aparat cu tuburi

[+_Florin_+]

Cred ca merge 6J1P, pentoda miniatura sovietica, daca ai.

[whitesnake]

da, dar de unde 1T4 ca nu am.am cautat, dar nu am gasit delocsi am si u nevoie de unul.

vreau sa experimentez una din cele doua scheme cand voi avea timp liber cu doua pentode EF80 (6BX6). binenteles, modificand tensiunea de alimentare, ajustari ale schemelor si valorilor componentelor pentru modelul asta de pentoda.pe pagina http://www.hanssummers.com/valve.html sunt doua aparate de radio cu lampi, reactie.aici http://cool386.tripod.com/4valvetrf/4vtrf.html este prezentat un aparat de radio cu lampi si daca se ataseaza la al doilea tub un circuit de reactie schema se apropie de cele doua postate de mine pe pagina precedenta.

[Trabant]

Oricare din tuburile pe care le enumar se pot folosi in etajele RF , ale unui astfel de radio:EF42, EF80, EF184, seria ruseasca 6J*P, E/PCF80 , E/PCF82 ,6F1P ( partea pentoda) , trioda putand juca rol de preamplificator audio ( au panta fixa , atat trioda cat si pentoda din tuburile tp enumerate), sau chiar EF98, daca vrei sa il faci la 12 V. Acelasi experiment se poate face si cu tuburi la tensiune joasa, ECC86, EBF83, ECH83 , EF97 ( panta variabila) . Cu ultimele din ele merge facut un tuner frumusel, mai ales ca ECC86 = 6n27p ( mai usor de gasit). Cand eram eu mic, pe la 10-12 ani, primisem o revista de specialitate radio, germana, in care mi se dadea o schema de superheterodina MA ciudata, si anume cu tuburile ECF82 EAA91/EB91 ECL81 ( nu 82, dar se putea adapta pt ECL82 sau 86), si anume trioda era mixer-autooscilator, pentoda aceluiasi tub era amplificator FI, cele 2 diode efectuau detectia si RAA, iar al treilea tub era de iesire audio. Bine, dadea si redresare cu EZ80, dar aici mai putin conteaza. Mereu mi-am pus problema cum e posibil sa fie asta superheterodina...oricum nu l-am experimentat, si regret acum.

[Vizitator razvan_eu]

chiar asa din orice pentoda merge facuta o trioda f.e: ecl82 din jum. pentoda se poate face o trioda conectand Gs la K(asta daca nu e deja conectata) si Ge la A?sau din ef80 se poate face o trioda procedand la fel?

[Trabant]

De ce vrei sa faci trioda din pentoda ? Mai ales la ECL82 , care si asa nu are o putere prea mare, si asa in clasa A pentoda debiteaza 2,5 W , in trioda nici 1 W nu mai scoate, plus ca trebuie sa ii pui rezistenta pentru grila ecran ( cealalta grila ,supresoare, e conectata intern la catod) altfel risti sa arzi grila. Se poate face trioda si din EF80, dar nu vad rostul. Daca vrei trioda de RF poti folosi binemersi 6N3P, ECC85, EC92 ( sau jumatate din ECC81 deoarece ECC81=2xEC92). Sau daca vrei si trioda si pentoda , solutia este 6F1P , ECF80, ECF82 sau PCF200 ( dar s-ar putea sa aiba una din sectiuni daca nu ambele cu panta variabila). Daca vrei si panta variabila PCF801, PCF86 ( ambele au catod comun).PCF801 este usor de gasit deoarece TV romanesti au avut-o ( pe selector), PCF86 mai greu. Varianta cu catod separat a lui PCF801 se cheama PCF803 ( greu de gasit). Daca vrei tub trioda cu panta variabila, PCC189 ( se gaseste tot in TV romanesti, in selector mai exact) sau 6N24P. De asemenea, cu panta variabila sunt seria K de pentode rusesti (6K4P, 6K13P).

 

Cu ECL82,86,84,85 merge perfect facut un radio cu reactie. Insa deschide TEHNIUM 1984 pagina 35 si vei vedea acolo un radio superb. Sau Tehnium 1985 ( cea portocalie) pagina 81.

[whitesnake]

Oricare din tuburile pe care le enumar se pot folosi in etajele RF , ale unui astfel de radio:EF42, EF80, EF184, seria ruseasca 6J*P, E/PCF80 , E/PCF82 ,6F1P ( partea pentoda) , trioda putand juca rol de preamplificator audio ( au panta fixa , atat trioda cat si pentoda din tuburile tp enumerate), sau chiar EF98, daca vrei sa il faci la 12 V. Acelasi experiment se poate face si cu tuburi la tensiune joasa, ECC86, EBF83, ECH83 , EF97 ( panta variabila) . Cu ultimele din ele merge facut un tuner frumusel, mai ales ca ECC86 = 6n27p ( mai usor de gasit). Cand eram eu mic, pe la 10-12 ani, primisem o revista de specialitate radio, germana, in care mi se dadea o schema de superheterodina MA ciudata, si anume cu tuburile ECF82 EAA91/EB91 ECL81 ( nu 82, dar se putea adapta pt ECL82 sau 86), si anume trioda era mixer-autooscilator, pentoda aceluiasi tub era amplificator FI, cele 2 diode efectuau detectia si RAA, iar al treilea tub era de iesire audio. Bine, dadea si redresare cu EZ80, dar aici mai putin conteaza. Mereu mi-am pus problema cum e posibil sa fie asta superheterodina...oricum nu l-am experimentat, si regret acum.

