim la filament, daca asta este o problema (subtierea filamentului), atunci pot face un inversor de polaritate astfel incit la fiecare pornire a alimentarii CC sa se inverseze polaritatea pe bara de alimentare a acestor filamente. Daca acest fenomen apare, repet, inca nu m-am documentat, ar fi interesant de stiut cu ce procent micsoreaza durata de viata a tubului.

[Vizitator]

Incearca sa cauti documentatie despre becurile cinematografice alimentate in tensiune(curent) continuu.

 

Vei vedea acolo ca unul dintre polii de amorsare (+), este aproape dublu la grosime, deoarece acela "se consuma" in timp.

 

http://iluminat-special.ro/product_info ... bd1fe31b9d

 

Pe vremuri, cind eram pitic, facusem un amplificator cu o ECL82 (trioda-pentoda), pentru un pick-up cu dosa de cristal (o vechitura), pick-up ce functiona aproape zilnic.

 

La 1-2 ani, murea lampa (filament intrerupt la pin 5, vizibil cu ochiul liber) filament alimentat la aproximativ 6,5Vcc, redresat si bine filtrat.

 

Pe pinul 5 aveam plusul alimentarii.

 

Cum am trecut alimentarea filamentului pe alternativ, n-am mai avut probleme.

 

Chestia este ca oficial, schema amplifului avea filamentul alimentat in alternativ (6,3Vca) si eu, ca sa pot alimenta filamentul corect, a trebuit sa cresc "artificial" tensiunea de alimentare , deoarece traful scotea 5,8 volti in secundar, in gol, si in sarcina scadea pe la 5,5V.

 

Tensiunea fusese crescuta artificial cu ajutorul filtrajelor de 4700uF/10Vcc , 2 buc, puse in paralel.

 

Ce am mai iubit acei condensatori Japonezi, erau unii cu o culoare visinie inchis, nu mai tin minte firma...