Transformator de iesire PP raspuns liniar 10Hz-70KHz

[Kosmin]

Am masurat cu primarele si secundarele in scurt: traful toroidal are 2,74nF si cel pe E+I are 1nF.

[sebi_c]

Am masurat de curiozitate capacitatea intre primar si secundar la un toroidal de iesire(made in Ro) si era de ordinul 8-10nF, iar la un E+I (bobinat exact pt aceeasi destinatie ca si cel toroidal) avea undeva la 0.9-1.2nF de unde trag concluzia ca E+I e mai avantajos.

Am masurat un toroidal de la GU17 care a fost folosit la amplificatorul expus pe forum si are circa 1nF. Le-am avut disponibile pentru ca au venit de la Petra cele definitive (merg cel putin la fel, daca nu la ureche parca suna si mai bine, probabil efect placebo).La traful de la GU50 de pe forum, capacitatea este circa 1.5nF (e mult mai mare si mai greu).PS. Masuratorile de mai sus le-am facut cu puntea automata E0711. La traful GU17 cu un multimetru MAS345 am gasit 2nF. De ce?

[mișa]

Am masurat inductanta de pierderi a unui transformator de iesire E+I pe care-l aveam in atelier: 7.4mH. M-am gindit sa-i trag vestita banda de cupru peste bobinaj si miez in speranta ca voi scurt-circuita liniile de cimp ce ies afara din transformator si care sunt intr-o oarecare masura responsabile de inductanta de pierderi. In mod normal, inductanta "responsabila" cu liniile de cimp ce ies din traf, ar trebui sa simta banda de cupru ca o spira in scurt circuit si sa nu se mai manifeste ca inductanta. Mare mi-a fost mirarea ca am masurat exact aceeasi inductanta parazita! Se pare ca in acest caz, banda de cupru in scurt circuit nu are nici un efect. In unele locuri am citit ca ar fi utila, in alte locuri am citit ca e "frectie la piciorul de lemn". Am masurat si m-am convins.De asemenea am masurat asa, de curiozitate si capacitatea primar secundar: 2nF. Daca vorbim de un amplif care nu are cuplat nici un capat al secundarului la masa cred ca nu are nici o importanta aceasta capacitate.

[Vizitator viobio]

Am masurat de curiozitate capacitatea intre primar si secundar la un toroidal de iesire(made in Ro) si era de ordinul 8-10nF, iar la un E+I (bobinat exact pt aceeasi destinatie ca si cel toroidal) avea undeva la 0.9-1.2nF de unde trag concluzia ca E+I e mai avantajos.

Am masurat un toroidal de la GU17 care a fost folosit la amplificatorul expus pe forum si are circa 1nF. Le-am avut disponibile pentru ca au venit de la Petra cele definitive (merg cel putin la fel, daca nu la ureche parca suna si mai bine, probabil efect placebo).La traful de la GU50 de pe forum, capacitatea este circa 1.5nF (e mult mai mare si mai greu).PS. Masuratorile de mai sus le-am facut cu puntea automata E0711. La traful GU17 cu un multimetru MAS345 am gasit 2nF. De ce?

puntea E0711 este profesionala si are tolerante mult mai miciam si eu un capacimetru -Lmetru ,digital ,pe gama de 10nF daca apropii cordoanele de masura arata ceva,nu sunt foarte precise la capacitati mici

[Kosmin]

puntea E0711 este profesionala si are tolerante mult mai miciam si eu un capacimetru -Lmetru ,digital ,pe gama de 10nF daca apropii cordoanele de masura arata ceva,nu sunt foarte precise la capacitati mici

Da stiu puntea e punte, d`aia se si numeste asa, are 4 sonde, are compensare etc. Eu le-am masurat cu un capacimetru pe care zice chinezu ca masoara la 800hz, dar cred ca diferenta se pastreaza si la masurarea lor cu puntea. (inca nu am una, daca se iveste ocazia o sa le masor si cu o punte rlc sa vedem ce rezultate obtinem).

[mila]

Intrebare de novice:Se pot sau de ce nu se pot folosi miezuri de ferita? de ex. eu am acasa 4 buc. E71-3E90 care au circa 6 cm patrativezi att.?

[danzup]

Intrebare de novice:Se pot sau de ce nu se pot folosi miezuri de ferita? de ex. eu am acasa 4 buc. E71-3E90 care au circa 6 cm patrativezi att.?

