scormonel Postat Martie 5, 2010 Partajează Postat Martie 5, 2010 misa zicea să nu le combini pentru că e inutil dpdv practic. E ca şi cum ai pune separat un transformator pentru filamente şi unul pentru anodică. Nu are sens.Intamplator zilele trecute am demolat un amplificator audio Siemens, pe eticheta caruia scria "Bez.SV 403/2, Baujahr 1951" ce avea in final doua perechi de tuburi E2d si care avea transformator de retea pentru filamente si transformator de retea pentru anodica. Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 6, 2010 Partajează Postat Martie 6, 2010 Te rog descrie metoda prin care ai determinat numarul optim de spire al infasurarii de reactie din catod si daca mai sunt amanunte constructive importante de care trebuie sa tinem cont , poti sa ne postezi si rezultatele masuratorilor , oscilograme si eventual ce ultime adaugiri , imbunatatiri , modificari ai de gand sa aplici acestui amplificator , poate fi o buna sursa de idei de urmat in constructii de calitate ! Link spre comentariu
RockDok Postat Martie 6, 2010 Autor Partajează Postat Martie 6, 2010 Intr-un singur loc pe internet am gasit spus in clar ca valoarea tensiunii inverse aplicata pe catod trebuie sa fie 1/2 din tensiunea aplicata pe grila (fara CFB). Pentru 6P3C este chiar numarul de spire pentru sarcina de 4ohmi iar pentru EL34 este numarul de spire pentru sarcina de 8ohmi. Dotarea osciloscop-genertaor-voltmetru este absolut rusinoasa sint oligat sa ma bazez pe urechi, deocamdata. Trafo iesire este sufletul unui amplif cu lampi, ma stradui acum sa le fac asa cum vreau eu, mult fier si cupru, multe straturi spira linga spira, izolate si lacuite. Detalii in curind. Link spre comentariu
hpavictor Postat Martie 6, 2010 Partajează Postat Martie 6, 2010 Si reteta asta de dimensionare a infasurarii de catod de la cine emana ? Era cumva un studiu adevarat , bine documentat , cu grafice , formule , modele matematice pentru functionare , distorsiuni , banda frecventa , dimensionare etc....sau o supozitie a unui amator entuziast ? Cumva ai verificat-o pe amplificatoarele la care avem certitudinea ca functioneaza OK , cum ar fi Quad , Revox , Karpov etc.... prin compararea retetei descrise cu datele transformatoarelor amplificatoarelor de mai sus ? Simt eu ca suntem pe cale de a gasi reteta succesului.....Daca inca nu ai verificat-o , merita sa ne confirmi/infirmi asemanarile/diferentele dintre calcule si practica , posteaza-ne te rog un tabel comparativ cu datele obtinute ! Stiu ca este de durata , dar nu ne grabim , prioritar este doar calitatea ! Multumesc anticipat si iti urez auditii placute si succes in constructii de calitate ! Link spre comentariu
RockDok Postat Aprilie 26, 2010 Autor Partajează Postat Aprilie 26, 2010 Multumesc, desi cu intirziere, d-lui "hpavictor" pentru urari dar totodata va trebui sa va dezamagesc in legatura cu provenienta informatiilor cu privire la reactia negativa in catod asta fiindca nu am facut decit o simpla cautare pe internet si din mormanul de informatii si poze am "descoperit" ca valoarea tensiunii inverse ar fi la 1/2 din valoarea tensiunii aplicate pe G1. Pina sa fac un studiu comparativ (iuhuuu ce fain suna) a trebuit sa-mi incropesc o masina de bobinat, sa caut sirma, lac, izolatii, adica sumedenie de lucruri fara de care nici nu poate fi vorba sa te apuci de bobinat. Din pacate este foarte greu sa aplici cele calculate in practica, asa am patit si eu la primul bobinaj. Datele de calcul sint in poza atasata iar realitatea este urmatoarea: P1-892sp , S1-51sp , P2-847sp , S2-48sp , P3-848sp , P4-100sp. Straturi aproximativ spira linga spira , lacuite si izolate intre ele. De 24 de ore tolele sint la inmuiat in solvent dupa care le voi scufunda in parafina topita si voi incepe asamblarea. Urmatorul traf sper ca va iesi mai elegant. In alta ordine de idei cred ca avind o reactie negativa "tare" in catod nu isi mai are rostul legatura de tip ultraliniar avind drept beneficiu cresterea puterii debitate. De asemenea am constatat faptul ca partea de corectie de ton este inutila. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 26, 2010 Partajează Postat Aprilie 26, 2010 Primul Super-transformator de iesire pentru versiunea SE aparut pe forum ! ,sint foarte curios care vor fi primele impresii la punerea in functiune ?!(oricum la 2500_si de spire in primar si 20 cm patrati basul va fi in largul lui-fara "gituiri/ruperi" si ale "deformari").RockDok a trecut la lucruri serioase (la propiu si la figurat).,"Lucrurile" incep sa capete "contur" !.6P3S-E va participa pentru "prima data in istorie" la redarea unui bas profund in cofiguratie SE !(Nu am vazut pina acum , nicaeri <20 cm patrati>/<2500sp-primar> pentru 6P3S-E in cofiguratie SE !,asadar asistam la o premiera !). Link spre comentariu