o schema de superheterodina cu un singur tub este publicata in Cartea Radioamatorului, editia cu copertile cartonate. in cea noua s-au scos multe scheme cu tuburi. contine un tub ECH81, este o superheterodina reflex.

[whitesnake]

razvan_eu, in etajele de radiofrecventa este mai indicat sa lucrezi cu pentode. pentoda se comporta mai bine in radiofrecventa decat trioda. am explicat mai babeste, nu intru in teorii, simt ca la tuburi esti incepator si nu vreau sa iti para complicat iar acest lucru sa te determine sa abandonezi tuburile. cauta la biblioteci Cartea Radioamatorului si acolo vei avea o descriere ampla a fenomenului "tub electronic", vei vedea cum este construita o trioda, pentoda, hexoda, heptoda, vei vedea ce inseamna notiunea de panta fixa, panta variabila precum si multe altele legate de tubul electronic. la inceput e bine sa experimentezi constructii radio cu tuburi electronice la tensiune joasa apoi cand dobandesti experienta poti trece la cele care lucreaza la tensiuni mai mari. daca te pui bine cu colegii nostri de forum din Bucuresti care fac excursii dese la targul din Valea Cascadelor, acolo se mai gasesc tuburi electronice miniatura care se alimenteaza la tensiuni mici si daca doresc sa te ajute iti pot procura, contra cost, asemenea tuburi. iti doresc succes.

[+_Florin_+]

Asa este, cel putin 6J1P, 6J2P se gasesc usor, sau echivalenta EF95.Acum vreo luna era un tip in Valea Cascadelor care avea o gramada, am luat si eu 8 bucati, imi pare rau ca nu le-am luat pe toate. Pentru a se vedea cat de micute sunt, am pus si un EL83 langa ele.

[Spitfire]

razvan_eu, in etajele de radiofrecventa este mai indicat sa lucrezi cu pentode. pentoda se comporta mai bine in radiofrecventa decat trioda.

Nu e tocmai corect, nu exista o legatura directa intre efectul dinatron, grila supresoare si frecventa incidenta, atunci cand puterea/panta/durchgriff-ul nu sunt reprezentative. Exista si triode de inalta frecventa, peste 200MHz, si triode metaloceramice de putere la frecvente mari, ideea e sa fie micsorata capacitatea catod-grila, fara a micsora foarte mult si panta, odata cu aceasta...in general se alege un punct de compromis intre cele doua, iar la triodele-ghinda cu grila la masa, uneori se apropie grila de comanda de catod(crescand astfel capacitatea!), pe consideratia ca panta creste mult mai mult decat capacitatea, iar componenta IF "suntata" de capacitatea proprie tubului e mai mica decat beneficiul obtinut in directia cresterii pantei.(la micsorarea distantei dintre catod si grila, panta creste intr-o "progresie"mai mare decat capacitatea:-capacitatea creste proportional cu miscorarea distantei, panta creste cu patratul apropierii grilei de catod).

[+_Florin_+]

Ca o completare as spune ca panta si capacitatea grila-catod depind si de cat de "deasa" e grila. Un exemplu ar fi triodele cu panta variabila, unde grila e bobinata cu pas variabil. Exemplu, PCC189.In amplificatoarele de RF, o dubla trioda in montaj cascod este mai buna decat o pentoda. Se observa ca a 2-a trioda lucreaza cu grila la masa d.p.d.v. al inaltei frecvente.Iata si un exemplu de montaj cascod, care se poate atasa oricarui receptor, imbunatatind substantial sensibilitatea si selectivitatea aparatului.ARF- ul e usor de construit si poate fi folosit practic in orice banda de frecvente, se modifica corespunzator circuitele de acord.La "Radioamatorism" in topicul "Bobine, bobinute, bobinele" se arata concret modul de calcul si realizare practica al oricarui circuit de acord functie de frecventa.Condensatorii de 10nF din catodul T1 si grila T2 sunt ceramici, calculati pentru 4 ...10MHz, pentru medii si lungi se mareste valoarea lor catre 22 ... 100nF, astfel incat sa aiba o reactanta capacitiva asemanatoare si cat mai mica la frecventele respective.Daca receptorul nu are intrare pe 75 ohmi, se poate culege semnalul direct din anodul tubului printr-un condensator de cuplaj.Condensatorul de 20nF/250V in serie cu sectiunea 2 a variabilului are rol de protectie in caz ca variabilul face scurt intre placi.

