Transformator de iesire PP raspuns liniar 10Hz-70KHz

[sebi_c]

... Adica porti doua fire de nichelina pe un suport, iar la un capat le scurtcircuitezi. La celalalt capat privesti rezistenta dintre capete...

.... Tensiunile pe infasurarile bifilare sunt in faza, deci nu exista diferente de tensiune AC intre ele, deci efect inductiv zero.

E gresit, confunzi inductanta unui circuit cu inductanta de scapari a circuitelor cuplate.

quote]

 

Putea-i sa spui ca nu merge analogia cu sarcina antiinductiva, unde am gresit (este exact opusul) din neglijenta! Nu sa spui ca pun egalitate intre inductanta unui circuit si inductanta de scapari a circuitelor cuplate. Ca sa zici acest lucru, daca ai fi citit si alte postari de-ale mele, ti-ai fi dat seama ca stiu ce-i inductanta de scapari si cum se masoara cat si masuri de reducere a ei. Doar n-am explicat ceva care nu-mi este de inteles!

In rest ai explicat ceea ce am explicat si eu, relativ la transformator, mai putin la analiza intregului sistem.

Mersi domn' profesor! Puteai sa o faci colegial, nu de pe pozitia atotstiutorului. Si asta-i un mod de comportament, pescuiesti o greseala (in fapt grosolana) si faci o teorie care aduce f. putin.

 

PS. Ultima remarca se refera chiar la efectul intre cele doua infasurari bifilare si nicidecum relationate la secundar.

[mișa]

Voi nu vedeti ca inductanta de pierderi e prea mica sa provoace pierderi la 20-30KHZ? CAPACITATEA PARAZITA E PROBLEMA! Calculati si voi un pic. Acea inductanta aproape ca nu conteaza. Capacitatea parazita e problema. De fapt problema tuturor tensformatoarelor de semnal. Inductanta parazita e un fel de pierdere, un fel de a numi un cuplaj mai slab. Frecventele inalte sunt atenuate de capacitatea parazita in primul rind si in al doilea rind de inductanta parazita. Inductanta parazita e un fel de INDUCTANTA SERIE care atenuiaza frecventele inalte. Calculati cu cit sunt atenuate frecventele inalte (18-20KHz) pentru inductanta parazita de cit vorbeati mai sus, la o impedanta a primarului de Kohmi? Puteti sa nu ma credeti ca nu conteaza asa mult ca si capacitatea parazita?

Bineinteles, si asta se aduna la probleme, dar eu zic sa incepem cu alea care au pondere mai mare.

 

Inductanta parazita e o inductanta serie cu semnalul, si poate fi minimizata. Capacitatea parazita e o capacitate pusa in paralel cu semnalul si e mai greu de evitat.

[sebi_c]

Uite ce scrie Langham in "High Fidelty Techniques" in 1950! Ce zici de ultima propozitie din imaginea a doua?

[sebi_c]

...Desigur, cuplajul intre primar si secundar poate fi oricum facut mai strans in acest caz iar inductanta de scapari primar-secundar redusa, dar asta pentru ca numarul de spire din primar este mai redus in urma reducerii Ra, practic se simplifica transformatorul, dar aceasta reducere este departe de 1:80000...

Parca, acolo scrie: 1:2000000!

[blue]

@Misa masoara te rog capacitatea P-S fiindca aceasta este capacitatea de pierderi reala, la transformatoarele mele ea difera intre 1,2-3,8 nF si intradevar ponderea in limitarea benzii o are aceasta capacitate iar impreuna cu inductanta de pierderi poate crea rezonante la 30-70 Khz

[mișa]

Acolo cred ca face referire la capacitatile bobinajului secundar sau la cuplajul capacitiv primar secundar. Nu are cum sa nu fie importanta capacitatea parazita. E un condensator in paralel cu primarul. Nu impotriva acestui condensator ne luptam noi bobinind intercalat? Incercam sa micsoram capacitatea parazita a primarului chiar daca o crestem pe cea primar-secundar.Am sa masor capacitatea primar-secundar ca asta e ceva mai usor de masurat, desi nu cred ca asta e marea problema. Nu stiu sa masor capacitatea parazita dintre spirele primarului. Rezonanta de care vorbeste Blue am pus-o si eu in evidenta.Daca pui o folie metalica legata la masa intre sectiunile primarului si secundarului, transformi capacitatea primar-secundar in capacitate primar-masa respectiv secundar-masa. Nu stiu cit ar putea conta asta.Evident, toate impreuna dau limitarea in frecventa, dar trebuie optimizat incepind cu fenomenul cu pondere mai mare.

[Vizitator]

....poate crea rezonante la 30-70 Khz

Eu am "rezonanta" undeva pe la 100Khz dupa care amplitudinea creste iar(nu la nivelu precedent dar creste destul de bine)Pe la 180Khz incepe sa cada vertiginos si nu mai creste la frecvente superioare acesteia.(bine tot ce am spus este cu traful in montaj nu testat independent).