RockDok Postat Aprilie 26, 2010 Autor Partajează Postat Aprilie 26, 2010 Va foarte multumesc pentru aprecieri! Intre timp am reusit sa acumulez un pic de experienta la bobinat si dupa cum se vede nu mai este aproximativ spira linga spira ci exact spira linga spira. Stiu ca trebuie atentie marita sa se desluseasca ceva in poza dar mai am un pic pina sa-mi cumpar un aparat foto de calitate (am ramas in epoca filmului foto clasic). Link spre comentariu
RockDok Postat Aprilie 27, 2010 Autor Partajează Postat Aprilie 27, 2010 Scuze pentru numerotarea gresita a inceputurilor infasurarilor, atasez versiunea corecta. Sigur ar fi fost mai bine daca secundarul ar fi fost impartit in patru sectiuni astfel incit sa inglobeze primarul, asa voi face la urmatoarele versiuni doar daca nu cumva imi vin intre timp niste idei nastrusnice de combinare a straturilor. Link spre comentariu
RockDok Postat Aprilie 28, 2010 Autor Partajează Postat Aprilie 28, 2010 Cu un pic de atentie mai ales la lacuirea si izolarea straturilor se poate obtine ceva cit de cit acceptabil, P1=864sp , S1=50sp , P2=870sp , S2=49sp , P3=860sp , P4=100sp. Apar diferente intre cele doua transformatoare dar nu cred ca sint foarte semnificative. Ar fi trebuit sa fie urmatoarea dispunere: 8x100(0.3), 1x50(0.8), 8x100(0.3), 1x50(0.8), 8x100(0.3), 1x100(0.3) asta ca totul sa incapa elegant. Daca am considerat un chin bobinatul sa vedeti ce jale este curatatul tolelor. Din cele citite pina acum pe forum presupun ca la curenti relativ mici (75 mA) si sectiune mare (20 cmp) nu apare fenomenul de saturare a miezului chiar daca tolele sint montate intretesut. Din cele intelese de catre mine fenomenul de saturare are drept efect limitarea puterii transferate din primar catre secundar prin intermediul miezului in discutie, are efect aceast fenomen de saturare si asupra limitelor inferioara si superioara a frecventelor transferate? De fapt intrebarea este: intretesut sau intrefier la 75mA si 20cmp? Link spre comentariu
Depanatoru Postat Aprilie 28, 2010 Partajează Postat Aprilie 28, 2010 Orice transformator SE prin care trece curent continuu se face cu intrefier , ca sa nu se satureze si sa lucreze in in zona liniara a ciclului de histerezis . Link spre comentariu
mișa Postat Aprilie 28, 2010 Partajează Postat Aprilie 28, 2010 Nu e chiar asa mare lucru sa experimentezi atit cu intrefier cit si fara si sa observi cu osciloscopul comportamentul la sinus si la dreptunghi. 20 cm2 e destul de mult si e posibil sa nu se satureze. Trebuie testat. Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 28, 2010 Partajează Postat Aprilie 28, 2010 Probabilitatea la 20cmp de a se satura miezul este minima-daca nu chiar exclusa.Cred ca poti sa montezi totele la unul cu intrefier si la celalalt fara intrefier ,ar fi chiar interesant/instructiv prezentarea unor oscilograme pt cele doua situatii la un 20-30Hz-sqw(eu la 8-9cmp E14 si 4000sp primar pt SE-EL84 folosesam intrefier de 0,1mm-max 0,15mm,totusi 4000sp chiar daca Ia=0,04A-0,048A functie de Ua,raspunsul la joase fiind "ucigător" in ciuda celor cîţiva wati).Chiar si aici (4000sp-primar SE-ECL82) in ciuda sectiuni mici download/file.php?id=44681&mode=view raspunsul la 30Hz=sqw este cu intrefier de sub 0,1mm(un singur strat de scoci ambalaj de plastic culoare gri-nu am mai insistat la C_uri cuplaj probabil palierul ar fi devenit si mai orizontal-desigur NFB catod finala). Link spre comentariu
RockDok Postat Aprilie 29, 2010 Autor Partajează Postat Aprilie 29, 2010 Am ales intrefierul si am pus transformatoarele la lucru, se aude OK. Dupa ce il ambalez in cutie voi vedea si de osciloscop si generator de frecvente. Sigur pot spune sa nu va zgirciti la sectiunea miezului, acum un an aceste transformatoare mi se pareau imense, acum mi se par potrivite! Link spre comentariu
Vizitator Postat Aprilie 29, 2010 Partajează Postat Aprilie 29, 2010 Ai domnule "joase ca lumea"sau N_ai ?! (<"Joasele" sint proportionale cu cantitatea de fier>/ !-mai ales cind avem de a face cu SE). Link spre comentariu
RockDok Postat Aprilie 29, 2010 Autor Partajează Postat Aprilie 29, 2010 Are baiatu' fara numar! nu da playeru-l cit ar duce. Acum tre' sa dau bani si pe doua coloane respectabile dar toate la timpul lor, prima data inghesuitul in cutie. G2 am legat-o la Ua serie cu 200 de ohmi, schema finala dupa ce ma mai joc cu punctele de functionare. Link spre comentariu
Postări Recomandate
Creează un cont sau autentifică-te pentru a adăuga comentariu
Trebuie să fi un membru pentru a putea lăsa un comentariu.
Creează un cont
Înregistrează-te pentru un nou cont în comunitatea nostră. Este simplu!
Înregistrează un nou contAutentificare
Ai deja un cont? Autentifică-te aici.
Autentifică-te acum