[Trabant]

Insa in etajele de FRECVENTA INTERMEDIARA nu pori folosi triode, tocmai din cauza capacitatii Miller a acestora,intre grila si anod , care creste odata cu cresterea factorului de amplificare , limitandu-le aptitudinile de a lucra in frecvente inalte , si devenind foarte instabile. De cand citesc scheme pe tuburi, odata nu am vazut AFI cu triode, doar cu pentode si eventual hexode sau heptode ( vezi 2XECH21 EBL21), sau radio Balada ( 2XECH81 EBL21). In orice radio si TV mare atentie cu circuitele AFI, iar la TV cu AFICC si imagine, care reprezentau si reprezinta bau-bau pentru unii.Eu mi-am construit un tuner de UKW pe tuburi pe care il am si azi, si are banda 87-108. Insa in tuner , sectiunea schimbator de frecventa am utilizat 6F1P(ECF80), apoi 3 etaje de FI cu EF183(6K13P) si un preamplificator cu ECC83. Fara decodor stereo insa.......Prietenii stiu care a fost cauza folosirii unor tuburi specifice televizoarelor. Intr-un radio sau TV domestic nu poti folosi triode decat in etajele de schimbator frecventa , amplificator RF, sau diverse forme de RAA. Altfel, in etaje de FI, nu.Tuburile cu panta fixa, se pot folosi in etajele schimbatoare de frecventa dar si in etajele amplificare IF si RF si in amplificatoare AF ( acestea sunt EF184, EF80, 6J1P, ECF80/82, EBF80 ( panta semivariabila)). Atentie insa cu utilizarea tuburilor EF80 si 184 in audio, nu au protectie antimicrofonica , acroseaza in RF , tind sa autooscileze ! Singurul motiv care le poate face sa fie folosite in AF e panta fixa altfel nu le recomand in audio. Daca vrei totusi pentoda de audio, cu panta fixa, ai EF86=6J32P. La fel atentie si cu ECF802 la utilizarea in AF , este foarte zgomotoasa .Tuburile cu panta variabila, se pot folosi perfect in toate etajele RF, in IF sunt preferate deoareceAGC este foarte usor de realizat, la fel si in tunere si amplificatoare RF. Nu se pot insa utiliza decat limitat in audio si doar in circuite de atenuare, DNL(reducatoare dinamice de zgomot) , compresie dinamica. Singurul tub cu panta variabila destinat audio pe care il stiu eu este EF83. Restul ( EF85, EF89, EBF89, EF183, 6K*P sovietice) nu merg folosite decat eventual intr-un domeniu ingust de audio ( au o portiune liniara mica undeva intre 150 si 4000 Hz , care pentru un amplificator ce deserveste un receptor MA este suficient)

[+_Florin_+]

In legatura cu tunerul pe care l-ati realizat, cum ati folosit tubul 6F1P? Pentoda ca mixer si trioda ca oscilator local si fara etaj ARF, sau trioda ca ARF si pentoda ca mixer autooscilator?Ar mai fi o varianta interesanta pentru tuner FM: un ECC85 in functia de ARF cascod, pentoda din 6F1P ca mixer si trioda oscilator local. Asemanator selectoarelor cu tuburi.

[Trabant]

Pentoda Mixer si trioda oscilator local. Asemanator selectoarelor din TV. Am utilizat 6F1P deoarece fiind tub TV are aptitudinea de a lucra stabil pana la 108 MHz, ceea ce ECC85 nu prea poate. ECC85 poate lucra pana la 108 MHz in mod stabil cand e noua insa dupa ceva ore de functionare scade stabilitatea cu cat se avanseaza in frecventa. 6N3P e ceva mai stabila la frecvente inalte insa nu cu mult peste ECC85. In loc de 6F1P merge perfect ECF80 sau PCF80 daca modifici alimentarea de filament la 9V.Varianta cu trioda ca ARF si pentoda ca mixer autooscilator nu da rezultate bune , cel putin nu la frecvente mari.

[Vizitator vdrapaca]

Scuze ca ma bag iar in discutie In legatura cu etajul cascod, destul de rar utilizat in montajele cu tuburi, am o mica intrebare:Cum este mai bine sa plasam potentialul filamentului? La masa sau la jumatate din tensiunea de alimentare?

[+_Florin_+]

Tubul ECC85 are tensiunea maxima permisa filament/catod de 90V.Etajul cascod prezentat de mine este alimentat la 150V deci potentialul catodului fata de masa (la trioda din dreapta) este in jur de 75V.In acest caz poti conecta la masa unul din firele de alimentare ale filamentului.Daca anodica era mai mare intr-adevar era o problema.Etajul cascod nu era chiar asa de rar utilizat, toate tv- urile cu tuburi aveau un amplificator RF cascod ca etaj de intrare. La unele tubul era insa cu panta variabila de regula un PCC189 sau fratii sai.