Nu !Daca cautai un pic vedeai ca la fiecare 6 luni in ultimii 3 ... 4 ani tot intreaba cineva (incepator) daca se poate folosi asa ceva in audio ..........NU se poate folosi !

[hpavictor]

S-a mai incercat si cu miezuri cu structura amorfa , dar fara rezultate audiofile certe ..... de exemplu Audionote , chiar bobinat cu Ag ca sa compenseze pierderile in cupru datorate impedantei trafo out cu 16Kohmi pentru lampa 211 , nu a rupt gura targului cu calitati deosebite , ba chiar nici cu vanzari deosebite..... dar Studer Revox au in dotare toate studiourile Radio-Tv , sau de inregistrari , dar Audionote poseda cel mult snobii si seicii arabi , de aici ( simplist vorbind ) rezulta superioritatea totala a miezului fero-siliciu fata de orice alta solutie alternativa ( ferite tari - moi , structuri amorfe etc.... )

[hpavictor]

Este un alt mit audiofil , ca tola fero-siliciu nu este buna , ca solutiile alternative cu structura amorfa sunt superioare , putem dezbate mult pe tema asta , dar marea cantitate de trafo out de la inceputurile electrotehnicii pana in prezent se bazeaza numai pe tola din fero-siliciu ( laminat sau nu ) !

[Depanatoru]

Miezul amorf nu e ferita , sa clarificam lucrurile . E tot din metal ca si tola obisnuita numai ca se obtine prin racirea rapida a metalului topit astfel incat nu mai au timp atomii sa se aseze in structura cristalina caracteristica .

[hpavictor]

Precizarea este binevenita , cu mentiunea ca mai exista tole si din alte materiale magnetice , gen miu-metal , ( super ) permalloy , diverse aliaje cu cobalt , nichel .... Dar nu s-au impus tehnologic decat cele din fero - siliciu !

[mișa]

Citeva precizari pentru a lamuri unele chestiuni despre materiale magnetice:

http://en.wikipedia.org/wiki/Mu-metal

http://en.wikipedia.org/wiki/Permalloy

http://en.wikipedia.org/wiki/Supermalloy

 

Ieri am cautat miezurile C rusesti pe care le am si am constatat cu tristete ca toate au probleme cu finisarea supradetelor de contact. Unele au diferente de unghi, altele au tole iesite vreo zecime de mm in afara, etc. Poate sa fie materialul oricit de bun daca suprafata de contact nu e OK. Trebuie sa gasesc o metoda de rectificare daca vreau sa le folosesc.

[feri.visky]

Ce se mai intampla cu transformatorul de iesire propus... ca faceti ce faceti (unii) si tot la McIntosh ajungeti?! Nu ca ar fi ceva rau in asta...Ar fi insa mai util ca initiatorul topicului sa traga niste concluzii din cele ce s-au discutat pana acum...

[Vizitator]

...Ieri am cautat miezurile C rusesti pe care le am si am constatat cu tristete ca toate au probleme cu finisarea supradetelor de contact. Unele au diferente de unghi, altele au tole iesite vreo zecime de mm in afara, etc. Poate sa fie materialul oricit de bun daca suprafata de contact nu e OK. Trebuie sa gasesc o metoda de rectificare daca vreau sa le folosesc.

Unele transformatoare rusesti cu asemenea miezuri folosesc un compound magnetic (feritic) la suprafetele de imbinare a miezurilor. Practic miezurile sunt lipite intre ele cu acest material. Am intalnit aceasta situatie atat la un tranformator de retea (la unul de Temp 6) cat si la unul de iesire audio (Priboi) desi suprafetele de contact ale miezurilor C erau foarte bine slefuite din fabrica ("oglinda"). Insa la o eventuala rectificare trebuie mare grija, cel putin la unele din cele vechi tolele se desfac usor la socuri sau deformari.

[mișa]

Si miezurile mele sunt slefuite aproape oglinda, dat la unele unghiul nu e bun, respectiv nu e identic la cele 2 brate. Chiar daca cele 2 bucati sunt pereche, din acelasi traf, nu se potrivesc perfect. Alta situatie e cind desi suprafata e oglinda, unele tole sunt mai iesite ca si cind s-ar fi miscat in timpul slefuirii sau imediat dupa. Sunt constient de problemele care ar putea sa apara in timpul rectificarii. Am mai lipit tole desprinse la capete la miezuri C. Zbirniiau si le-am lipit cu epoxi.Intr-adevar, unele miezuri sunt lipite cu o substanta neagra, pusa in exces. Am sa verific daca are propriertati magnetice.