[mișa]

Hai sa ne concentram totusi asupra incuctantei de pierderi. Presupunem urmatorul experiment: masuram inductanta primarului cu secundarul in scurt circuit. In cazul ideal, ar trebui sa masuram 0. In realitate vom masura o inductanta. Acea inductanta e exact inductanta de pierderi pe care o putem considera in serie cu primarul. Ea este generata de faptul ca nu toate liniile de cimp produse de primar trec si prin secundar. Cum am putea sa le obligam sa treaca si prin secundar? Normal, in primul rind printr-un cuplaj foarte strins. Aici ne lovim de forma miezului si de faptul ca bobinajul are dimensiuni fizice diferite de zero. Din punctul asta de vedere, cea mai buna forma a miezului ar fi tip "oala", iar bobinajul ar trebui sa aiba dimensiuni minime. Din pacate, asupra dimensiunilor bobinajului nu prea putem interveni decit prin subtierea izolatiilor dintre straturi si a peretilor mosorului. De asemenea, este foarte greu de realizat un bobinaj bifilar primar-secundar pentru a "stringe cuplajul". In fond si la urma urmei cuplajul primar secundar ne intereseaza. Eventual pur teoretic vorbind, am putea sa ne imaginam un bobinal bifilar primar secunsar cu sirma de aceeasi grosime, dar sirma secundarului sa aiba capetele scoase afara din x in x spire si bobinele legate in paralel. Nu stiu cit s-ar cistiga practic cu asta pentru ca scoaterea capetelor afara presupune marirea dimensiunilor fizice ale bobinajului....

[Vizitator]

Uneori izolatia intre straturile aceleasi bobine potate fi exclusa-eliminata, folosind metoda galetilor virtuali(galeti care in ralitate nu exista dar se bobineaza ca si cum acestia ar exista),numarul de galeti virtuali putind fi intre 7 si 15 sa zic pe inaltimea carcasei-latimea bobinajului=toata infasurarea respectiva(cu nr mare de spire)este in final constituita din acesti galeti virtuali,si tot asa am opt infasurari din care este constituit primarul...,e fiecare infasurare in parte este constituita din acesti galeti virtuali avid o singura izolatie la baza ei si peste ea cea de la baza fiind considerata izolatia bobinei precedente(si este eliminat si pericolul diferentelor mari de potential inter-strat in cadrul aceleasi infasurari).Capacitatea parazita interstrat(din cadrul aceleasi bobine) mutinduse din planul perpendicular-in plan perpendicular fragmentat si axial.

[mișa]

Diferenta de potential intre straturi nu e foarte periculoasa pentru ca rigiditatea dielectrica a emailului cu care e izolata sirma e foarte mare. De asemenea, cind cumperi sirma de bobinaj poti sa alegi si varianta cu izolatie dubla cam la acelasi pret (cel putin de unde cumpar eu). Problema e ca cel putin pe mine ma ajuta foarte mult izolatia la realizarea bobinajului spira linga spira. Fara izolatia asta nici nu vad daca e corect realizat bobinajul...plus probleme de aranjare la capete.

[Vizitator]

Practic si ideal ar fi sa avem cit mai multi galeti fizici pe carcasa transformatorului(un numar de patru astfel de galeti uneori fac "minuni").Daca se alege un design corespunzator se va obtine o capacitate foarte mica.

[mișa]

Transformatoarele toroidale ar trebui sa aiba o inductanta de pierderi foarte mica din cauza formei miezului si datorita faptului ca bobina e foarte subtire si apropiata de miez. De asemenea capacitatea parazita ar trebui sa fie mai mica. De ce se spune ca nu sunt asa bune? Sau datorita faptului ca nu pot fi bobinate acasa "sunt acrii strugurii"?

[Kosmin]

Am masurat de curiozitate capacitatea intre primar si secundar la un toroidal de iesire(made in Ro) si era de ordinul 8-10nF, iar la un E+I (bobinat exact pt aceeasi destinatie ca si cel toroidal) avea undeva la 0.9-1.2nF de unde trag concluzia ca E+I e mai avantajos.

[mișa]

Interesant. Vezi ca masuratoarea acestei capacitati trebuie facuta atit cu primarul in scurt cit si cu secundarul in scurt pentru ca altfel masuratoarea poate fi influientata de inductante. (aparatul masoara capacitatea in AC)

[Ovidanie]

Transformatoarele toroidale se satureaza mult mai usor decat transformatoarele bobinate pe tola E+I deci orice dezechilibru intre curentii ce trec prin tuburile finale a unui amplificator push-pull va satura transformatorul toroidal mult mai repede si mai puternic decat in cazul unui transformator de iesire 'clasic'. O schema care permite reglajul manual sau automat a curentilor prin tuburile finale se preteaza pentru transformator de iesire toroidal.